DRAGOBETELE

LEGENDA DRAGOBETELUI
◦ În data de 24 februarie, românii sărbătoresc iubirea cu ocazia zilei de Dragobete. O legendă spune că Dragobetele era fiul Dochiei, zeul
dragostei și al bunei dispoziții. Era numit ”Cap de Primăvară” sau ”Cap de Vară” și era identificat cu Cupidon, zeul iubirii din mitologia
romană, dar și cu Eros, corespondentul din mitologia greacă. Un alt nume al său era ”Năvalnicul”, fiind cunoscut ca un fecior frumos,
iubăreț, în fața căruia toate fetele se topeau. Pentru daci, acesta era zeul care oficia la începutul primăverii nunta tuturor animalelor.
◦ În schimb, în satele românești, până la jumătatea secolului al XX-lea, el era celebrat la 24 și 28 februarie ori la 1 și 25 martie. O altă legendă
legată de ziua iubirii spune că Dragobete s-a numit inițial Dragomir, ce simboliza zeul iubirii, fiind considerat copilul Babei Dochia. Chiar
dacă oamenii locului consideră că Dragobetele oficia din ceruri căsătorii între necuvântătoare, cu timpul, legenda a luat o altă întorsătură,
Dragobetele semnificând venirea primăverii și trezirea vieții.
 OBICEIURI SI TRADITII
◦ În unele zone ale ţării, tinerele foloseau florile culese din pădure pentru farmecele de urâciune făcute
împotriva rivalelor în iubire. Tinerii băieţi obişnuiau să îşi cresteze puţin braţul în forma unei cruci şi apoi să
îşi atingă tăieturile, rostind jurământul de a rămâne toată viaţă fraţi de sânge.

◦ Tot în această zi, bătrânii din sat se preocupau mai mult decât de obicei de animalele din ogradă, sacrificarea
lor fiind interzisă. Cei în vârstă credeau că în ziua de Dragobete păsările îşi aleg perechea pe viaţă.

◦ Tinerele necăsătorite obişnuiau să strângă puţina zăpadă care se mai găsea, numită şi ”zăpada zânelor”. Apa
apărută în urma topirii acestei zăpezi ar fi avut proprietăţi magice şi era folosită pentru descântece de iubire,
dar şi în ritualuri de înfrumuseţare. Conform datinilor străvechi, această zăpadă apărea în urma surâsului
zânelor. Tocmai de aceea fetele obişnuiau să îşi clătească chipul cu această apă, pentru a deveni la fel de
frumoase ca zânele.
◦ O altă superstiţie vorbea de fetele care nu se întâlneau în această zi cu o persoană de sex masculin nu aveau parte de iubire pe
tot parcursul anul. Mai mult, în unele sate se credea că toate fetele care ajungeau să atingă un bărbat dintr-un sat învecinat
urmau să fie îndrăgostite tot timpul anului.

◦ În unele regiuni din ţară se obişnuia ca în această zi să se scoată din pământ rădăcini de spânz, pe care oamenii le foloseau pe
post de leac pentru vindecarea unor boli.

◦ Conform tradiţiei, în această zi bărbaţii trebuie să fie în relaţii cordiale cu toate femeile. În caz contrar, aceştia ar fi avut parte
de o primăvară plină de ghinion şi un an greu.

◦ Pentru că iubirea dintr-un cuplu să rămână vie de-a lungul anului, tinerii trebuie să se sărute în ziua de Dragobete.

◦ Tot în această zi, ţesutul, cusutul şi toate treburile grele de pe lângă gospodărie sunt interzise. Totuşi, este permisă curăţenia,
deoarece se consideră că aceasta este aducătoare de prospeţime şi de spor.
VALENTINE’S DAY VS DRAGOBETE
◦ În România, există Dragobetele pentru sărbătorirea iubirii într-un cuplu. Această sărbătoare are loc pe 24 februarie.
Astfel, nu ar fi fost nevoie să preluăm Valentine’s Day de vreme ce avem propria noastră zi a îndrăgostiților.

◦ Cu toate acestea, studiile arată că românii preferă în procent de 27% să sărbătorească Ziua Îndrăgostiților în locul
celei de Dragobete (22%). Aproape un sfert dintre persoanele căsătorite celebrează ziua de Dragobete, în timp ce
peste o treime dintre persoanele necăsătorite sărbătoresc Valentine’s Day. În proporţie de 30%, femeile au declarat
că sărbătoresc aceste zile dedicate iubirii, în timp ce numai 12% dintre bărbaţi obişnuiesc să le sărbătorească.

◦ Ziua Îndrăgostiților nu îi determină pe 57% dintre respondenţi să aibă activităţi deosebite împreună cu partenerul
de viaţă. Oferirea unui cadou persoanei iubite (19%), organizarea unei cine romantice (15%) şi participarea la o
petrecere (7%) reprezintă modurile principale de celebrare a acestei zile. Nici de Dragobete, mai mult de jumătate
dintre subiecţii studiului nu plănuiesc să facă ceva diferit de activitatea unei zile obişnuite. În mod similar, cina
romantică (19%), cadoul oferit iubitului/ei (18%) şi mersul la o petrecere (8%) alcătuiesc opţiunile de sărbătorire a
zilei de Dragobete.