Sunteți pe pagina 1din 5

CLASA a VIII-a

Subiectul:
EFORTUL FIZIC ȘI REGLAREA LUI
Definiție:
• Efortul fizic reprezintă mărimea acțiunii motrice
asupra organismului uman, precum și dificultățile
obiective și subiective depășite în timpul îndeplini
acțiunii motrice.
Efortul depus în timpul lecției
acționează asupra organismului,
determinând modificări de ordin
calitativ și cantitativ.
Efortul este apreciat prin
parametrii:
- volum,
- intensitate,
- complexitate.
• Volumul efortului semnifică componenta cantitativă sau
mărimea acțiunii motrice asupra organismului. El constă în
însumarea numărului de repetări, de serii, a distanțelor
parcurse sau a timpilor înregistrați. Volumul de lucru este reglat
în dependență de particularitățile individuale și poate fi mic,
mediu, mare.
• Intensitatea efortului reprezintă componenta calitativă. Ea este
dată de viteza de execuție, frecvența mișcărilor, durata pauzelor,
mărimea încărcăturii. Intensitatea efortului se apreciază și se
reglează în raport cu posibilitățile individului la momentul
respectiv și se exprimă fie sub formă de fracție
(1/4,2/4,3/4,4/4), fie prin eșalonare gradată a valorii
intensității: mică, medie, mijlocie, submaximă, maximă și
supramaximă.
Între volum și intensitate există un raport invers proporțional
astfel, cînd intensitatea este mică, volumul de lucru este mare și
invers.
• Complexitatea efortului este dată de multitudinea de acte și
acțiuni motrice ce compun exercițiul sau o deprindere motrice.
Cu cât complexitatea este mai mare, cu atât mai mult este
solicitat sistemul nervos central în timpul îndeplinirii acțiunii
motrice.
Efortul fizic se dozează în dependență de:
vîrstă, gen, starea sănătății, nivelul de pregătire
fizică, baza materială disponibilă și raportul ce
poate fi stabilit între volumul, intensitatea și
complexitatea mijloacelor folosite.
Reglarea parametrilor efortului în cadrul activităților de educație
fizică poate fi realizată prin următoarele procedee:

1. Modificarea numărului total de exerciții.


2. Modificarea vitezei de execuție a unuia și aceluiași exercițiu.
3. Varierea mărimii rezistenței externe.
4. Practicarea exercițiilor în condiții variate
(alergare pe pistă, pe zăpadă, în apă, pe nisip, la deal etc).
5. Schimbarea pozițiilor (sărituri în sus din poziția inițială semiașezat și așezat,
îndoirea și dezdoirea brațelor din sprijin culcat la podea sau pe banca de
gimnastică etc).
6. Modificarea lungimii distanțelor parcurse în alergări, natație, ciclism, canotaj.
7. Desfășurarea lecțiilor în spații standard, mărite sau micșorate în jocurile
sportive.
8. Varietate în aplicarea metodelor de instruire.
9. Majorarea sau micșorarea timpului și caracterului odihnei între exerciții, în
concluzie, ținem să menționăm faptul că dozarea rațională a efortului fizic
Alternarea eficientă a efortului fizic cu odihna va influența pozitiv asupra
nivelului de dezvoltare și pregătire fizică a elevilor.

S-ar putea să vă placă și