București Iunie 2019

Funcția de alocare a resurselor

Funcția de redistribuire

Funcția de păstrare a stabilității

Bunurile publice sunt acele bunuri economice în producția și alocarea
cărora, sistemul de piață, bazat pe proprietate privată și competiție libera,
eșuează în mod absolut sau relativ, astfel încât este nevoie să intervină
funcția alocativă a administrației (statului), pentru a corecta distorsiunile și
ineficiența produsă de mecanismele pieței.
Bunurile publice
• Non-rivalitatea in consum = costul extinderii consumului catre un nou beneficiar
este 0
• Non-excluderea de la consum = excluderea de la consumul bunurilor publice fie
este imposibila, fie nu este de dorit, fie presupune costuri prohibitive
• Imposibilitatea (sau existenta unor costuri prohibitive) internalizării unor
externalități pozitive/negative semnificative. O externalitate apare atunci când
activitatea unei entitati afectează (în bine sau în rău) bunăstarea alteia în afara
mecanismelor pieței.
• Existența monopolului natural = costul marginal al producerii unui bun (sau
serviciu) se reduce continuu (la infinit) pe măsura creșterii numărului de unități
realizate din bunul sau serviciul respectiv.
Clasificarea Bunurilor Publice
• există atât non-rivalitate, cât și non-excludere în consum – avem de
a face cu bunuri publice pure.
• exista numai non-rivalitate în consum, excluderea putându-se
realiza – avem de a face cu bunuri publice mixte - bunuri tarifabile
(“toll goods”).
• există numai non-excludere, rivalitatea existând în consum – avem
de a face cu bunuri mixte (resurse disponibile în comun – “common
pool resources”).
• bunurile produse și distribuite în condiții de monopol natural.
Acestea se apropie foarte mult de bunurile tarifabile: excluderea se
poate aplica relativ ușor
Responsabilității Exclusive

Responsabilități Partajate

Responsabilități Delegate
 Responsabilități care generează servicii publice eterogene:
 Puternic influențate de preferințe locale diverse ale beneficiarilor
 Furnizarea în funcție de preferințe locale diferite creează plus valoare
 Externalități care pot fii internalizate la nivelul administrativ căruia sunt alocate/transferate

 Ce NU descentralizez:
• Responsabilități care generează servicii publice omogene – nu există sau sunt limitate preferințele
beneficiarilor
• Nu se produce o valoare adăugată nouă
• Externalitățile pot fii internalizate numai la nivel național
 Alocarea Responsabilităților – primul pas

 Alocare clară, stabilă și formalizată legal

 Alocarea trebuie să permită păstrarea macro-stabilității economice

 Alocarea unei responsabilități unui anumit nivel administrativ trebuie să fie pe cât
posibil integrală
 Transferul de responsabilități trebuie să respecte principiul eficienței alocative a
resurselor:
 Subsidiaritatea: o responsabilitate se transferă către cel mai de jos nivel administrativ,
capabil să o administreze eficient

 Aria administrativă generică a UAT receptor trebuie să corespundă in cea mai mare parte
ariei geografice a beneficiarilor responsabilității transferate

 UAT receptor poate obține economii de scară din furnizarea serviciilor publice presupuse de
responsabilitatea transferată

 UAT receptor are capacitate fiscală și managerială adecvată pentru finanțarea și

administrarea responsabilității respective
 Orientarea către beneficiar/client în furnizarea serviciilor publice presupuse de
responsabilitatea transferată

 Orientarea către performanță în furnizarea serviciilor publice presupuse de

responsabilitatea transferată

 Flexibilitate inter-guvernamentală

 Furnizare echitabilă a serviciilor publice

 Autonomia – independența și flexibilitate APL în stabilirea priorităților

 Adecvarea veniturilor în raport cu responsabilitățile

 Echitatea

 Predictibilitate

 Eficiență

 Obiectivitate

 Să stimuleze păstrarea macro-stabilității economice

 Metoda încredințării veniturilor – APL primește:
 Stabilirea bazei de impozitare

 Stabilirea nivelului impozitului (între anumite limite)

 Administrarea (colectarea) impozitului

 Metoda partajării veniturilor – APL primește:

 O anumită parte din veniturile unui anumit impozit care rămâne administrat național

 Există o regulă clară de partajare între diversele niveluri administrative:

 Bază partajată (cota defalcată din IV)
 Formulă
 Competiție de proiecte – exclusiv pentru proiectele de investiții
 Echilibrarea resurselor financiare pe locuitor

 Echilibrarea nevoilor de cheltuieli pe locuitor

 Autonomie

 Predictibilitate și stabilitate

 Transparență și obiectivitate

 Volum adecvat

 Echitate
 Eficiență alocativă

 Ne-distorsionarea efortului fiscal local

 Stimularea unui management eficient

 Simplitate

 Concentrare

 Elasticitate în raport cu creșterea economică

 Atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale
instituțiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor
autonome de interes local;

 Atribuții privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau

municipiului;

 Atribuții privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau

municipiului;

 Atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;

 Atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.

a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau
închirierea bunurilor proprietate publică a comunei,
oraşului sau
municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de
interes local, în condiţiile legii;
b) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea
bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau
municipiului,
după caz, în condiţiile legii;
c) avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile
de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor;
d) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de
străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local.
(6) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d),
consiliul local:
a) asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii,
cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de
interes
local privind:
1. educaţia;
2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a
persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a
familiei şi a altor
persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
3. sănătatea;
 În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii
membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi
funcţionare a consiliului cere o altă majoritate - 25%+1
 Se adoptă cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie următoarele hotărâri ale consiliului
local – 50%+1:
 hotărârile privind bugetul local;
 hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii;
 hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale;
 hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de
cooperare transfrontalieră;
 hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului;
 hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române
sau străine.
 Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor
locali în funcţie – 2/3.
 Atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;

 Atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;

 Atribuţii referitoare la bugetul local;

 Atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor;

 Alte atribuţii stabilite prin lege.

teritorial,
atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.
(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d),
primarul:
a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes
local prestate prin intermediul aparatului de specialitate
sau prin
intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi
de utilitate publică de interes local;
b) ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea
situaţiilor de urgenţă;
c) ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în
concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 36
alin.
(6) lit. a)-d);
d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei
statistice, inspecţiei şi controlului efectuării serviciilor
publice de
interes local prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a)-d), precum
şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii
administrativ-teritoriale;
e) numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea,
modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după
caz, a
raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul
 Primarul poate delega atribuţiile ce îi sunt conferite de lege şi
alte acte normative viceprimarului, secretarului unităţii
administrativ-teritoriale, conducătorilor compartimentelor
funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, precum
şi conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local,
în funcţie de competenţele ce le revin în domeniile respective.
 Elaborarea şi aprobarea bugetelor locale, în condiţii de echilibru bugetar;
 Stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale, prin
compartimente proprii de specialitate;
 Urmărirea şi raportarea execuţiei bugetelor locale, precum şi rectificarea acestora, pe parcursul anului
bugetar, în condiţii de echilibru bugetar;
 Stabilirea şi urmărirea modului de prestare a activităţilor din domeniul serviciilor publice de interes
local, inclusiv opţiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor operatori economici
specializaţi ori servicii publice de interes local;
 Administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi privată a unităţilor administrativ-
teritoriale;
 Contractarea directa de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt, mediu şi lung, şi urmărirea
achitării la scadenţă a obligaţiilor de plată rezultate din acestea; 11
 Garantarea de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt, mediu şi lung, şi urmărirea achitării la
scadenţă a obligaţiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;
 Administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuţiei bugetare, în condiţii de eficienţă;
 Stabilirea opţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi în efectuarea cheltuielilor publice locale;
 Elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectiva a
unităţilor administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;
 Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali,
ordonatori secundari şi ordonatori terţiari.
 Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt primarii unităţilor
administrativ-teritoriale, primarul general al municipiului Bucureşti,
primarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi preşedinţii consiliilor
judeţene.
 Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate înlocuitorilor
de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de
delegare, ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile
delegării.
 Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se
alocă fonduri din bugetele sunt ordonatori secundari sau terţiari de
credite, după caz.
 Elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu;
 Urmărirea modului de realizare a veniturilor;
 Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor
bugetare aprobate şi a veniturilor bugetare posibil de încasat;
 Integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituţiei
pe care o conduc;
 Organizarea şi tinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a
situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi a
execuţiei bugetare;
 Organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice
şi a programului de investiţii publice;
 Organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi
acestora;
 Organizarea şi tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform
prevederilor legale;
 Prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se
elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani, elaborate de organele abilitate;
 Cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare şi politica fiscal-bugetară, precum şi cadrul de cheltuieli
pe termen mediu;
 Prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale memorandumurilor de
finanţare sau ale altor acorduri internaţionale, semnate şi/sau ratificate;
 Politicile şi strategiile sectoriale şi locale, precum şi priorităţile stabilite în formularea propunerilor de
buget;
 Propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;
 Programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau
ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă;
 Programele de dezvoltare economico-socială în perspectiva ale unităţii administrativ-teritoriale, în
concordanţă cu politicile de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean, zonal sau local.
 Document legal

 Document de politică

 Plan financiar

 Plan de management

 Instrument de comunicare
 STRUCTURA GENERALĂ A BUGETULUI
• Buget Curent/Operațional care este un plan pentru veniturile și
cheltuielile curente – propune mijloace pentru finanțarea cheltuielilor
curente.

• Bugetul de Capital care este un plan care conține proiectele de investiții

incluse în primul an al Programului de Investiții de Capital
 VENITURILE BUGETULUI - TIPOLOGIE
 Venituri curente sunt acele venituri a căror sursă nu se epuizează și se repetă în
fiecare an. Ele sunt prezentate defalcate pe tipuri: venituri proprii, venituri
partajate, transferuri generale necondiționate, transferuri condiționate
operaționale;

 Venituri ne-curente sunt acele venituri a căror resursă se epuizează, nu sunt

repetitive, ci mai degrabă unice sau destinate unei destinații foarte precise
(obiectiv de investiții): venituri de capital, transferuri condiționate pentru investiții,
granturi externe. Veniturile ne-curente sunt destinate exclusiv finanțări
cheltuielilor de capital;
 VENITURILE BUGETULUI - TIPOLOGIE
o Venituri Proprii

o Transferuri Interguvernamentale (TIG)

o Împrumuturi
 TRANSFERURI INTER-GUVERNAMENTALE
 Impozite naționale – impozitul pe venit – partajate între administrația
centrală și locală potrivit unei scheme stabilite prin lege – pe bază
derivată;

 Transferuri generale necondiționate (de echilibrare) – alocate

administrației publice locale pe baza unei formule;

 Transferuri cu destinație specială (condiționate):

o Transferuri cu co-finanțare;
o Transferuri de rambursare a costurilor – parțială sau totală;
o Transferuri ad-hoc sau ex-post.
 VENITURI PROPRII
 Impozite și taxe locale

 Taxe speciale

 Venituri din închirieri și concesiuni

 Venituri din taxe notariale

 Venituri de capital
• Impozitul pe clădiri;

• Impozitul pe teren;

• Impozitul pe mijloacele de transport;

• Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;

• Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;

• Impozitul pe spectacole;

• Taxele speciale;

• Alte taxe locale.

 IMPOZIT PE CLĂDIRI PERSOANE FIZICE
Clădiri rezidențiale: 0,08%-0,2% din valoarea impozabilă
IMPOZIT PE CLĂDIRI PERSOANE FIZICE

Zona în cadrul
Rangul localității
localității

0 I II III IV V

A 2,60 2,50 2,40 2,30 1,10 1,05

B 2,50 2,40 2,30 2,20 1,05 1,00

C 2,40 2,30 2,20 2,10 1,00 0,95

D 2,30 2,20 2,10 2,00 0,95 0,90

 IMPOZIT PE CLĂDIRI PERSOANE FIZICE
Clădiri nerezidenţiale: 0,2-1,3% asupra valorii care poate fi:
a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori
anului de referinţă, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă;

b) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului
de referinţă;

c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor
dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă.

d) pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru activităţi din
domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii
impozabile a clădirii.

e) în cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor alin. (1), impozitul se
calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform metodologiei de la
clădirile rezidențiale
 IMPOZIT PE CLĂDIRI PERSOANE JURIDICE

Clădiri rezidențiale: 0,08% - 0,2% din valoarea impozabilă

Clădiri nerezidenţiale: 0,2-1,3% din valoarea impozabilă

Clădirile nerezidenţiale utilizate pentru activităţi din domeniul

agricol: 0,4% din valoarea
impozabilă
 IMPOZIT PE CLĂDIRI PERSOANE JURIDICE
Valoarea impozabilă:
a) - ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal;
- valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu
standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
- valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior;
- valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor
dobândite în cursul anului fiscal anterior;
- în cazul clădirilor care sunt finanţate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr-
un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a
bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
- în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în contabilitatea
proprietarului clădirii şi comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare sau de
folosinţă, după caz.

b) Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii
întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare
la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă.
 IMPOZIT PE VENIT PARTAJAT – COTA DEFALCATĂ
Prevederile Legii 273/2006
a) Toată țara:
 41,75% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară
activitatea plătitorii de impozit pe venit;
 11,25% la bugetul local al judeţului;
 18,5% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale municipiilor, precum şi a
bugetului local al judeţului.

b) București:
 a) 20% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
 b) 44,5% la bugetul local al municipiului Bucureşti;
 c) 7% într-un cont distinct pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor, precum şi a bugetului
local al municipiului Bucureşti.
 IMPOZIT PE VENIT PARTAJAT – COTA DEFALCATĂ
Prevederile Legii bugetului 50/2019:
a) Toată țara:
 60% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară
activitatea plătitorii de impozit pe venit;
 15% la bugetul local al judeţului;
 17,5% într-un cont distinct pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale
municipiilor, precum şi a bugetului local al judeţului.

b) București:
 1.250 lei/locuitor/an, pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului București în completarea
veniturilor proprii ale acestora.
 49% la bugetul local al municipiului Bucureşti;
 Sumele rămase după asigurarea bugetului de funcționare se repartizează sectoarelor municipiului
București proporțional cu impozitul pe venit estimat a fi încasat în anul 2019, la nivelul fiecărui sector,
prin decizie a directorului Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București.
 TRANSFERURI CU DESTINAȚIE GENERALĂ - ECHILIBRARE
Prevederile Legii 273/2006:
a) De la nivel național la nivel județean:
 70% invers proporțional cu capacitatea fiscală pe locuitor determinată pe baza impozitului pe venit
 30% direct proporțional cu suprafața judeţului;

b) De la nivel județean la nivel local:

 27% bugetul propriu al consiliului județean
 73% alocate către localitățile județului astfel:
 80% în două etape pe baza populației, suprafeței și inversului capacității fiscale
 În prima etapă localităților cu un impozit pe venit mediu pe locuitor sub impozitul pe venit mediu la nivelul județului în raport
de populație 75% și suprafață 25% - sume repartizate fiind limitate
 În a doua etapă ceea ce rămâne se repartizează tuturor localităților invers proporțional cu impozitul pe venit pe locuitor
 20% de către consiliul județean pentru plata arieratelor și pentru programele de dezvoltare locală și a proiectelor
de infrastructură
Sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială vor fi diminuate cu gradul de necolectare, prin
înmulţirea cu raportul dintre suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor încasate în anul financiar
anterior încheiat şi suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor de încasat în anul financiar anterior
încheiat.
 TRANSFERURI CU DESTINAȚIE GENERALĂ - ECHILIBRARE
Prevederile Legii bugetului 50/2019:
a) De la nivel național la nivel județean - 450 lei/locuitor/an pentru județe, dar nu mai mult de
275 milioane lei/an/județ;
b) De la nivel județean la nivel local:
 nu mai puțin de 12 milioane lei/an/municipiu;
 nu mai puțin de 6 milioane lei/an/oraș;
 1.000 lei/locuitor/an pentru comune, dar nu mai puțin de 2 milioane lei/an/comună.
c) (8) În completarea veniturilor proprii din impozitele și taxele locale, estimate a fi încasate în anul 2019, cumulate cu impozitul pe venit repartizat potrivit
prevederilor alin. (1) lit. a) și b) și alin. (6), precum și cu cel încasat până la data publicării prezentei legi, se repartizează unităților administrativ-teritoriale
sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, prevăzute în anexa nr. 7, în vederea asigurării bugetelor de
funcționare stabilite, potrivit prevederilor prezentului articol, proporțional cu necesarul stabilit.
d) (9) Unităților administrativ-teritoriale ale căror sume repartizate în anul 2019 din impozitul pe venit și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată
pentru echilibrare sunt mai mici decât nivelul acelorași sume, exclusiv sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor
locale alocate din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, aprobate în anul 2018, li se repartizează sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată,
pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate cu această destinație potrivit anexei nr. 7, proporțional cu necesarul stabilit pe total județ.
e) (10) Dacă diferența dintre sumele repartizate în anul 2019 din impozitul pe venit cumulate cu cele repartizate în anul 2019 din sumele defalcate din
taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrare și nivelul acelorași sume, exclusiv sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea
bugetelor locale alocate din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, aprobate în anul 2018, nu asigură finanțarea cheltuielilor determinate de
aplicarea prevederilor art. 5 alin. (7), se repartizează în completare sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale,
aprobate cu această destinație potrivit anexei nr. 7.
f) (11) Sumele prevăzute la alin. (6), (8), (9) și (10) se repartizează prin hotărâre a consiliului județean, după consultarea primarilor și a președintelui
consiliului județean, cu asistența tehnică de specialitate a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice/administrațiilor județene ale finanțelor
publice
 TRANSFERURI CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
Prevederile Legii bugetului 50/2019 – art 4 lit. a):
 finanțării cheltuielilor determinate de implementarea Programului pentru școli al României, în perioada
ianuarie - iunie a anului școlar 2018 - 2019, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 533/2018
 finanțării drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul special,
potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 564/2017
 finanțării cheltuielilor cu bunuri și servicii pentru întreținerea curentă a unităților de învățământ special și
centrelor județene de resurse și asistență educațională din învățământul special;
 finanțării instituțiilor de cultură descentralizate începând cu anul 2002;
 finanțării serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor de sub autoritatea consiliilor județene;
 finanțării cheltuielilor de funcționare ale căminelor pentru persoane vârstnice de la nivelul județelor,
potrivit prevederilor art. 18 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor
vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
 finanțării drepturilor stabilite de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul
preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, cu modificările ulterioare;
 plății sprijinului sub formă de contribuții care va asigura completarea drepturilor salariale neacoperite din
fondurile proprii ale unităților de cult locale.
 TRANSFERURI CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
Prevederile Legii bugetului 50/2019 – art. 4 lit. b):
 finanțării de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la art. 104
alin. (2) lit. b) - d) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
 finanțării ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri, pentru beneficiarii de ajutor
social;
 finanțării serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor de sub autoritatea consiliilor locale ale comunelor,
orașelor, municipiilor, sectoarelor și Consiliului General al Municipiului București;
 finanțării cheltuielilor creșelor;
 finanțării cheltuielilor descentralizate la nivelul sectoarelor și municipiului București, respectiv pentru: cheltuielile
determinate de implementarea Programului pentru școli al României, în perioada ianuarie - iunie a anului școlar
2018 - 2019, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 533/2018, cheltuielile cu bunuri și servicii pentru
întreținerea curentă a unităților de învățământ special și centrele de resurse și asistență educațională, instituțiile de
cultură descentralizate începând cu anul 2002 și plata sprijinului sub formă de contribuții, care va asigura
completarea drepturilor salariale neacoperite din fondurile proprii ale unităților de cult locale pentru personalul
neclerical angajat în unitățile de cult, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) al capitolului III "Culte", lit. E - Secțiunea
a 3-a "Sprijinul statului pentru salarizarea personalului neclerical al cultelor recunoscute" din anexa nr. I la Legea nr.
153/2017, cu modificările și completările. ulterioare;
 TRANSFERURI CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
Prevederile Legii bugetului 50/2019 – art. 4 lit. b):
 finanțării drepturilor stabilite de Legea nr. 248/2015, cu modificările ulterioare;
 finanțării drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de
masă, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 564/2017, în conformitate cu prevederile
lit. A din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 904/2014;
 finanțării cheltuielilor de funcționare ale căminelor pentru persoane vârstnice de la nivelul
comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și municipiului
București, potrivit prevederilor art. 18 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 17/2000, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
 finanțării cheltuielilor privind acordarea unui suport alimentar, potrivit prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2018 privind aprobarea Programului-pilot de
acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ
preuniversitar de stat.