UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI
ADMINISTRAREA AFACERILOR

Pachete Software
SUPORT DE CURS

Conf. dr. Cristina Enache

Notare

Nota finala = Nota referat*40% + Nota

teme*30% + Nota grila*30% (teorie – curs)

Nota referat = Nota word (descriere pe pasi a

exemplului ales, formatat: caractere romanesti,
cuprins, prima pagina)*30%+ Prezentare*30%
+ Incadrare intre 20-30 de min*30%+1 oficiu
Bibliografie

 Proiectarea sistemelor informatice – Gabriela

Virlan, Cristina Enache, Editura Zigotto, Galati
 Realizarea produselor software – Rodica
Mihalca et. all, Editura ASE, Bucuresti
 Analiza si proiectarea sistemelor informatice –
Cristian Georgescu, Editura Radial, Galati
 Concepte

 Informații
 Date
 Cunoștințe
 Clasificări
După forma de exprimare a fenomenelor pe care le
reflectă, informaţia poate fi: analogică, numerică,
nenumerică.
 informaţia analogică,

 informaţia cantitativă,

 informaţia calitativă
 Clasificări
După situarea în timp faţă de procesul sau fenomenul
reprezentat informaţiile sunt:
 Informaţiile active.

 Informaţiile pasive

 Informaţiile previzionale
 Clasificări

După conţinut informaţiile sunt:

 Informaţiile elementare

 Informaţiile complexe

 Informaţiile sintetice
 Clasificări

După domeniul de activitate pe care îl deservesc

 Informaţiile tehnologice

 Informaţiile tehnico-ştiinţifice

 Informaţiile economice
 Sistem
 Sistem
 Scop
 Caracteristicile unui sistem
 Pentru a caracteriza noţiunea de sistem este
necesar să se pună în evidenţă următoarele cinci
elemente:
 mulţimea de elemente;
 relaţiile între elemente (endogene);
 relaţiile cu mediul înconjurător (exogene), intrările şi
ieşirile în / şi din sistem;
 caracterul variabil în timp al elementelor şi relaţiilor;
 scopul, finalitatea sistemului.
 Sistem cibernetic
 Sistem cibernetic - un sistem având cel puţin o buclă de reglaj
(feed-back) prin care se aplică de la ieşirea din sistem un semnal la
intrarea acestuia, unde un mecanism de comparaţie permite ca
rezultatul compunerii semnalului de ieşire cu cel de intrare să fie
transmis blocului de decizie.
 Sistem informaţional

 Sistemul informaţional reprezintă ansamblul

informaţiilor, surselor şi nivelurilor consumatoare,
canalelor de circulaţie, procedurilor şi mijloacelor
de tratare a informaţiilor din cadrul unui sistem.
 Relaţia dintre sistemul informatic
şi sistemul informaţional

 Existenţa unui raport de compoziţie, sau apartenenţă

(sistemul informatic este o parte a sistemului
informaţional).
 Orice sistem informatic există numai în cadrul unui
sistem informaţional care-l cuprinde şi-l subordonează
funcţional, utilizându-l ca infrastructura sa tehnică.
Reprezentarea unui sistem
informatic
Structura generală a unui sistem
informatic

Pentru a defini structura generală a unui sistem informatic

este necesar să plecăm de la funcţia acestuia de a
prelucra datele disponibile în vederea obţinerii informaţiilor
necesare luării deciziilor în procesul conducerii.
Intrări

♦ Tranzacţiile externe;
♦ Tranzacţiile interne.
Prelucrările

 reprezintă un ansamblu omogen de proceduri

automate realizând:
 Crearea iniţială şi actualizarea bazei de date;
 Exploatarea bazei de date;
 Reorganizarea bazei de date;
 Salvarea/restaurarea bazei de date.
Ieșiri
 sunt reprezentate de rezultatele prelucrărilor
desfăşurate. Aceste ieşiri, în funcţie de
natura prelucrărilor care le-au generat, sunt
de două categorii:
 Ieşiri obţinute în urma unor operaţii de
transfer al datelor
 Ieşiri obţinute în urma unor operaţii de calcul
pe baza unor algoritmi prestabiliţi
Ieșiri
Ieşirile sistemului informatic pot fi clasificate în
funcţie de conţinutul şi forma lor de prezentare
în:
 Indicatori sintetici regăsiţi în tablourile de
bord oferite managerilor ce pot fi consultate
on-line;
 Rapoarte
Rapoarte
a) După gradul de agregare a datelor rapoartele se
clasifică astfel:
 Rapoarte sintetice

 Rapoarte analitice

b) După criteriul naturii informaţiilor prezentate

rapoartele se pot clasifica în:
 Rapoarte conţinând date de stare

 Rapoarte statistice

 Rapoarte previzionale
Rapoarte
c) După destinaţie, conţinut şi modul de structurare
rapoartele se pot clasifica astfel:
 Rapoarte de uz intern

 Rapoarte de uz general

d) După frecvenţa de generare:

 Rapoarte zilnice;

 Rapoarte lunare;

 Rapoarte trimestriale;

 Rapoarte anuale.
 Activităţile dintr-un sistem
informatic
Principalele activităţi dintr-un sistem informatic
sunt cele de prelucrarea informaţiilor. Acestea
includ:
a - Introducerea datelor;
b - Procesarea datelor pentru obţinerea de
informaţii;
c - Ieşirea procedurilor informaţionale;
d - Stocarea resurselor informaţionale;
e - Controlul performanţelor sistemului.
 Produse Software
• Noțiunea software - componentele
software-ului sunt produsele program. Orice
produs program este constituit din
• programul propriu-zis (codul sau instrucţiunile);
• datele asociate prelucrărilor prevăzute în
program;
• documentaţia asociată produsului.

•Produs program
Stratificarea produselor program
BASIC (Begginer`s Allpurpose Symbolic Instructions Code) a fost conceput
în anul 1964, impunându-se puternic în perioada 1975-1980. Variantele
realizate mai recent (Quick Basic, Visual Basic) sunt utilizate cu succes pentru
dezvoltarea unor aplicaţii complexe.
COBOL (COmmon, Business Oriented Language) a apărut
în 1960, limbajul fiind orientat spre rezolvarea problemelor
economice
PASCAL definit în anul 1971 de către Niklaus Wirth, a
fost îmbunătăţit în noi variante: Turbo Pascal,Borland
Pascal, Delphi varianta vizuală. Versiunea actuală permite
şi programarea orientată pe obiecte (OOP)
C/C++ a fost creat în anul 1972 de către Dennis Ritchie şi Brian
Kernigham de la firma Bell Laboratories pentru dezvoltarea sistemului
de operare Unix. Acest limbaj dispune de facilităţi specifice limbajelor
de asamblare (calcul de biţi, prelucrarea adreselor). Versiunea C++ a
fost dezvoltată de dr. Bjarne Stroustrup în laboratoarele AT&T Bell
pentru programarea orientată pe obiecte.
JAVA a fost proiectat în cadrul companiei Sun Microsystems pentru aparatura
electronică inteligentă conectată în reţea, pornind de la limbajul C/C++, acesta
fiind destinat programării în Internet.
LISP (LISt Processing Language), creat în 1965 şi
PROLOG (PROgramming LOGic), creat în 1973 sunt
limbaje dedicate rezolvării problemelor de inteligenţă
artificială.
Criterii de alegere a produselor program şi evaluarea
performanţelor acestora

Dimensiunea maximă a problemei

Resursele configuraţiei sistemului de calcul
Flexibilitate
Costurile implicate
Produsul program să poată incorpora noi componente
pentru funcţii de prelucrare identificate ulterior şi/sau să
poată fi adaptat tehnicilor de prelucrare ce corespund
dezvoltării ulterioare a configuraţiei sistemului de calcul.
Nivelul de tratare a erorilor
Nivelele de fiabilitate şi mentenabilitate
Implicaţiile algoritmului utilizat în realizarea produsului
program asupra preciziei, vitezei, consumului de resurse.
 Stocarea şi difuzarea produselor program
Funcţiile bibliotecilelor de distribuţie:
 colectarea de produse program de uz general şi generalizabile de la
elaboratori şi difuzarea acestora la utilizatorii interesaţi;
 evidenţa produselor program elaborate şi în curs de elaborare aflate
la autori;
 selectarea de produse program de uz general şi generalizabile care
prezintă interes pentru mai mulţi utilizatori;
 colectarea produselor program selectate şi repartizarea lor pe clase;

 testarea produselor colectate, validare, omologare;

 informarea utilizatorilor cu privire la produsele program aflate in

fondul bibliotecii;
 difuzarea la utilizator a produselor program;

 urmărirea în exploatare a produselor program;

 colectarea de la utilizator de informaţii cu privire la comportarea în

exploatare a produselor, precum şi de cerinţe pentru noi produse
program.
 Stocarea şi difuzarea produselor program

Bibliotecile tehnologice pot fi de patru tipuri:

 biblioteci centrale ale unităţilor de informatică

 biblioteci de proiect

 biblioteci individuale

 biblioteca de sistem
 Aspecte legislative privind
protecţia produselor program
 Durata dreptului de autor - tot timpul vieţii autorului şi
se transmite prin moştenire pe o durată de 50 ani.
 Protecţia programelor pentru calculator include orice
expresie a unui program
 Nu sunt protejate ideile, procedeele, metodele de
funcţionare, conceptele matematice şi principiile care
stau la baza inclusiv cele care stau la baza interfeţelor
 Drepturile asupra programelor create de unul sau mai
mulţi angajaţi, ca atribuţii de servici sau după
instrucţiunile celui care angajează, aparţin acestuia din
urmă.
 Aspecte legislative privind
protecţia produselor program
 Prin contractul de utilizare al unui program
 Utilizatorul are dreptul neexclusiv de utilizare a
programului
 Utilizatorul nu poate transmite dreptul de utilizare unei

alte persoane
 Cesiunea dreptului de utilizare al unui program nu
implică transferul dreptului de autor asupra acestuia
 Utilizatorul autorizat are dreptul de a realiza copii de

arhivă sau de siguranţă fără acceptul autorului

 Aspecte legislative privind
protecţia produselor program
Se sancţionează cu amendă sau închisoare următoarele fapte:

 Accesul public la bazele de date care conţin sau constituie

opere protejate, fără autorizarea titularului dreptului de autor

 Însuşirea fără drept a calităţii de autor

 Fără autorizarea titularului dreptului de autor se:

 Reproduce, difuzează, comercializează programe

 Pune la dispoziţia publicului, prin vânzare, a mijloacelor

tehnice destinate neutralizării dispozitivelor de protecţie a
programelor
Pachete Software
Analiza și proiectarea
produselor program
Etapele din ciclul de viață a unui produs informatic
 Etapa de analiză
și de identificarea cerințelor
Etapa de proiectare
Modelul în cascadă
Modelul incremental
Modelul în spirală
Modelul ciclului de concepție în V
Modelul prototipizării
Modelul RUP
 Pachete Software
Analiza, proiectarea, realizarea
și accesului la aplicații web
Categorii de aplicatii web
Categorii de aplicatii web

 Siturile web axate pe documente

 Aplicatii web interactive
 Aplicatii web tranzactionale
 Aplicatiile web bazate pe fluxuri
 Aplicatiile web colaborative
 Aplicatiile orientate pe portaluri
 Aplicatiile web omniprezente
 Web semantic
Proiectarea aplicatiilor web
Realizarea aplicațiilor web

 Arhitectura
 Tehnologiile
Pachete software destinate proiectării
aplicaţiilor web
Produse program utilizate pentru
accesarea aplicaţiilor

 Produse program şi instrumente utilizate pentru

distribuirea aplicaţiilor
 Instrumente pentru colaborare, comunicare,
coordonare
 Tehnologii pentru comunicare asincronă
 Tehnologii pentru comunicare sincronă
 Tehnologii pentru colaborare asincronă
 Tehnologii pentru colaborare sincronă
 Tehnologii pentru coordonarea activităţilor
Curs Pachete Software
Realizarea pachetelor software
 Definitii
Un limbaj de programare este o tehnica
de comunicare standardizata pentru transmiterea de instructiuni catre
un computer. Un limbaj de programare are definite un set de reguli
sintactice si semantice. Un limbaj da posibilitatea programatorului sa
specifice cu ce fel de date va lucra computerul si ce actiuni va executa
acesta in anumite situatii precizate.

Un mediu de dezvoltare sau IDE (engl. software development

environment, sau integrated development environment - "mediu
integrat de dezvoltare) este un set de programe care ajută
programatorul în scrierea programelor.
Criterii de selecţie a limbajelor de programare
Criteriile care stau la baza opţiunii de selectare a limbajului privesc
următorii factori:

1. tipul problemei ce urmează a fi rezolvată şi cunoştinţele

utilizatorului (măsura în care limbajul de programare este
convenabil atât la clasa de probleme, cât şi pentru utilizator)
2. tipul echipamentelor disponibile utilizatorului
3. gradul de dependenţă faţă de echipamentul folosit şi sistemul de
operare
4. evaluarea rezultatelor obţinute prin folosirea anterioară de către alţi
utilizatori
5. eficienţa scontată prin exploatare
6. caracteristicile tehnice şi funcţionale generale
7. cerinţe de ordin economic
Evoluţia limbajelor de programare
Cea mai folosită clasificare este cea care grupează
limbajele de programare pe generaţii şi urmăreşte
periodizarea evoluţiei calculatoarelor.

Generaţiile de limbaje care pot fi identificate sunt:

• Generaţia I
• Generaţia II
• Generaţia III
O altă clasificare a limbajelor de programare:

• procedurale,
• neprocedurale,
• orientate pe problemă
• speciale.
Evoluţia efortului uman în raport
cu generaţiile de limbaje
Tendinţe în dezvoltarea software

1. Dezvoltarea de aplicaţii, pachete integrate ieftine şi care

se pot utiliza în mai multe domenii
2. Pachete soft care utilizează resursele de reţea, permit
conlucrarea la aceleaşi documente
3. Integrarea software-ului cu Internetul
4. Programe uşor de utilizat ce folosesc tehnologii
obiectuale orientate grafic, inteligenţa artificială în scopul de
a utiliza limbajul natural pentru a uşura programarea
5. Dezvoltarea de experţi-asistenţi în cadrul sistemelor
expert ce înglobează inteligenţa artificială
 Clasificarea
pachetelor software
Software de sistem

Software de sistem sunt programe care desfăşoară

activităţi diverse ce ţin de gestionarea hardware şi
software. În această categorie se includ:
 sisteme de operare – care asigură interfaţa dintre
calculator şi softul de aplicaţii. Ex: MS DOS,
Windows, Linux, Mac OS, OS2 etc.
 programe de reţea – care asigură comunicaţia
dintre calculatoare. Ex: Windows NT, 2000 sau
Novell
 programe utilitare – ce efectuează diverse
activităţi precum: diagnoza utilizării sistemului şi
resurselor, protecţia antivirus, arhivarea
documentelor, optimizarea sistemului, etc.
Software de aplicaţii

 Software-ul de întreprindere
 Software cu infrastructură de întreprindere
 Software de prelucrare a informaţiei
 Software de acces al conţinutului
Software de aplicaţii

 Software educaţional
 Software de simulare
 Software de dezvoltare media
 Software pentru tehnologie de producţie
Caracteristicile generale ale software-ului
de aplicaţie:

1. Corectitudinea
2. Extensibilitatea
3. Generalitate
4. Uşurinţa în folosire
5. Reutilizabilitatea
Caracteristicile generale ale software-ului
de aplicaţie:

6. Compatibilitatea
7. Eficienţa – performaţa algoritmului
8. Parametrizarea
9. Portabilitatea
10. Robusteţe, siguranţă în execuţie
11. Fiabilitatea ridicată
Software-ul de aplicaţii are o zonă
determinată de utilizare (de ex. domeniul
economic) iar în cadrul ei, zona poate fi şi
mai specifică (de ex. calcul tabelar).

O clasificare a acestora pentru domeniul

economic poate fi:
 Programe de procesare de text;
 Programe de calcul tabelar;
 Programe de management al bazelor de date;
 Programe de prezentări şi grafică
 Programe de lucru în Internet şi poştă electronică.
Avantaje

 determină creşterea productivităţii, facilitează

comunicaţia în interiorul organizaţiei, permit
lucrul în reţea şi integrează aplicaţiile Internet
 includ toate tipurile de programe necesare
activităţii de birou
 costul achiziţiei unui pachet integrat este mai
mic decât al aplicaţiilor cumpărate individual
 toate aplicaţiile din pachet arată aproape identic
ceea ce le face mai uşor de învăţat şi de lucrat
 au facilităţi importante de transfer al informaţiilor
dintr-o aplicaţie în alta.
Dezavantaje

 multe din facilităţile oferite de aceste programe

nu sunt folosite de utilizatori,
 au nevoie de resurse mari pentru a funcţiona
corespunzător (spaţiu pe disc, memorie),
 pot afecta viteza de lucru şi puterea sistemului.
 tot în această categorie producătorii de soft au
dezvoltat o categorie de pachete integrate de
nivel mediu. Acestea combină funcţiile mai
multor tipuri de programe în unul singur. Cele
mai cunoscute sunt: MS Works, Lotus Works,
Claris Works.
Pachete Software
Integrate
 ERP (Enterprise Resource Planninng) - în sens restrâns se referă la
aplicaţiile pentru planificarea şi urmărirea proceselor de producţie, cu luarea
în considerare a materialelor, proceselor tehnologice şi resurselor (maşini,
utilaje) disponibile. Actualmente, noţiunea de ERP este adesea utilizată în
sens larg, pentru a desemna sistemele integrate pentru întreprinderi. În
acest sens, un sistem ERP poate include ca module celelalte tipuri de
aplicaţii menţionate.
 Scop
 Funcţionalităţi
 Caracteristici
 Avantajele şi limite ale utilizarii

 SCM (Supply Chain Management) - se referă la gestiunea lanţului de

aprovizionare din punct de vedere al planificării cantităţilor de produse
transferate şi stocate între "verigile" unui astfel de lanţ - furnizori de materii
prime, producători, distribuitori şi clienţi. Se urmăresc astfel optimizări
pentru întregul lanţ, în locul optimizărilor locale ale fiecărei întreprinderi.
Funcţionarea unui astfel de lanţ de aprovizionare presupune relaţii de
parteneriat între întreprinderi, care să faciliteze integrarea soluţiilor software
ale acestora, exemplul tipic fiind industria construcţiei de automobile.
 Scop
 Funcţionalităţi
 Caracteristici
 Avantajele şi limite ale utilizarii
 CRM (Customer Relations Management) – sunt aplicaţii care
sprijina implementarea unei strategii de orientare spre client, prin
gestiunea unitară a tuturor proceselor ce presupun interacţiunea cu
clientul: vânzari, servicii de garanţie şi post-garanţie (callcenter /
support) etc. Pot fi incluse şi procese analitice, precum analiza
portofoliului de clienţi şi a comportamentului acestora, crearea
campaniilor de marketing pe anumite grupuri ţintă etc.
 Scop

 Funcţionalităţi

 Caracteristici

 Avantajele şi limite ale utilizarii

 PLM (Product Lifecycle Management) – se referă la procesele de

gestiune a ciclului de viaţă al produselor şi serviciilor, trecând prin
etapele de concepţie, proiectare, producţie, service şi retragere. Prin
gestiunea unitară a datelor despre produse se urmăreşte
accelerarea lansării produselor (time-to-market), îmbunătaţirea
calităţii şi scăderea costurilor.
BI (Business Intelligence) – sunt aplicaţii
destinate proceselor de decizie de nivel înalt ale
întreprinderii.
 realizează colectarea şi agregarea datelor
tranzacţionale (referitoare la derularea proceselor
întreprinderii), pe baza unui sistem de indicatori de
performanţă.
 bazate pe tehnologii de tip Data Warehouse/OLAP,
aceste aplicatii permit analize detaliate ale datelor
pentru identificarea tendinţelor de evoluţie şi a
cauzelor acestora.
 prin instrumente vizuale panou de bord, se pot
urmari performantele întreprinderii, cuantificate prin
indicatorii de performanţă, fiind indicate şi abaterile
acestora de la valorile planificate.
Produse Software
Statistice
Cele mai importante aspecte care
trebuiesc avute în vedere la alegerea unui
pachet de programe statistice sunt:
 Facilităţile de gestiune a datelor
statistice
 Funcţiile de analiză statistică disponibile
 Facilităţi de reprezentare grafică

 Interfaţa cu utilizatorul

 Celelalte criterii generale referitoare la

alegerea produselor
Paşi tipici în realizarea de analize
statistice cu software specializat
 Introducerea datelor de lucru - datele statistice sunt
structurate tabelar, sub forma Variabilelor (pe coloane)
şi a Cazurilor (pe linii). Variabilele reprezintă
caracteristicile observate (de ex., pentru persoane,
vârsta, nivel de educaţie, nivel de venituri etc.), iar
cazurile sunt seturi de valori ale acestor variabile
pentru elementele din populaţi statistică considerată.
 Definirea variabilelor
 Introducerea datelor statistice
 import din surse externe de date
 Operaţii de rearanjare a datelor în vederea prelucrării
 Execuţia funcţiilor de prelucrare şi interpretarea
rezultatelor
 Realizarea de reprezentări grafice.
 SAS - Sistemul software SAS este un set de
instrumente software care permite accesarea,
managementul, prezentarea şi analiza datelor.
Poate fi utilizat pe diverse platforme hardware şi
este proiectat să funcţioneze în mod similar pe
diferite sisteme de operare.
 Produsele SAS pot fi utilizate pentru introducerea
datelor, prelucrarea lor, pentru generarea
rapoartelor şi graficelor, pentru analiză matematică
şi statistic şi pentru planificarea afacerilor,
previziune şi suport de decizie, îmbunătăţirea
calităţilor analizelor statistice, evaluarea
performanţelor calculatoarelor şi dezvoltarea de
aplicaţii proprii.
SAS - Sistemul software SAS
• Pe măsură ce necesităţile cresc, există posibilitatea
achiziţionării unor componente adiţionale care se vor
integra perfect cu soluţiile oferite de pachetul anterior.
Sistemul SAS este organizat într-un număr de module,
numite produse, posibil de achiziţionat separat.
• SAS prezintă o serie de avantaje dar şi dezavantaje. El
este un pachet complex, poate rula pe diferite platforme,
de la mainframe-uri la PC-uri, dar poate fi mai dificil de
utilizat şi mai costisitor decât alte produse software
statistice.
• Sistemul este astfel conceput încât oferă soluţii pentru
rezolvarea diverselor probleme ce apar în cadrul unei
firme, putând fi alese numai anumite componente
aferente nevoilor fiecărui utilizator.
 SYSTAT - produsul este realizat de
compania Systat

 SYSTAT este un produs software statistic puternic, care

conţine toate procedurile statistice necesare realizării de
analize eficiente de date. El oferă utilizatorului, de la cei
mai elementari indicatori statistici descriptivi, la cele mai
avansate metode de calcul.
 Interfaţa de programare a produsului SYSTAT este mai
uşor de utilizat decât ar fi învăţarea sintaxei limbajului de
programare. Dintre utilizatorii care au folosit atât SAS cât
şi SYSTAT, mulţi au preferat SYSTAT-ul, dar au utilizat
SAS-ul pentru anumite procese, cum ar fi managementul
datelor.
 SYSTAT - produsul este realizat de compania
Systat
 SYSTAT dispune de o interfaţă grafică puternică şi uşor de utilizat,
cu facilităţi de vizualizare rapidă a datelor şi a prezentărilor grafice.
Interfaţa, de tip Windows, este bazată pe meniuri, cutii de dialog
precum şi butoane rapide. Caracteristic este faptul că fiecare
fereastră dispune de un meniu propriu.

 Ieşirile SYSTAT pot fi vizualizate în ferestre proprii şi pot fi copiate

sau mutate în alte ferestre de aplicaţie. Rezultatele şi graficele pot fi
editate. Utilizatorul poate selecta dintr-o gamă largă de font-uri,
dimensiuni de caractere şi figuri.

 Datele pot fi introduse prin intermediul unui editor de tip foaie de

calcul, sau pot fi preluate din diverse tipuri de fişiere cum ar fi
formate ASCII, DBF, EXCEL sau dBASE. De asemenea pot fi citite
direct fişiere SPSS sau BMDP. Utilizatorul poate să exporte fişierele
SYSTAT în fişiere de tipurile enumerate mai sus.
 PACHETE SOFTWARE
DESTINATE PROIECTĂRII,
REALIZĂRII ŞI ACCESULUI
LA APLICAŢII
Bibliografie
 Mihalca R., Fabian Cs., Uţă A., Întorsureanu I., Realizarea
produselor-program aplicative, Editura ASE, Bucureşti,
2003.
 Mihalca R, Fabian C, Uţă Adina, Proiectarea produselor
program. Studiu de caz, Ed. INFOREC 1996.
 Ileana Adina Uţă, Produse software statistice, Editura ASE,
Bucureşti, 2008.
 Ion Lungu, Ana-Ramona Bologa, Vlad Diaconita, Adela
Bara, Iuliana Botha, Integrarea sistemelor informatic, Editura
ASE, Bucureşti, 2006.
 Gabriela Meşniţă, Noua fomă de derulare a tranzacţiilor
comerciale, Suport de curs, Iaşi, 2006.
 Vîrlan, G., Enache, M. C., & Zamfir, C. G. (2009).
Proiectarea sistemelor informatice. Galaţi: Editura Zigotto.
 Mihalca R., Fabian Cs., Uţă A., Întorsureanu I., Munteanu O,
Andronescu A., Utilizarea produselor software Word, Excel,
PMT, WinQSB, Systat, Editura ASE, Bucureşti, 2003.