AFECTIUNI ALE MUCOASEI CAVITAII BUCALE

1
MUCOASA BUCALA
Zone funcţionale
De acoperire, masticatorie (palat dur,
gingie) şi specializată (limbă dorsal)

Epiteliul
Stratificat scuamos nekeratinizat
Parakeratoză

Lamina propria
Ţesut conjunctiv lax
Vase sanguine, fibre nervoase, fibre
elastice, colagene, limfocite

2
 LEZIUNILE ELEMENTARE ALE
CAVITATII BUCALE:

Aceste afecțiuni se manifestă clinic prin apariția

anumitor leziuni macroscopice, numite leziuni
elementare (elemente morfologice) care apar pe
mucoasa cavității bucale ca rezultat al agresiunilor
interne sau externe, locale sau generale .

3
 ELEMENTE PRIMARE:

Neexudative: Exudative:
Maculă/pată Vezicula
Papulă Bula
Placa-placard Pustula
Nodul Urtica
Tumoră

4
 ELEMENTE SECUNDARE:
Eroziunea
Aftele
Ulceratia
Fisura
Cicatricea
Depuneri
Scuame
Crusta
5
 ELEMENTE PRIMARE:
Macula/pata – zonă circumscrisă de diverse dimensiuni, cu
modificări de culoare (maculă inflamatore, pigmentară – melaninică
rasială )

6
Papulă – element necavitar, reprezentat printr-o îngroșare rotundă a
stratului epitelial, de origine inflamatoare, de culoare roz sau alb
cenușie, suprafața rugoasă sau netedă.

7
Placa-placarda – element proeminent, de o consistetsă fermă, delimitată, de o culoare
gri-albicioasă, de diverse dimensiuni. Suprafața poate fi netedă, rugoasă, fisurată uneori
rugoasă, fisurată, uneori verucoasă, consistență suplă sau cu o duritate crescută –
leucoplazia.
Nodul – element necavitar, situat submucos, indolor , inflamator sau tumoral.

8
Tumora – element dur, proliferativ, cu tendință de extindere spre
exterior sau interior, poate fi benignă sau malignă.

9
Vezicula – element mic cavitar, proeminent, circumscris, umplut
cu exsudat, singe, situat în stratul epitelial și subepitelial, se
transformă în eroziune dacă plafonul acestuia se rupe.

10
Bula – element cavitar, leziune veziculară mult mai mare
situata în stratul subepitelial. O bulă poate rezulta din
confluența mai multor vezicule.

11
Pustulă – element cavitar de dimensiuni mici umplut
cu exsudat purulent, apare rar.

12
 ELEMENTE SECUNDARE:
Eroziune – defect tisular, apare după o veziculă, bula, traumă, papulă,
nu lasă cicatrice după vindecare; cu diferite dimensiuni, margini nete
sau neregulate, plane sau reliefate.
Afta – element rotund, oval cu infiltrație și inflamație, lizereu roșu,
depuneri de fibrină, nu formează cicatrice după vindecare.

13
Ulcerație – defect pe mucoasa bucală în limita epiteliului și
a membranei bazale, cu margini netede sau neregulate ,
uneori reliefate cu aspect proliferativ, de diverse dimensiuni
, culoarea poate fi roșie, albă-galbenă.

14
Fisură, ragadă – defect liuniar, apar la pierderea elasticității
țesuturilor în locurile cu infiltrație cronică. Sunt localizate pe
mijlocul roșului sau la unghiurile buzelor, după epitelizare
lasă cicatrice (sifilisul , micoze, anomalii labiale).

15
Cicatrice – se formează pe locurile afectate primar. Poate fi
atrofică – furunculoză, sifilis, lupus eritematos, și
hipertrofică – traume intervenții chirurgicale.

16
Depuneri – pelicule fibrinoase și microbiene de diferite
culori, grosimi pe limbă.
Scuame - placi pojghițe formate din epiteliul descuamat , de
diferite culori , pot fi observate în cheilite.

17
Crusta - exsudat coagulat, eliminat din vezicule, pustule,
eroziuni, poate apărea în cheilite.

18
 CLASIFICAREA SINDROAMELOR CU
MANIFESTARI ORALE:

Leziuni ale mucoasei:

- veziculo-buloase
- ulcerative
- leziuni albe
- leziuni eritematoase – cianotice
- pigmentatii orale si periorale
- leziuni veruco - papilomatoase

19
 AFTE BUCALE:
Se prezinta sub forma unor leziuni
ulcerative in gura.
Cel mai frecvent apar la nivelul
limbii, pe fata interna a obrajilor si
a buzelor. Nu sunt contagioase insa
au tendinta la recurenta. Leziunile
sunt dureroase si afecteaza mult
vorbitul, mestecatul. Debuteaza in
copilarie sau adolescenta sub
forma unor ulcere rotunde sau
ovoide cu margini bine delimitate,
halou eritematos in jurul lor si
continut alb-galbui. Afecteaza
aproximativ 20% din populatie iar
cursul lor natural este spre
autovindecare si in final remisiune
completa.
20
Cauza exactă a aftelor nu este cunoscută.
Există însă mulţi factori care favorizează apariţia
acestei afecţiuni precum:
-un sistem imun deficitar,
-stresul,
-alimentaţia dezechilibrată,
-fumatul,
-anumite medicamente,
-diferite traumatisme la nivelul cavităţii bucale, -
diferite bacterii, etc.
Alte cauze posibile pentru aftele bucale ar fi bolile
autoimune, perioada menstruaţiei, sarcina.
21
 SIMPTOME:
• Ulceraţia începe ca o umflatură mică, roşie şi
sensibilă care dă senzaţia de arsură timp de o zi.
Aftele sunt acoperite cu o membrană galbenă
sau albă, fiind mărginite de un halou roşu.

• În general, aceste afte se vindecă în două

săptămâni fără cicatrice.

22
• Tratamentul aftelor bucale este în mare măsură
reprezentat de ameliorarea simptomelor.

Nu există terapii care să prevină apariţia sau

recurenţa. Tratamentul poate consta în clătiri cu
soluţii slab antiseptice, atingeri ale veziculelor cu
soluţie de nitrat de argint şi acid tricloracetic, cât şi
aplicaţii de antibiotice.

23
 STOMATITA:
Reprezinta inflamarea membranei mucoase ce
captuseste suprafata interna a gurii. Este destul de
dureroasa si are drept principala cauza infectiile
si igiena locala deficitara. Pacientul cu stomatita se
alimenteaza greu (sau evita chiar sa manance) si
consuma in principal alimente foarte moi sau exclusiv
lichide. Deoarece acestea aduc putine calorii
organismului, pacientul pierde foarte mult in greutate.
Alte simptome sunt : hipersalivatia, inrosirea generala a
gurii, iritabilitate, varsaturi dupa masa, scaderea
apetitului si respiratie urat mirositoare.
24
Cauzele care duc la dezvoltarea
stomatitei sunt diverse, printre
care se numără alergiile, virusul
herpes simplex, micozele,
cancerul bucal sau imunitatea
scăzută.
Inflamaţiile alergice ale cavităţii
bucale au caracter individual
şi se manifestă diferit de la
persoană la persoană, fiecare
având alergenii faţă de care este
sensibilizat.
25
 SIMPTOME:
• Stomatita se caracterizează prin durere şi prin prezenţa
unor ulceraţii la nivelul cavităţii bucale. În funcţie de tipul
ei, stomatita prezintă diverse simptome:
• Stomatita herpetică se manifestă prin febră însoţită de
apariţia unor vezicule sau ulceraţii la nivelul cavităţii bucale,
gingii umflate, salivaţie excesivă, dificultate la înghiţire,
respiraţie urât mirositoare.

• Stomatita aftoasă se prezintă prin simptome precum

senzaţia de arsură sau furnicături în cavitatea bucală înainte
de apariţia altor manifestări, leziuni pe membrana mucoasă a
cavităţii bucale, leziuni ce se transformă în ulceraţii,
dificultate la înghiţire, respiraţie urât mirositoare
26
Tratamentul este simptomatic, scopul acestuia fiind
acela de reducere a durerii şi sporirii remiterii
leziunilor de pe mucoasa bucală.
Pentru durere se recomandă analgezicele, iar pentru a
grăbi vindecarea se recomandăigiena orală
corespunzătoare şi consumul de lichide.
De asemenea, trebuie evitate alimentele foarte reci
sau fierbinţi, alimentele picante, sărate sau
acide care pot cauza iritaţia exagerată a mucoasei
bucale. Recuperarea completă durează între 10 şi 20
de zile. 27
 CHEILITA ANGULARA:
Se prezinta sub forma unor leziuni dureroase, foarte sensibile la
palpare, localizate in coltul gurii. Etiologia ei este variata : infectie,
dieta saraca in vitamine, mentinerea inchisa a gurii pentru mult timp.

28
 CAUZE:
• Carenta de vitaminica de B2 (riboflavina),
deficientele de Fe, Zn;
• Factorul microbian
• Hipervitaminoza A
• Anumite medicamente ce produc deshidratarea
tegumentelor
• Modificarea rapoartelor anatomice dintre buza
superioara si inferioara
• Anumite anomalii de ocluzie
• Substante alergene
• Traumatisme

29
Clinic, se prezinta sub forma unei zone triunghiulare
aspre, eritematoase si/sau edematoase, localizata la
nivelul ambelor si, mai rar, a uneia dintre comisurile
bucale. In formele mai severe se observa fisuri ce
radiaza de la nivelul comisurilor (ragade).

30
Tratamentul consta in corectarea factorilor
declansatori prin:
• Indepartarea factorilor ce au dus la aparitia cheilitei
• Corectarea carentelor vitaminice
• Folosirea de unguente emoliente si balsam pentru
buze
• Aplicarea de ungurente cu antibiotic si antifungic in
forma infectioasa
• Protezarea pacientilor edentati

31
 CANDIDOZA ORALA:
Este cauzata de infectia cu Candida albicans. Se caracterizeaza prin
aparitia unor cruste albicioase pseudomembranoase cu evolutie acuta
sau cronica. Candidoza poate fi asociata cu cheilita angulara. Pacientii
acuza dureri difuze in gura si in unele cazuri si alterarea gustului.
Placile albicioase aderente la mucoasa sunt greu de indepartat si lasa la
locul respectiv o zona inflamata si relativ dureroasa ce are tendinta la
sangerare.

32
 TRATAMENT:
• Clasic:
-medicamente antifungice
-medicamente antifungice mai puțin puternice în cazul
bebelușilor și cremă antifungică pentru sâni în cazul
mamelor care alăptează

• Naturist:
-Dieta
-Gargara cu apa sarata
-Igiena orala
33
 CANDIDOZA ERITEMATOASA:

Reprezinta o cauza relativ frecventa de aparitie a

durerilor de cavitate bucala si inrosire a mucoasei, in
special in cazul pacientilor varstnici. Aparitia ei este
precipitata de utilizarea corticosteroizilor si a
antibioticelor, de infectia HIV, de diabet si xerostomie
si de fumat. Pacientii cu proteze dentare pot acuza
mai frecvent dureri de palat (care devine foarte rosu)
ca urmare a infectarii cronice a protezei cu Candida
albicans.
34
 LEUCOPLAKIA:
Reprezinta aparitia de zone albicioase in interiorul cavitatii bucale ce nu dispar. Sunt
groase si destul de tari la atingere si cele mai frecvente cauze de aparitie sunt iritatiile
gurii (in special in cazul in cazul celor care fumeaza tigari fara filtru). Se obisnuia ca
termenul de leucoplakie sa descrie toate leziunile albicioase de pe suprafata mucoasei
bucale, insa in prezent este rezervat doar pentru leziunile de origine necunoscuta sau
cele care sunt considerate a fi in stadiul premalign. Exista riscul ca un mic procent din
aceste leziuni sa evolueze si sa se malignizeze. Majoritatea leziunilor albe din gura sunt
de natura keratozica si apar ca rezultat al frecarii mucoasei de dinti sau sunt consecinta
a fumatului.

35
 LEZIUNILE HIPERPIGMENTARE:
Pot fi reprezentate de:
hemangioame, sarcom Kaposi, purpura, echimoze.
Pigmentarea difuza a mucoasei bucale poate fi
normala in cazul pacientilor cu tenul mai inchis, dar
poate fi anormala in cazul celor care fumeaza, care
au boala Addison sau o cauza de productie ectopica
de ACTH (de exemplu in cancerele bronsice) sau in
cazul celor aflati sub tratament cu fenotiazine,
zidovudina, minociclina.

36
 LICHENUL PLAN
Este o boala ce se caracterizeaza prin aparitia de pete
galben- albicioase la nivelul mucoasei (atat pe fata interna a
obrajilor bilateral cat si pe limba). Boala este importanta
deoarece are risc de malignizare, deci evolutia pacientilor
trebuie urmarita constant prin efectuarea de biopsii.

37
 ERITROPLAKIA
Este destul de rara dar este foarte important de diagnosticat. Apare in
special la pacientii in varsta, peste 60 de ani. Leziunile sunt catifelate
la palpare si se localizeaza la nivelul obrajilor, palatului moale, bazei
limbii. Poate fi asociata cu infectia de Candida
Albicans, HPV sau Epstein Barr, dar si cu alcoolismul cronic,
consumul excesiv de tutun (mai ales daca leziunile se extind la nivelul
laringelui). Potentialul de malignizare este relativ crescut de aceea se
indica biopsierea leziunilor.

38
 PEMFIGUSUL VULGAR:
Maladie buloasa majora si grava. Este o boala autoimuna
nevindecabila in prezent, scopul tratamentului fiind acela de
a diminua simptomele+corticoterapia.

39
PEMFIGUS BULOS:

40
 LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC
leziuni
eritematoase si
ulcerative :
-mucoasa orala

-vestibul
gingival

-lueta
41
- Facies: eritem “in fluture”

- afectare cardiaca, renala, hepatica

- specifica adolescentelor
- autoimuna: celule lupice, autoanticorpi
- tratament: steroizi, imunosupresoare
42
 HIPERKERATOZA FOCALA
- asimptomatica, frecventa
- pata alba pe marginea gingiilor, mucoasa bucala, limba
- etiologie: iritatie cronica
- tratament; inlaturarea iritantului
- evolutie: remisiune dupa eliminarea cauzei

43
 LIMBA PAROASA
- asimptomatica
- alungirea papilelor filiforme
- cauza: ATB-terapia si corticosteroizii
- tratament: igiena orala, identificarea factorilor
determinanti
- evolutie benigna

44
 LIMBA GEOGRAFICA
- leziuni albe, circulare, cu zona
centrala atrofica, rosie
- migreaza spre dosul limbii,
uneori dureroase
- etiologie: necunoscuta
- tratament: simptomatice
- evolutie: benigna, regresie dupa
luni/ ani

45
 CHISTURI GINGIVALE
- frecventi la sugari
- rari la adulti
- multipli noduli mici, culoare
alba →galbena
- etiologie: proliferare +
chistulizare resturi lamina
dentara
- evolutie: la copil leziunile se
sparg spontan cu eruptia
dentara
46
 HEMANGIOMUL
- leziuni eritematoase/
cianotice
- se albesc la presine
- localizare: tegumente,
buze, limba, mucoasa
bucala
- etiologie: neoplasme
congenitale benigne,
malformatii vasculare
- tratament: chirurgical
- evolutie: posibila
extinderea 47
 SCARLATINA
- faringita, simptome
sistemice, limba
zmeurie
- etiologie: streptococ
grup A
- tratament:
Penicilina

48
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!!!

49