Disfunctii sexuale masculine

S.L. Dr. Mihai Dumitrascu

As. Univ. Dr. Ruxandra Albu

UMF ”Carol Davila”, Bucureşti

Clinica de Obstetrică-Ginecologie SUUB, Bucuresti

CURS SEXOLOGIE CLINICA

Sexuality in adults consists of seven components:
 Gender identity

 Orientation

 Intention

 Desire

 Arousal

 Orgasm

 Emotional satisfaction
Gender identity, orientation and intention form sexual
identity, whereas desire, arousal, and orgasm are
components of sexual function. The interplay of the first
six components contributes to the emotional satisfaction of
 DISFUNCTII SEXUALE
(MASCULINE SI FEMININE)
 Clasificarea disfunctiilor sexuale
Categoria Afectarea

1. Libidou (Dorinta) Diminuarea dorintei sexuale-

scadere libidou
2. Excitare sexuala Disfunctie erectila
(arousal)
3. Orgasm Ejaculare precoce
Ejaculare intarziata /absenta
Ejaculare dureroasa
Ejaculare retrograda
1. LIBIDOUL
 Libidoul

 Faza 1 a ciclului de raspuns sexual – libidoul –

consta in 3 componente: necesitatea fiziologica
de activitate sexuala, motivatia sexuala, dorinta
propriu-zisa
 Libidou
 Reflecta aspectele biologice, psihologice si
sociale ale dorintei. Dorinta sexuala se produce
prin mecanisme psihoneuroendocrine.
 Sistemul limbic si aria preoptica a
hipotalamusului antero-medial sunt incriminate.
 Este influentata de hormoni, medicamente,
scazuta de antihipertensive, crescuta de
dopaminergicele folosite in tratamentul bolii
Parkinson, consumul de substante legale sau
ilegale – alcool, cocaina
 SCADERE LIBIDOU
 Varsta
 cauze psihologice (stress, relatie, etc.)
 cauze farmacologice
 cauze psihiatrice (anxietate, depresie, etc.)
 hipogonadism
SCADERE DISFUNCTIE
LIBIDOU ERECTILA

HIPOGONADISM
(TESTOSTERON SCAZUT)
HIPOGONADISM
“Sindromul rezultat din imposibilitatea
testiculelor de a produce un nivel fiziologic
normal de testosteron (deficit androgenic)
si un număr normal de spermatozoizi
(deficit spermatogenetic) datorat unei
disfuncții instaurate la unul sau mai multe
niveluri ale axei H-H-G ”
 CLASIFICARE FIZIOPATOLOGICA
hipogonadism
• PRIMAR – LH CRESCUT (XXY, atrofie testiculara)

• SECUNDAR – LH NORMAL SAU SCAZUT

(prolactinom)

• MIXT
• VARSTA (LATE-ONSET HYPOGONADISM)
• OBEZITATE
• DIABET ZAHARAT TIP2
• ALCOOL
• HEMOCROMATOZA

Matsumoto 2011
 CLINICA HIPOGONADISMULUI
POSTPUBERTAR
 Lipsa libidoului
 Disfuncţie erectilă
 Scaderea progresiva a masei musculare
 Infertilitate cu oligo sau azoospermie
 Valuri de caldura (la debutul acut al hipogonadismului)
 Osteoporoza
 Anemie
 Depresie usoara
 Energie redusa
 Hipogonadismul Barbatului in Varsta
Late Onset Hypogonadism
(ANDROPAUZA)

 Creşte latenţa între stimulare şi erecţie

 Tumescenta redusa
 Ejacularea este mai puţin puternică
 Volumul ejaculatului este mai mic
 Latenţa între două raporturi sexuale este mai mare
 Scade sensibilitatea peniană
 CHESTIONARE
The Androgen Deficiency in Aging Males (ADAM) Questionaire
Morley, 2000
10 intrebari despre: libido redus, lipsa de energie,reducerea
fortei, scaderea inaltimii, scaderea placerii vietii,
tristete/melancolie, reducerea erectiilor, reducerea capacitatii de
a face sport, tendinza de a adormi dupa cina, deteriorarea
capacitatii de munca
BioT redus: Sensibilitate 88%; Specificitate 60%

The Aging Male Symptoms Scale

Heinemann, 1999

17 Intrebari: evaluarea simptomelor pentru stabilirea eficacitatii

tratamentului
Punctajul nu rezulta semnificativ din punct de vedere statistic cu
valorile T, FT, BioT
 DOZARI HORMONALE LA PACIENTUL CU
libidou scazut

 Testosteron Total plasmatic (<300 ng/dl)

 Testosteron Liber Calculat (T Total, SHBG,
Albumina)
 LH
 Estradiol
 PRL
 TSH
<300 ng/dl: la aceste valori sunt frecvente simptomele de
hipogonadism

<230 ng/dl: studiile randomizate au demonstrat efecte benefice

certe ale tratamentului substitutiv
Bhasin 2010
RISC TERAPEUTIC
 2004

AZI
 TERAPIE
Evaluarea eficacitatii (simptomatologie) la 3,6 si
succesiv 12 luni

• Testosteron 400-700 ng/dl

• Hematocrit (>54% STOP)
• Examen prostata si PSA
• Consult urologic in caz de crestere a PSA
>1,4 ng/an
2. DISFUNCTIA ERECTILA
 Erectile Dysfuntion (ED)
The probable worldwide increase in the (age-adjusted)
prevalence of erectile dysfunction between 1995 and 2025

Ayta, BJU Int 84(1), 1999

 Cauze disfunctie erectila
Massachusetts Male Aging Study(MMAS)

Hiperten
Boala B. Ischemica
Hipertensiune siune
Ischemica Coronariana&
arteriala arteriala
Coronariana Fumat
& Fumat

DE 15% 39% 20% 56%

Feldman HA, 1994

Factori de risc comportamentali pentru
DE
 FUMAT
 Sedentarism
 Deprivare de somn
 Obezitate
 Alcoolism
 Disfunctia erectila - cauze
medicamentoase
 MEDICAMENTE ŞI DROGURI 25%
 antihipertensive: beta blocante, blocante canale Ca
 diuretice
 antiaritmice: digoxina, amiodarona
 antipsihotice
 tratament hormonal: anti-androgeni, spironolactona,
agonisti GnRH
 anxiolitice
 antidepresive triciclice
 droguri: marijuana, cocaina, opioizi
Disfunctia erectila- cauze organice

 ENDOCRINE 25 % (in ordinea frecventei)

 Diabetul zaharat

 Hipogonadismul (Hiperprolactinemia)

 Insuficienţa suprarenală

 Hipo- / Hipertiroidism

 Tumori feminizante
Disfunctia erectila - cauze organice
 VASCULARE
infarct miocardic
boala vasculara ocluziva dupa interventia chirurgicala
hipertensiune arteriala
sclerodermie
diabet zaharat
 NEUROLOGICE
scleroza multipla
accident vascular cerebral
leziuni ale maduvei spinarii
boala Parkinson, diabet zaharat
 ERECTILE DYSFUNCTION & CORONARY
HEART DISEASE
Pacientii cu DE si CHD disfunctia erectila a precedat
patologia coronarica in 99/147 ( 67%)

Intervalul de timp intre aparitia DE si boala coronariana a fost

de 38.8 luni ( interval 1-168 luni)

Evolutia ateromatoasa a arterei cavernoase

Disfunctia erectila - cauze organice
 GENITOURINARE
hipospadias
tratament medical pt cancer testicule
trauma penis
uretrita
priaprism
 DIVERSE
boli pulmonare restrictive/obstructive
 Disfunctia erectila- cauze
psihologice- 25%

 DEPRESIA

- exista chestionare pentru evidentierea

simptomelor de depresie
- simptomatologia se poate agrava odata cu
inaintarea in varsta
 Disfunctia erectila - cauze
iatrogenice

 POSTOPERATOR – CHIRUGIE PELVINA

prostatectomie si cistoprostatectomie radicala
rezectia colonului abdomino-perineal
rezectia transuretrala a prostatei
 Pasi in evaluarea diagnostica a DE
 Interviu sexual (relatia de cuplu)
 Indexul International al Functiei Erectile
 Aprecierea volumului si consistentei testiculare
 Inspectia penisului
 Palparea pulsului femural
 Evaluarea unui posibil hipogonadism
 Interviu pentru apreciere DE
 Ce probleme ai?
 Cand a inceput? A fost un moment anume sau s-a
dezvoltat, gradat, in timp?
 Cand a fost ultima oara cand ai avut un raport sexual?
 Erectia a fost destul de puternica pentru a penetra vaginul?
 Cat de frecvent erectiile nu sunt suficiente pentru
realizarea raportului sexual?
 Esti satisfacut cu taraia erectiei?
 Esti satisfacut cu durata erectiei?
 Interviu pentru apreciere DE
 Este penisul in erectie curbat??
 Este erectia dureroasa?
 Disfunctia erectila apare cu partenera?
 Disfunctia erectila apare si diminetaa la trezire sau cand
vizionezi un film erotic?
 Disfunctia erectila apare si in timpul masturbarii?
 Esti heterosexual, homosexual sau bisexual?
 Daca esti heterosexual, partenera este ingrijorata sau
nefericita de activitatea ta sexuala?
Indexul International al functiei erectile (IIEF)
1.Cum ati caracteriza convingerea ca reusiti sa obtineti si sa va
mentineti erectia?
2.Cand obtineti erectia dupa o excitatie sexuala, cat de frecvent
reusiti sa introduceti penisul in vagin? (R: 0-5)
3. Cat de frecvent in timpul actului sexual puteti sa mentineti
erectia dupa intrarea in vagin? (R:0-5)
4. Cat de greu este sa mentineti erectia pentru a termina actul
sexual? (R: 0-5)
5. Cat de frecvent obtineti satisfactie dupa relatii sexuale? (R:0-5)
IIEF-5
 Interpretare IIEF

 Indexul international al functiei erectile (IIFE)

22- 25 functie erectila normala
17-21 disfunctie erectila usoara
12-16 disfunctie erectila usoara spre moderata
8-11 disfunctie erectila moderata
<7 disfunctie erectila severa
 DOZARI HORMONALE LA PACIENTUL CU
DISFUNCŢIE ERECTILĂ

 Testosteron Total plasmatic (<300 ng/dl)

 Testosteron Liber Calculat (T Total, SHBG,
Albumina)
 LH
 Estradiol
 PRL
 TSH
 Examen clinic al pacientului cu DE
- ! O atentie deosebita trebuie acordata asigurarii pacientului de
confidentialitate si confort personal in timpul examinarii fizice
- in cele mai multe cazuri examenul fizic nu va identifica etiologia DE,
dar va ajuta in formularea dg
- Evaluare sistem cardiovascular, neurologic si genitourinar
- Prezenta caracterelor sexuale secundare
- examenul incepe in picioare, cu evaluare:
- Ginecomastie
- Dispozitie a tesutului adipos
- Marime penis
Examen clinic al pacientului cu DE
 Distributia pilozitatii
 Prezenta hernii inghinale
 Semne boli transmitere sexuala
 Prezenta leziuni la nivele preput
 Pozitia uretrei
 Evaluare uretra pentru negi sau stricturi
 Verificat tegument penis pentru leziuni
 Prezenta ambelor testicule
 Marimea si consistenta testiculelor
 Tuseu rectal pt evaluare prostata
 Evaluare anus pt hemoroizi, cancer anal, stenoza anala, tonus anal
 INVESTIGATII LA PACIENTUL CU
DISFUNCŢIE ERECTILĂ - ©RIGISCAN
POLISOMNOGRAFIE cu inregistrarea erectiilor
asociate stadiului REM de somn
Erectiile nocturne sunt mai putin influentate de problemele psihologice
IMPORTANTA MEDICO-LEGALA
INVESTIGATII LA PACIENTUL CU
DISFUNCŢIE ERECTILĂ
 INVESTIGATII INVAZIVE
Injectie intracavernoasa test urmata de ecografie si evaluare
doppler
- evalueaza fluxul arterial sanguin
- indicatii asupra capacitatii de relaxare a muschilor
netezi
- erectia indusa medicamentos permite evaluare
deformari corpi cavernosi
Se foloseste ca medicament inductor PGE1
PROSTAGLANDINA - Alprostadil
dezavantaj: duce la priaprism
Se poate folosi injectia fara evaluare doppler, dar va aprecia
doar sistemul venos
Injectie Intra-Cavernoasa
 INVESTIGATII INVAZIVE

Cavernosometrie si Cavernosonografie
evalueaza fluxul necesar mentinerii unei erectii
induse medicamentos
presiune normala >90-100mmHg
pt cavernosografie se injecteaza subst contrast si se
radiografiaza corpii cavernosi in 4 planuri diferite
pt detumescenta se injecteaza fenilepinefrina
 INVESTIGATII INVAZIVE

Angiografie peniana
- a fost gold standard pentru descoperirea DE vasculara
pana la aparitia eco doppler
- indicatie: <50 de ani cu suspiciune de ocluzie
vasculara izolata
Timp de latenta a reflexului bulbocavernos
- apreciaza integritatea inervatiei somatice peniene
- >40- 42 msec este patologic
- studiu cu 130 pacienti cu DE: 50% au avut reflex
anormal
 CONCLUZII

•Medicii in general nu obisnuiesc sa intrebe pacientii

despre aceasta simptomatologie

•Disfunctiile sexuale msculine (scaderea libidoului,

disfunctia erectila, ejacularea precoce), sunt SIMPTOME
dar pot fi semnele initiale ale unei patologii severe
Tratament DE
 Pasi in initierea tratamentului pt DE
 Consiliere psihologica
 Inhibitori ai Fosfodiesterazei Clasa-5 (I-PDE –5)
admninistrati pe cale orala
 Tratament cu testosteron – unde deficitul este dovedit
 Dispozitiv cu vacuum pentru obtinerea erectiei
 Supozitoare intrauretrale
 Injectii intracavernoase
 Proteza peniana
 Tratamente de viitor
 Inhibitori ai PDE-5

 Sildenafil (Viagra)
 Tadalafil (Cialis)
 Vardenafil (Levitra)
 Avanafil (Spedra)
 Timp de actiune inhibitori ai PDE-5

Inhibitor PDE Timp de actiune Eficacitate

(raporturi
reusite)
SILDENAFIL 4h 81%
TADALAFIL 36h 59-62%
VARDENAFIL 8h +/- 2h 69%
AVANAFIL 24h 65%
 Eficacitate

 Toti cei 4 inhibitori ai PDE-5 au fost eficienti in

tratamentul DE
 Eficienti si in DE la pacienti cu
diabet,
afectiuni neurologice,
afectiuni ale maduvei spinarii,
scleroza multipla
 Reacţii adverse ale sildenafilului
 Cefalee 17%
 Flushing 10%
 Dispepsie 7%
 Congestie nazala 4%
 Tulburări de vedere 3%
 Riscuri cardiovasculare
 Absolut contraindicat cu administrarea concomitentă cu nitriţi
(risc hipotensiune arteriala si soc)

 Trebuie informat corect pacientul asupra riscului de asociere la

mai putin de 24 de ore nitriţi cu sildenafil
 Test de efort inainte pentru a evalua riscul de tulburare
coronariană în timpul efortului sexual
 Evaluarea modificării TA la cei cu IC sau HTA MULTIREZISTENTĂ
– la o ora
 Se “titreaza” doza, intre 25 si 100 mg
 Se ia cu o ora inainte de actul sexual
Testosteron

Administrare de testosteron la vârstnici

numai în condiţiile unui testosteron plasmatic
<300 ng/dl şi semne de hipogonadism
 Dispozitivul cu vacuum pentru obtinerea
erectiei (1)

 Se aplica un inel de tensiune la baza penisului pentru a

sechestra sangele in corpii cavernosi
 Inelul de constrictie nu trebuie sa ramana pe loc mai mult
de 30 de minute.
 Nu exista afectiuni specifice care sa reprezinte
contraindicatie pentru folosirea dispozitivului cu vacuum
 Dispozitivul cu vacuum pentru obtinerea
erectiei (2)
 Acesta trebuie folosit cu atentie in urmatoarele situatii:
 pacienti care folosesc anticoagulante sau care au istoric de
patologie a coagularii
 sensibilitate peniana diminuata
 curbatura peniana semnificativa
 priapism sau factori de risc pentru priapism

 Folosirea dispozitivului se poate asocia cu:

 scaderea temperaturii peniene (cu aproximativ un grad
celsius)
 dilatarea venelor peniene superficiale
 traumatism penian
 Supozitoare intrauretrale
 Supozitorul uretral Alprostadil – MUSE: medicated urethral system for
erection – este prostaglandina E1 (PG E1)

 Mecanismul de actiune propus: Alprostadil

intrauretral este absorbit de la locul administrarii
si transportat la corpul cavernos unde determina
vasodilatatie si relaxarea muschiului neted prin
interactiunea lui cu receptorii pentru prostaciclina.

 Un inel constrictiv poate ajuta la mentinerea erectiei, dar acesta nu

trebuie lasat pe loc mai mult de 30 de minute (pentru a preveni ischemia).

 Este indicata folosirea unui prezervativ pentru a preveni transferul de

prostaglandina (PGE1) la partenera, mai ales daca aceasta este
insarcinata.
 Terapia transuretrală
125 – 250 – 500 -1000 mg
* Obs. drenajul venos din uretra trece prin corpii cavernosi
 Alprostadil (PgE1) :
 43% eficient
 69% cu blocarea intoarcerii (cauciuc la baza penisului)
 Avantaje:
 aplicaţie locală
 efecte sistemice minime
 reacţii adverse cu alte medicamente minimă
 Reacţii adverse
 durere peniană 32%
 durere uretrală 12%
* Obs. adminstrarea se face de preferinta in cabinet
 Injectii intracavernoase (1)
 Cei mai obisnuiti agenti injectabili pentru DE diabetica sunt: a)
Papaverina, b) Fentolamina si c) PGE1
pot fi folositi singuri sau in combinatie.

 a) Papaverina – este un inhibitor nespecific al PDE ce duce la cresterea

nivelelor de AMPc/GMPc, la inhibarea canalelor de calciu si la stimularea
secretiei de angiotensina II. Efectul final consta in dilatatia vaselor
peniene si relaxarea muschiului neted, obtinandu-se astfel erectia.

 b) Fentolamina – este un antagonist competitiv al receptorilor α1 si α2.

Antagonizarea receptorilor α1 are ca rezultat dilatatia vaselor peniene, iar
cea a receptorilor α2 presinaptici duce la scaderea noradrenalinei in
corpul cavernos.
 Injectii intracavernoase (2)
PGE1 (cel mai indicat ; absent in Romania)
 c) PGE1 – stimuleaza adenilat ciclaza ducand la cresterea AMPc,
relaxarea muschiului neted, vasodilatatie si inhibarea agregarii
plachetare. Injectiile cu Alprostadil nu sunt dureroase si duc la
erectie in 5 – 15 minute la doze foarte mici (2.5 micrograme).
 Injectiile intracavernoase sunt un tratament eficient pentru
diabeticii cu DE, indiferent de tipul de DZ de care sufera
 Sunt mai usor acceptate de diabetici, mai ales de catre cei insulino-
dependenti deoarece acestia sunt familiarizati cu procedura
autoinjectarii
 Reactii adverse: priapism si fibroza cavernoasa ( in 4-5 ani).
 Daca pacientul ia concomitent Warfarina sau alt anticoagulant, se
recomanda presiune la locul injectarii timp de 5-10 minute pentru a
preveni sangerarea.
 Proteza peniana

 Implanturile peniene sunt recomandate pacientilor cu DE la care

terapia medicamentoasa nu a dat rezultat sau a fost contraindicata
precum si celor care nu suporta dispozitivele de erectie prin vacuum.
 Implanturile peniene sunt de doua tipuri: distensibile si
nedistensibile.
 Hemoglobina glicozilata mai mare de 11.5% este o contraindicatie
pentru implant penian la pacientii care asociaza diabet.
 Pot aparea infectii ale protezei peniene
 Dezavantaje proteza

- economic (~ 10.000 EUR)

- semierectie continua (> semirigide)
- interventie chirurgicala dificila (> hidraulice)
- se schimba la 5 – 10 ani
PROTEZA SEMIRIGIDA
PROTEZA HIDRAULICA
 Avantaj Dezavantaj Indicatie
Psihoterapie Neinvaziva Scumpa Prima actiune
Implica Consuma timp
partenera
Sidenafil Eficienta Asocierea cu Prima actiune
Orala nitriti interzisa
Asteapta 1 ora
Alprostadil Locala Nu foarte De linia a doua
transuretral eficienta
Durere
peniana
Terapie Locala Priapism si De linia a doua
intracavernoas fibroza
a
Vacuum Ieftina Petesii De linia a doua
ejaculare
Nefiziologica
Proteza Eficienta Erectie Pentru cei
Infectii nesatisfacuti
Risc de alte terapii
chirurgical
3. DISFUNCTIILE EJACULARII
DISFUNCȚIILE SEXUALE MASCULINE

DISFUNCȚIA DISFUNCȚIA DISFUNCȚIA

ERECTILĂ EJACULĂRII LIBIDO

EJACULAREA PRECOCE
EJACULAREA ÎNTÂRZIATĂ / ANEJACULARE
EJACULAREA RETROGRADĂ
EJACULAREA DUREROASĂ
Wolters et al. 2006
EJACULAREA PRECOCE
 DEFINIȚIE EP PRIMARĂ (LIFELONG)
American Psychiatric Association
Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders 4th Edition
Revised
(DSM-V)

”ejaculare ce are loc înainte sau imediat după penetrare dar,

oricum, înainte ca persoana să o dorească, cauzând important
disconfort, stres si dificultăți interpersonale persoanei respective”
 DEFINIȚIE EP PRIMARĂ

 criteriul „Timp Până La Ejaculare”: Ejaculare ce are loc constant

sau aproape constant înaintea penetrării în vagin sau în cel mult 1
minut după penetrare
 criteriul „Control Al Ejaculării”: Imposibilitatea întârzierii
momentului ejaculării in toate sau aproape toate raporturile
penetrative vaginale
 criteriul „Consecințe Personale Negative”: Consecințe personale
negative precum disconfort, preocupare, frustrare și/sau evitarea
situațiilor de intimitate sexuală
McMahon (2008) J Sex Med
 EPIDEMIOLOGIE

SIMPTOM 20%
 2%
EPIDEMIOLOGIE
EP Primară
 CRITERII
DIAGNOSTICE CONSIDERENTE CULTURALE

EPIDEMIOLOGIE

Variabilitatea geografica a EP Jannini et al. 2005

 Asia de Est 29%

30
 Europa de Sud 21.5 %
25

20
 Europa de Nord 20.7%
15  Africa de Nord & Orientul mijlociu
AF Nord
AsiaEst EU Sud EU Nord
10
Orient M
5

0
 Ejacularea precoce-FACTORI DE RISC
Wespes et al., 2009

NU ESTE AFECTATĂ DE:

VÂRSTĂ
STATUT CIVIL
STATUT ECONOMIC

ESTE AFECTATĂ DE:

DISFUNCȚIA ERECTILĂ
INFLAMAȚII PROSTATICE
HORMONI TIROIDIENI
HIPERSENSIBILITATE PENIENĂ
EMOTIVITATE (ANXIETATE)
EXPERIENȚE SEXUALE TRAUMATIZANTE
PREDISPOZIȚIE GENETICĂ (AFROAMERICAN / HISPNIC > CAUCASIAN)

............ în mare parte NECUNOSCUTĂ............

 FIZIOLOGIE
HORMONI,ENZIME,NEUROTRANSMIȚATORI

• Serotonină
• Dopamină
• GABA
• Hormoni tiroidieni
• Noradrenalina
• Testosteron • Acetilcolina
• Oxitocină • Neuropeptidul Y
• Estrogeni • Polipeptidul intestinal
• PDE5 vasoactiv (VIP)
• NO

Giuliano 2008, Bettocchi 2008

 FIZIOLOGIE Giuliano & Clement 2006

SEROTONINA (5-Hidroxi-Triptamină) inhiba ejacularea !!!!

În general acceptat:

5-HT exercită la nivel encefalic un efect de inhibiție a

comportamentului sexual masculin
 EJACULAREA PRECOCE
(treaptă cu treaptă)
 Ascultare
 Întrebare
 Clasificare
 Examinare
 Diagnosticare
 Tratare

Jannini et al. 2009

 ANAMNEZĂ
EVALUARE PACIENT / CUPLU

1. Timp de Latență Ejacularea Intravaginală

(IELT)
2. Cum evaluați controlul asupra ejaculării si
satisfacția cu privire la raportul sexual ?
(0=foarte scazut ---- 4=foarte bun)

3. Această situație vă creează disconfort

personal si dificultăți interpersonale
(0=de loc ---- 4=foarte mult)
Patrick et al., (2007); Wespes et al., (2009)
 ANAMNEZĂ
Patient Reported Outcomes (PROs):
CHESTIONARE MULTIDIMENSIONALE
Premature Ejaculation Profile
[PEP] (Patrick et al., 2005)

Index of Premature Ejaculation

[IPE] (Althof et al., 2006)

Male Sexual Health Questionnaire

Ejaculatory Dysfunction
[MSHQ-EjD)] (Rosen et al., 2007)

Premature Ejaculation Diagnostic Tool

[PEDT] (Symonds et al., 2007)

Arabic Index of Premature Ejaculation

[AIPE] (Arafa et al., 2007).
Wespes et al., (2009)
 Wespes et al., 2009

Clasificare
 EP PRIMARĂ (LIFELONG)
prezentă de la primele experiențe sexuale

 EP SECUNDARĂ
apare cu la un moment dat în viața sexuală
Gravitate MODERATĂ (IELT > 1 Min)
Frecvent asociată cu Disfuncția Erectilă
Frecvent asociată cu Ej Dureroasă / Disurie
Consumul de DROGURI

CAUZE SPECIFICE
 NEUROPATIE PERIFERICĂ (DIABET ZAHARAT;SCLEROZĂ MULTIPLĂ)
 PATOLOGII MEDULARE (SPINA BIFIDA; NEOFORMAȚIUNI)
 MODIFICĂRI ANATOMICE ALE PAVIMENTULUI PELVIC
 Clasificare

• EP NATURAL VARIABILĂ
ejaculare inconstant rapidă
”moderată dar imprevizibilă”
DEPENDENTĂ DE PARTENERĂ

• DISF. EJACULATORII TIP E.P.

timp de ejaculare normal (>2 minute)
control al ejaculării redus
METROSEXUAL

FRECVENȚĂ >>>>>
VARIANTE FIZIOLOGICE
Waldinger (2006) J Sex Med
 EXAMINARE
Factori de Risc
Organele Genitalele Externe
Leziuni Glandulare
Frenul Scurt
Boala La Peyronie

Prostata
Prostatită
Tiroida
Hipertiroidismul Wespes et al., (2009)
 DIAGNOSTICARE

Prevalența inflamației / infecției prostatice la pacienți cu EP

Nr.
Autor Prostatită
Pacienți
Screponi 2001 46 48-56%
Xing 2003 106 40-46%
Basile-Fasolo 2005 2658 15%
Shamloul 2006 153 52-64%
Jannini (2009)
 DIAGNOSTICARE

Prevalența EP la pacienții cu
Low Urinary Tract Symptoms / Prostatită
Nr.
Autor EP
Pacienți
Screponi et al., 2001 26 61.5%
Xing et al., 2003 120 47.5%
Liang et al., 2004 1749 33.7%
Gonen et al., 2005 66 92%
Trinchieri, 2007 399 55.5%
Jannini (2009)
 DIAGNOSTICARE

EP SECUNDARĂ
PROSTATITĂ
Mehik et al, 2000

Weidner et al, 1999

Cel mai frecvent diagnostic urologic la barbati <50 anni Collins et al, 1999

5-9% in UE

I Parte II Parte Masaj Prosatic. Urine post EPS

VB1 VB2 EPS VB3

Wespes et al., (2009)
 TERAPIE Wespes et al. 2009

1. În multe cupluri impactul EP: minim sau absent

CONSILIERE PSIHOSEXUALĂ
2. Cauze Secundare ale EP (organice, psihologice):
TERAPIE ETIOLOGICĂ
3. TERAPIA SIMPTOMATICĂ
 SEXOLOGICĂ
 FARMACOLOGICĂ LOCALĂ
 FARMARMACOLOGICĂ SISTEMICĂ
 TERAPIE
SEXOLOGICĂ

TERAPIE COMPORTAMENTALĂ
•”Insight” în ideea culturală de raport sexual
•Ejaculări frecvente
•Folosirea pozițiilor coitale unde mișcările sunt minime
•Exerciții Kegel
•Prezervative speciale (Delay)
 TERAPIE Jannini 2009

SEXOLOGICĂ
”SENSATE FOCUS”
Evitarea zonelor genitale
Evaluarea plăcerii pre-orgasmice
Prelungirea fazei plateau
Cunoașterea <<Point of no return>>
Diferențierea excitare / orgasm

Dezavantaje: - Durata
- Prezența obligatorie a partenerei
În EP PRIMARĂ NU POATE FI SINGURA OPȚIUNE (p>0.05)
 TERAPIE
LOCALĂ: CREMĂ sau GEL

UE și SUA:

Prilocaină / Lidocaină

Asia:

Anestezice / Homeopatice

CREȘTERE SEMNIFICATIVĂ a IELT

Porst 2009
 TERAPIE
LOCALĂ
CREȘTERE SEMNIFICATIVĂ a IELT
AVANTAJE
 On-Demand
 Cost redus
 Absență efecte adverse

DEZAVANTAJE
 Anestezie penis/vagina (necesitatea folosirii prezervativului)
 Dificultate în dozare (în studiu preparate tip SPRAY)

Porst 2009
TERAPIE
SISTEMICĂ: SSRI – off label
Creșterea concentrației Intrasinaptice de Serotonină
Terapie On-Demand <<< Terapie Cronica (Max:>1-2 Săpt)

FLUOXETINĂ
10-60 mg/zi
SERTRALINĂ
25-200 mg/zi
PAROXETINĂ
20-40 mg/zi
CITALOPRAM
20-60 mg/zi

Giuliano & Clement 2006 Giuliano & Hellstrom 2008

 TERAPIE
SISTEMICĂ: I-PDE5
MacMahon et al., 2005

IELT: crescut dar nesemnificativ

PROs: crescute semnificativ p<0.05

Reduc ”performance anxiety” datorită erecțiilor mai viguroase și

prezenței unui nivel mai scăzut de excitare pentru penetrare.
Mecanism: rămâne speculativ

OFF LABEL
TERAPIE
DAPOXETINĂ (Prilligy)
 Face parte din familia SSRI

 Structural similar cu Fluoxetina

 Tmax: 1 oră

 T1/2: 1,4 ore

Modi N et al. J Clin Pharmacol. 2006;46:301-309

 TERAPIE
DAPOXETINĂ

DOZĂ: 30 și 60 mg / zi
MODALITATE: 1-3 ore înaintea
raportului sexual
Pryor et al 2006
 TERAPIE
DAPOXETINĂ

Cefalee Diaree Insomnie Rinită

Greață Amețeli Somnolență Fatigabilitate
 EJACULAREA
INTARZIATA SAU ABSENTA
ETIOLOGIA ANEJACULARII/
EJACULARII INTARZIATE
 BOLI CONGENITALE ale organelor genitale
interne
 Aplazia veziculelor seminale
 Obstructia sau chistul ductului ejaculator
 Tesut heterotopic cavrnos in uretra prostatica
ETIOLOGIA ANEJACULARII/
EJACULARII INTARZIATE
 Medicamentoasa/ iatrogenica
 Alfa blocante
 Antihipertensive – metil dopa

 Phihotrope – neuroleptice, antidepresive, SSRI,

IMAO
ETIOLOGIA ANEJACULARII/
EJACULARII INTARZIATE
 Boli neurologice
 Polineuropatie cu afectarea nervilor autonomi:
 DZ, ALCOOL

 Boli / traume ale SNC

 Inflamatii, tumori, siringomielia, tromboze, embolii
ETIOLOGIA ANEJACULARII/
EJACULARII INTARZIATE
 Boli endocrine
 Hipogonadism sever
 Hiperprolactinemie severa – macroprolactinom

 Hipotiroidism sever
ETIOLOGIA ANEJACULARII/
EJACULARII INTARZIATE
 Afectiuni retroperitoneale:
 tumori benigne sau maligne cu implicarea nervilor
simpatici
 Traumatisme

 Injurii
pelvine/ perineale
 Ruptura articulatiei simfizare sau ileosacrate

 Rupturi uretrale sau ale colului vezical

ETIOLOGIA ANEJACULARII/
EJACULARII INTARZIATE
 Iatrogene/ chirurgicale
 Interventii prostatice sau vezicale transuretrale
 Chirurgia vasculara aortoiliaca

 Chirurgia colorectala

 Psihogene
 Afectiuni ale dezvoltarii psihosexuale
 Teama de sarcina
 Optiuni terapeutice in EA/EI
 Midodrin, efedrina, pseudoefedrina, amantadina,
spary cu oxitocina, desipramina, levodopa
 Serii de pacienti reduse
 Optiuni mecanice sau
chirurgicale in EA/EI
 Ejacularea vibratorie sau electroejacularea – mai
ales la pacientii cu boli neurologice sau
traumatisme cum ar fi leziuni ale maduvei
spinarii

 Chirurgical – rezectie transuretrala a chistului

obstructiv de duct ejaculator sau a tesutului
heterotopic cavernos
 Reconstructia colului vezical
EJACULAREA RETROGRADA
 CAUZE
• CHIRURGIE PROSTATA SAU VEZICA
URINARA (TRANSURETHRAL RESECTION
OF THE PROSTATE – TURP- PENTRU
HIPERTROFIE PROSTATICA BENIGNA

• EFECTE ADVERSE ALE UNOR

TRATAMENTE FARMACOLOGICE:
ANTIHIPERTENSIVE, DEPRESIE, HPB

• NEUROPATIE ASOCIATA CU CONDITII

NEUROLOGICE PRECUM DIABET,
SCELORZA MULTIPLA SAU TRAUMATISME
SPINALE