BOLI INFECȚIOASE

CU POARTĂ DE INTRARE RESPIRATORIE

CURS ANUL VI

Șef lucr. univ. Dr. Cocuz Maria-Elena

1. Angine acute
 ANGINE ( AMIGDALITE) ACUTE

Definiție:
Boli infecțioase acute, contagioase, produse de variate
microorganisme patogene, care determină inflamația faringelui
și/sau a amigdalelor palatine, caracterizate clinic prin disfagie de
diferite intensități, stare febrilă și adenopatii satelite .
Etiologie:
• pe primul loc ca frecvență - virusurile: adenovirusuri ( epi-
demii frecvente in colectivitatile de copii), reovirusuri,
rinovirusuri (frecvent in epidemii), enterovirusuri, virusuri
gripale si paragripale, virusuri herpetice, virusul Epstein-Barr
( mononucleoza infectioasa), virusul HIV etc.
• micoplasme ( Mycoplasma pneumoniae) - de obicei in cadrul
afectarii difuze a cailor respiratorii.
• Bacterii : cel mai frecvent streptococul beta-hemolitic grup A,
apoi streptococi beta-hemolitici grup C si G, stafilococ auriu,
meningococ, bacilul difteric ( difteria), bacilul Koch, bacterii
anaerobe, spirochete etc.;
• Fungi : cel mai frecvent Candida.
Epidemiologie :
• Sursa de infecție - omul bolnav; în cazul bacteriilor și de
purtatorii faringieni aparent sănătoși de germeni.
• Transmiterea - aerogenă, prin picături nazo-faringiene
contaminate sau prin obiecte recent contaminate cu secreții
de la sursa de infecție.
• Receptivitatea - universală.
Tablouri clinice:
• Incubația - variabilă, în general scurtă (1-3 zile).
• Debutul - variază în funcție de etiologie, brusc si rapid
progresiv în anginele bacteriene și mai lent în cele virale.
• Pacientul prezintă odinofagie, disfagie, stare febrilă, astenie,
inapetență, cefalee, mialgii.
• La examenul obiectiv al faringelui se evidențiază mai multe
forme anatomo-clinice de angină acută: angina roșie, angina
albă, angina ulceroasă.
1. Angina roșie ( eritematoasă)
- Cel mai frecvent virală, mai rar bacteriană ( streptococică).
1.1. angina roșie virală:
- frecventă la copiii mici, uneori în context epidemiologic de
viroze respiratorii;
- debut de obicei insidios, cu febră moderată sau înaltă, disfagie
moderată, eritem faringian moderat si difuz.
- investigații de laborator: număr normal de leucocite sau
leucopenie, cu limfocitoza; exsudat faringian negativ pentru
bacterii, valori normale VSH si fibrinogen seric.
1.2. angina roșie streptococică:
- frecventă la copii mai mari si adulți, în context epidemiologic de
infecții streptococice;
- debut brusc, cu febră înaltă, disfagie intensă, congestie faringiană
intensă, “ în flacara”.
- investigații de laborator: leucocitoza cu neutrofilie, valori crescute ale
VSH si fibrinogen seric, exsudat faringian frecvent pozitiv cu SH.
- O forma particulară de angină eritematoasă- angina flegmonoasă ,
produsă de Str. beta-hem. gr. A. tulpini cu virulență crescută.
 clinic: inflamația intensă a unei amigdale, ce proemină spre linia
mediană, edem local si periamigdalian marcat, odinofagie intensă,
otalgie reflexă, voce nazonată, trismus, adenopatie regională
dureroasă, febră înaltă si frisoane.
 evoluție rapidă spre supurație, cu formarea unui flegmon
periamigdalian.
2.Angine albe:
- caracterizate prin prezența de depozite albe la suprafața
amigdalelor, formate din mucus, puroi, resturi celulare, fibrină.
Etiologie:
- cel mai frecvent bacteriană: streptococică, difterică,
stafilococică;
- virusuri ( Epstein- Barr – mononucleoza infecțioasă);
- fungi - asociată clinic cu leziuni de stomatită, după
tratamente prelungite cu antibiotice sau la imunodeprimați.
3.Angine ulceroase:
 angina ulcero-necrotică - produsa de Str. betahem. gr. A
foarte virulenți, asociați uneori cu bacterii anaerobe.
- Clinic: stare generală gravă, febră înaltă, frisoane; la ex. local -
ulcerații amigdaliene adânci, acoperite cu depozite cenușii, care
pot perfora pilierii.
 angina ulcero-membranoasă - produsă de asocieri de bacili
Gram neg. cu fuzospirili.
- Afectare amigdaliană de obicei unilaterală, cu amigdala
inflamată și ulcerată, cu depozite cenușii confluente; febra poate
lipsi; starea generala de obicei bună.
- angina gangrenoasă - produsa de bacterii anaerobe, cu evoluție
clinică foarte gravă, spre septicemie;
- angina herpetică - determinată de virusuri herpetice si asociată
cu stomatita herpetică;
- herpangina, produsă de enterovirusul Coxsackie A; clinic
vezicule mici, rapid ulcerate, dispuse difuz pe amigdale și pilieri.
Anginele micotice:
• Apariția este favorizată de : terapie anterioară cu antibiotice,
corticoterapie, neoplazii, catetere venoase, boli metabolice
( diabet zaharat) etc.
• forme acute de boală: febră, jenă la deglutiție, aspect local
eritematos sau cu depozite alb-gălbui pe amigdale,
adenopatie satelită
• forme cronice de boală: depozite albe pe amigdale, luetă,
pilieri, peretele posterior faringian.
Diagnosticul etiologic:
- În anginele bacteriene - pe baza rezultatelor frotiurilor și
culturilor efectuate din exsudatul faringian; din cultura
pozitivă se efectuează antibiogramă.
- În anginele virale – prin teste serologice, care pun în evidență
prezența anticorpilor de boală acută (tip Ig M) specifici.
- În anginele micotice – pe baza rezultatelor culturilor din
secrețiile faringiene, pe medii speciale pentru fungi; din
cultura pozitivă se efectuează antifungigramă.
Complicații:
1. Angine virale:
• extinderea procesului inflamator în vecinătate, cu producerea de otite
catarale, sinuzite, laringite etc;
• Suprainfecții bacteriene.

2. Angine bacteriene:
• extensia procesului infecțios în vecinătate( flegmon periamigdalian,
flegmon de planșeu bucal, otită medie supurată, sinuzită) sau diseminare
hematogenă la distanță;
• Complicații poststreptococice: glomerulonefrita difuza acută post-
streptococică, RAA, cardita, purpura Henoch-Schonlein.

3. Anginele micotice:
- ulcerații extinse, cu suprainfecții bacteriene,
- complicații respiratorii ( laringite, traheite, bronșite, pneumonii),
- digestive ( esofagite, gastrite, colopatii),
- septicemii la organismele imunodeprimate.
Tratament:
Pacientul cu angină acută se izolează, la domiciliu sau în spital,
datorită marii contagiozități.
1. Anginele virale:
- doar tratament simptomatic: antitermice( paracetamol,
algocalmin), antiseptice orale, vitamine, antiinflamatoare
nesteroidiene, hidratare corectă.
- în anginele herpetice se poate administra un antiviral:
Aciclovir, oral, câteva zile.
- NU ANTIBIOTICE.
 2. Anginele bacteriene:
- terapie cu antibiotice: penicilină sau macrolide (eritro-
micină, claritromicină) la pacienții alergici la penicilină în
angina streptococică; în celelalte tipuri etiologice terapia se
face cu antibiotice conform antibiogramei.

3. Anginele fungice:
- antimicotice, local și pe cale generală: Nistatin, fluconazole
etc., cel mai corect pe baza antifungigramei.