Reguli de elaborare a actelor

normative

Bogdan DIMA
Alina GHEORGHE
Luca CIUBOTARU

BUCUREŞTI, 2019
Tipuri de acte normative. Ierarhie.
Iniţiativa normativă. Raportul DN-
DIP- DUE
 Ierarhia actelor normative

supra-constituţională

Constituţia Tratate internaţionale în

Legi organice/regulamente materia drepturilor omului
parlamentare şi jurisprudenţa
Dreptul UE
Legi ordinare
– prioritate
OUG infra-constituţională de aplicare
OG

HG

Acte ale autorităţilor administraţiei publice

centrale/autorităţilor administrative
autonome
Ordine ale miniştrilor
Acte ale autorităţilor administraţiei publice
locale
Tipuri de acte normative naţionale
Acte
terţiare

Acte
secundare

Acte
primare

Constituţi
a

Dreptul UE –
Tratate internaţionale –
art. 148 art. 11
Tratate drepturile
omului – art. 20
Acte normative primare

Acte primare
Legi (organice şi
ordinare)

Regulamente
parlamentare

Ordonanţe (de urgenţă

şi ordinare)
 Proceduri decizionale - cvorum
 Cvorum – condiție dirimantă - nu se prezumă & condiţie de
validitate a votului (Decizia nr. 1558/2009); este necesar la votul
final asupra legii
 Cvorum - prealabil votului - îndeplinirea condiţiilor de cvorum legal
la momentul exprimării votului de către parlamentari nu poate fi
apreciată în funcţie de numărul de voturi exprimate (Decizia nr.
383/2011)
 Cvorum în comisii:
 Necesar conform art. 52 alin. 3 şi 4 Regul. C.Dep, art. 59 alin. 1 şi 2
din Regul Senat
 chiar dacă hotărârea adoptată în comisiile permanente nu îndeplineşte
un anumit cvorum, votul plenului celor două Camere acoperă pe
deplin această omisiune (Decizia nr. 786/2009)
 Proceduri decizionale - majoritate
 LO – Lo: majorităţile constituţionale sunt necesare la votul final NU şi la
momentul dezbaterii legii (Decizia nr. 1237/2010)
 Majorități pentru adoptare: neintrunirea majorităţii absolute
(necesară pentru LO) nu conduce la adoptarea actului cu majoritate
simplă (necesară pentru Lo) dacă aceasta este întrunită
 Legi de aprobare a ordonanțelor:
 verificarea domeniului de intervenţie a OUG (LO sau Lo) şi a OG (Lo)
 dacă proiectul de lege pentru aprobarea unei ordonanţe nu întruneşte în
camera decizională votul majorităţii membrilor pentru adoptare prevăzut
de art. 76 alin. (1) (absolută) sau (2) (simplă) C, acesta NU se poate
transforma în proiect de lege pentru respingerea ordonanţei; OUG
trebuie supusă unui vot distinct pentru a fi respinsă potrivit art. 76 alin.
(1) sau (2) (Decizia nr. 971/2007)
 Practică instituţională
 În cea de-a 30-a zi de la data depunerii proiectul de lege de aprobare
a OUG a fost supusă votului final, nefiind întrunită majoritatea
absolută (necesară pentru adoptarea LO)
 Depăşirea termenului de 30 de zile la prima cameră sesizată şi
nesupunerea la vot a LO de respingere a OUG (contrar art. 115 alin
5)
 Proiectul de lege pentru respingerea OUG trebuie supus unui vot
distinct în plenul primei Camere sesizate
 Considerarea proiectului de lege de respingere ca adoptat tacit
conform art. 115 alin. 5 (Decizia nr. 14/2003)
 Practică instituţională
 Regulamentele parlamentare se adoptă cu majoritate absolută ca
şi LO, dar au natură juridică diferită de LO (Decizia nr. 46/1994)
 Legea 96/2006 Statut parlamentari: LO (adoptată cu majoritate
absolută)
 Regulile de fond privind imunităţile se stabilesc în Statut (LO), iar procedura se
stabileşte prin regulamentele parlamentare (HP)
 Actele normative de bază referitoare la activitatea parlamentară, şi anume Legea
nr. 96/2006, Regulamentul Camerei Deputaţilor, Regulamentul Senatului şi
Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului să fie
concentrate într-un singur volum, în scopul facilitării activităţii parlamentare
(Decizia nr. 81/2013)
 Hotărâri parlamentare – studiu de caz: ridicarea imunităţii
parlamentare
 Legea
 Temei juridic:
 Constituţia
 Art. 73: tipuri de legi
 Art. 74: iniţiativa legislativă
 Art. 75: competenţa camerelor
 Art. 67, 76 : cvorumul şi majoritatea necesară pentru adoptarea legilor
 Art. 150-152: iniţiativa de revizuire a Constituţiei
 Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă
 Actele normative se iniţiază, se elaborează, se adoptă şi se aplică în
conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, cu
dispoziţiile prezentei legi, cât şi cu principiile ordinii de drept
 Regulamentele parlamentare: procedura parlamentară
 Tipuri de legi
Criteriu L constituţionale
domeniu Revizuirea constituţiei
iniţiativă P RO la propunerea Guv
¼ deputaţi SAU ¼ senatori
500 000 cetăţeni cu drept de
vot – repartiţie teritorială
L organice
Domeniu rezervat – art. 73 (3)
C + alte cazuri expres
prevăzute de C (art. 5
cetăţenia română)
Guvern
min.1 deputat SAU 1 senator
100 000 cetăţeni cu drept de
vot – repartiţie teritorială
L ordinare
Alte relaţii sociale decât cele
reglementate prin L
organică (L abilitare, L
finanţe publice)
Guvern
min.1 deputat SAU 1 senator
100 000 cetăţeni cu drept de
vot – repartiţie teritorială

limite Materiale - Art. 152 (1)(2)C - Art. 63 (4) C Iniţiativă cetăţenească –

Formale – art. 150, 151, 152 - Iniţiativă cetăţenească – probleme fiscale, cu caracter
(3), 63 (4) C probleme fiscale, cu caracter internaţional, amnistia,
internaţional, amnistia, graţierea
graţierea
Majorit:& Calificată 2/3 din fiecare Absolută – 1/2+1 din total Simplă – 1/2+1 din
şedinţă cameră +/- procedura de fiecare cameră, cu respectarea prezenţi fiecare cameră, cu
mediere ¾ parlamentari cvorumului respectarea cvorumului
Şedinţă separată/comună Şedinţă separată Şedinţă separată
Control CCR Da – a priori, Da – a priori + a posteriori Da – a priori+a posteriori la
din oficiu, la sesizare sesizare
înainte și după
adoptarea de
Parlament
Promulgare Nu Da, Preşedinte t 20 zile sau 10 Da, Preşedinte t 20 zile sau 10
zile art. 77 C zile art. 77 C
Proceduri referendum Reexaminarea L la cererea P Reexaminarea L la cererea P RO
speciale obligatoriu RO Reexaminarea L ca urmare a
decizional art. 151 Reexaminarea L ca urmare a controlului de constituţionalitate
(3) C t 30 de la controlului de Angajarea răspunderii
adoptare proiect constituţionalitate Guvernului în faţa Parlamentului
revizuire Angajarea răspunderii pentru un proiect de lege (lipsă
Guvernului în faţa dezbatere, moţiune cenzură,
Parlamentului pentru un lipsă vot asupra proiectului,
proiect de lege (lipsă amendamente acceptate de
dezbatere, moţiune cenzură, Guvern)
lipsă vot asupra proiectului,
amendamente acceptate de
Guvern)
Publicare M.Of., intrare în M.Of., intrare în vig t 3 zile sau M.Of., intrare în vig t 3 zile sau
 Proceduri speciale – legi sui generis

 Art. 148 C – legea de aderare la UE – nu se încadrează în niciuna

din cele trei categorii enunţate. Majoritate calificată de 2/3 din
numărul deputaţilor şi senatorilor este necesară pentru adoptare
în şedinţă comună (Legea nr. 157/2005)
 Art. 149 C – legea de aderare la NATO – nu se încadrează în
niciuna din cele trei categorii enunţate. Majoritate calificată de 2/3
din numărul deputaţilor şi senatorilor este necesară pentru
adoptare în şedinţă comună ( Legea nr. 540/2004)
 Legi- cadru
 Pot fi legi organice sau legi ordinare, în funcție de conținutul
normativ
 Sunt 2 categorii:
 cele prin care se stabilesc reguli generale într-un anumit domeniu,
fiind necesară adoptarea de alte legi și eventual de alte acte
normative pentru punerea lor în aplicare – ex. Legea cadru nr.
195/2006 a descentralizării sau al legilor cadru în materia salarizării
personalului plătit din fonduri publice (Legea nr. 153/2017).
 acele legi care reglementează regimul general al unei materii clar
determinate, legile adoptate în materia proprietății (Legea nr.
287/2009 privind Codul civil, Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, Legea nr. 7/1996
a cadastrului și a publicității imobiliare)
 Legea adoptată prin angajarea
răspunderii guvernului
 Poate fi organică sau ordinară, NU constituțională
 Nu presupune majoritatea prevăzută la art. 76, ci adoptarea se
produce ca urmare a nedepunerii unei moțiuni de cenzură sau ca
urmare a neîntrunirii majorității necesare pentru adoptare unei
moțiuni de cenzură
 Determinarea categoriei juridice apare cu prilejul intervenției
evenimentelor legislative asupra legii adoptate prin această
procedură
 Legea interpretativă
 lege care să nu aducă elemente novatoare față de legea
interpretată, astfel încât Parlamentul pe calea acestui procedeu
legislativ poate realiza o interpretare oficială și autentică a legii
interpretate
 Regim juridic stabilit de DCC nr.619/2016, DCC nr. 61/2017 –
caracter excepțional, produce efecte doar pentru viitor
 adoptată fie pentru a explicita o lege interpretabilă/neclară,
imprecisă, lipsită de previzibilitate în sensul precizării/deslușirii
voinței legiuitorului, fie pentru a pune capăt interpretării
constante pe care autoritățile administrative sau judiciare o dau
unei legi
 Act normativ … individual
 Legiuitorul a legiferat cu caracter individual referitor la subiecte de
drept determinate: atribuire locuință de serviciu (D.C.C. nr.
970/2007), atribuire castel Peleș (D.C.C. nr. 600/2005), lege de
aprobare a unui memorandum de înțelegere între stat și Rompetrol (D.C.C.
nr. 494/2013); transmiterea pachetului de acțiuni deținut de stat la
Compania Națională "Administrația Porturilor Maritime" - S.A.,
reprezentat de Ministerul Transporturilor, către Municipiul Constanța,
reprezentat de Consiliul Local (D.C.C. nr. 574/2014), cumpărarea unui
bun de către stat prin lege (D.C.C. nr. 777/2017), transformarea unei
regii autonome în societate comercială (D.C.C. nr. 249/2018), înființarea
prin lege a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (D.C.C. nr.
531/2018).
 Actul normativ individual este rezultatul direct al manifestării
unor interese particulare, proprii doar anumitor grupuri de
interese, care, prin influenţa pe care o exercită asupra
legiuitorului, îl determină să adopte un act contrar principiilor
constituţionale
 legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând
expresie exclusiv voinţei legiuitorului, forma și conținutul legii
fiind determinate de nevoia de reglementare a unui anumit
domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia
 Legiuitorul poate institui derogări de la regulile generale doar prin
intermediul normelor juridice care se aplică unor cazuri individuale
nedefinite în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei juridice. În
cazul în care, reglementarea specială diferită de cea constitutivă de
drept comun are caracter individual, fiind adoptată intuitu personae,
ea încetează de a mai avea legitimitate, dobândind caracter
discriminatoriu şi, prin aceasta, neconstituţional
 În lipsa unei sesizări a Curţii, actele normative cu caracter individual
emise de către autorităţile cu competenţe legislative continuă să
existe în dreptul pozitiv şi să producă efecte juridice:
 Ex. Legea nr. 6/2014, privind stabilirea unor măsuri de contractare şi/sau
garantare de finanţări rambursabile de către municipiul Bucureşti
 Criteriul material LO - Lo
 Domenii proprii; în practică distincția este dificil de realizat:
 legi organice în întregime (de regulă nu stabilesc regim general)
 legi organice doar la nivel de regim general
 legi organice calificate drept mixte de CCR
 Interferențe posibile :
 prin Lo se poate interveni în LO dacă dispozițiile sunt de domeniul Lo:
Legea nr. 305/2007 (Lo) modifică Legea nr. 84/1995 (LO);
 invers este posibil: Legea nr. 571/2003 (Lo) modificată prin Legea nr.
494/2004 (LO)
Interferențe cu OUG și OG
 teoretic OUG intervine doar în domeniul LO,
 practic poate intra și în sfera Lo;
 și teoretic și practic OG nu poate interveni în domeniul LO, deși Lo
pot interveni în domeniul LO
 Criteriul material LO – Lo - modificare
 LO modifică LO - art. 73 +art. 1 alin. 5 C
 Lo modifică Lo - art. 73 + art. 1 alin. 5 C
 OUG modifică LO sau Lo – art. 115 C
 OG modifică Lo – art. 115 alin. 1 C
 LO modifică Lo
 Legea nr. 494/2004 (LO) modifică Legea nr. 571/2003 (Lo) (codul
fiscal)
 Lo modifică LO dacă dispoziţiile sunt de domeniul Lo
 Legea nr. 305/2007 (Lo) modifică Legea învăţământului nr. 84/1995 (LO)
 Printr-o Lo se pot modifica dispoziţii dintr-o L (preconstituțională)
devenită O dacă dispoziţiile vizate sunt de natura legii ordinare (Decizia
nr. 786/2009)
 Cazuri speciale

 Reglementările speciale sau derogatorii de la reglementarea

generală trebuie adoptate prin lege de aceeaşi categorie. Când o
lege derogă de la LO ea trebuie calificată ca fiind organică
(Decizia nr. 392/2014)
 Legi preconstituţionale modificate cu majoritate absolută (ex.
Legea nr. 26/1990) - orice intervenţie (modificare, completare sau
abrogare)nu se poate realiza decât prin LO, altfel se recunoaște
posibilitatea modificării unei reglementări adoptate cu votul unei
majorităţi absolute prin efectul votului unei majorităţi simple, ceea ce
contravine principiului democraţiei parlamentare (Decizia nr.
545/2006)
 Interferenţe cu OUG şi OG
 Temei constituţional emitere ordonanţe - art. 73, 108, 115 C
 teoretic OUG intervine doar în domeniul LO, practic poate intra și în
sfera Lo;
 și teoretic și practic OG nu poate interveni în domeniul LO, deși Lo
pot interveni în domeniul LO
 Parlamentul ar trebui să verifice în cazul legilor de aprobare a
ordonanţelor care este domeniul în care acestea au intervenit dacă
este LO sau Lo, pentru a exprima un vot cu majoritatea
constituţională necesară
 În cazul legilor de aprobare a ordonanţelor Parlamentul trebuie să
verifice îndeplinirea condiţiilor pentru emiterea OG şi OUG;
viciul de neconstituţionalitate nu se acoperă prin legea de aprobare
(Decizia nr. 761/2014)
 Interferenţe cu OUG şi OG
 OUG care conţine norme de natura Lo se aprobă prin Lo
(Decizia nr. 645/2005)
 Interdicţia de a emite ordonanţe în domeniul LO vizează
exclusiv ordonanţele adoptate în temeiul unei legi de abilitare
(OG), nu şi OUG, deoarece cazul excepţional ce impune
adoptarea unor măsuri urgente pentru salvarea unui interes
public ar putea reclama instituirea unei reglementări de
domeniul LO care dacă ar fi interzisă, interesul public avut în
vedere ar fi sacrificat, ceea ce este contrar finalităţii
constituţionale a delegării legislative (Decizia nr. 314/2014)
 Depășirea domeniului de abilitare și reglementarea prin norme
de natura Lo în domeniul LO interzisă (Decizia nr. 300/2003)
 Caz special – domeniul Legii de
abilitare (Lo)
 Determinarea domeniului ce face obiectul de reglementare al
OG (Decizia 355/2014)
 Curtea reţine că un domeniu de reglementare nu poate avea aceeaşi
precizie sau claritate cu o dispoziţie expresă, domeniul de
reglementare fiind reprezentat de sfera relaţiilor sociale care sunt
vizate de reglementare, în vreme ce măsurile legislative delegate
constituie soluţia normativă concretă cuprinsă în dispoziţiile actului
normativ şi sub incidenţa căreia se află relaţiile sociale pe care le
vizează.
 Curtea reţine că domeniile rezervate LO îşi găsesc enumerarea
limitativă şi expresă în textul Constituției, iar intervenţia instanţei
constituţionale în cercetarea constituţionalităţii legilor de abilitare
este de natură să asigure ca delegarea legislativă să nu aducă atingere
limitei instituite de prevederile Legii fundamentale.
 Regulamente / Hotărâri
Criteriu Regulamente parlamentare
Natura Act juridic, formă a hotărârii,
juridică forţă juridică inferioară legii
Conţinut Caracter normativ (3
regulamente)
Domeniu Vizează reguli privind organizarea
şi funcţionarea celor două camere
şi a Parlamentului şi nu statutul
parlamentarilor
Majoritate Majoritate absolută, cu
respectarea cvorumului
Hotărâri parlamentare
Act juridic, forţă juridică inferioară legii
Caracter normativ şi caracter individual
Vizează situaţiile în care se prevede expres în C
adoptarea lor, numiri în funcţii publice, ridicarea
imunității parlamentare, constituirea comisiilor
parlamentare
Regula - Majoritate simplă, cu respectarea cvorumului
Excepţie 1 – cazuri expres prevăzute de C- Parlament
şedinţă comună (majoritate absolută): suspendarea P
RO, acordarea încrederii Guv, adoptarea unei moţiuni
de cenzură (retragere încredere+angajare răspundere
Guv)
Excepţie 2 Majoritate calificată 2/3, şedinţă comună:
punerea sub acuzare a P RO
Criteriu Regulamente Hotărâri
Procedură Şedinţa fiecărei camere, exc. Fiecare cameră
Regulamentul şedinţelor comune Parlament în şedinţă comună
(şedinţă comună) Fără obligaţia examinării şi avizării de alte
organisme
Publicare Da, M.Of. Da, M.Of.
Hotărârile privind admiterea sau respingerea
cererii de încuviinţare a reţinerii, arestării sau
percheziţionării parlamentarilor se comunică
autorităţii publice care a adresat solicitarea
Promulgare Nu Nu
Control Da, art. 146 lit. c), control posterior Da, art. 146 lit. l) + art. 27 Legea nr.
constituţio 47/1992, control posterior
nalitate
 Control constituţionalitate HP
 Pot fi supuse controlului numai HP adoptate după conferirea noii
competenţe CCR: HP CDep, HP Senat, HP Parlament plen
(Deciziile nr. 53/2011, 54/2011, 307/2012, 783/2012)
 Pot fi controlate atât HP normative, cât şi individuale, indiferent
de domeniul în care intervin (Decizia nr. 307/2012)
 HP supuse controlului trebuie:
 să afecteze valori, reguli, principii fundamentale constituţionale:
norma de referinţă trebuie să aibă valoare constituţională şi nu
legală; invocarea dispoziţiei constituţionale să fie efectivă
 să vizeze organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de
rang constituţional: norma de referinţă poate fi atât constituţională, cât
şi infraconstituţională prin raportare la art. 1 alin. (5)
(Decizia nr. 53/2011, Decizia nr. 783/2012)
Studiu de caz – HP în materia imunităţilor
 Camerele Parlamentului au obligaţia de a redacta hotărârile adoptate în
şedinţa plenului prin care au decis cu privire la cererea de încuviinţare a
arestării parlamentarilor, de a comunica hotărârea autorităţilor publice
competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României, Partea
I. (Decizia nr. 261/2015)
 Curtea apreciază că hotărârea prin care Senatul/C Dep răspunde
cererii de încuviinţare a reţinerii sau arestării unui membru al Camerei
trebuie să fie adoptată cu respectarea dispoziţiilor constituţionale
referitoare la cvorumul de adoptare, respectiv cu majoritatea membrilor
prezenţi la şedinţa plenului Senatului/C Dep în care se supune
aprobării cererea adresată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, prin intermediul ministrului justiţiei. (Decizia nr.
341/2015)
 Acte normative secundare
• Legea fundamentală
Constituţia

•Legi
Acte primare
•Ordonanţe

• HG
• Acte ale autorităţilor administrative autonome:
regulamente, ordine, norme şi circulare BNR, ordine ale
Acte
secundare preşedintelui Curţii de Conturi sau ale preşedintelui
Consiliului Concurenţei, decizii ale preşedintelui
ANCOM
 Acte normative terţiare
Acte Ordine, instrucţiuni miniştri
primare, Acte autorităţi administraţia publică centrală: decizii
secundare ale preşedintelui CNP
Acte autorităţi administrative autonome: ordine şi
hotărâri ASF
Acte autorităţi administraţia publică locală: ordin
prefect, HCJ, HCL, dispoziţie primar

Acte autorităţi deconcentrate: decizia inspectorului

şcolar general
 Regim juridic
Acte emise de administraţia centrală/AAA
Se emit numai pe baza şi în executarea L, OUG,
OG, HG
Se limitează strict la cadrul stabilit de actele pe
baza şi în executarea cărora au fost emise
Se elaborează în termenul prevăzut de actul
superior sau în termen util pentru aducerea lor la
îndeplinire
Se menţionează temeiul juridic primar/secundar
în baza cărora vor fi emise
Se aduc la cunoştinţă publică prin publicare în
Monitorul Oficial
Acte emise de administraţia locală
Se adoptă sau se emit pentru reglementarea unor
activităţi de interes local
Se emit în limitele stabilite prin Constituţie, legi şi
numai în domeniile în care acestea au atribuţii
legale
Sunt acte subordonate L, OUG, OG şi altor acte
de nivel superior neputând contraveni acestora
Se menţionează toate temeiurile juridice de nivel
superior, precum şi prevederile Legii nr 215/2001
Se aduc la cunoştinţă publică prin afişare în locuri
autorizate şi prin publicare într-un cotidian local
de mare tiraj
Acte normative ale dreptului UE
• Tratate constitutive
Izvoare • Tratate modificatoare
primare • Tratate de aderare noi
membri

• Regulamente
• Directive
Izvoare • Decizii
derivate • Recomandări
• Avize

• Principii generale de
Izvoare drept
comple- • Acorduri externe
mentare • Jurisprudenţa
 Izvoare primare
 Autonomia tratatelor constitutive şi modificatoare
 Limitarea autonomiei tratatelor pe cale jurisprudenţială de CJUE
 Prevalenţa juridică a izvoarelor primare faţă de actele derivate şi
complementare
 Prevalenţa izvoarelor primare este garantată prin existenţa
recursurilor jurisdicţionale
 Raportul dintre dreptul european și dreptul național al SM
 Izvoare derivate
 - poziţie subordonată faţă de tratate stabilirea temeiului juridic
 - nu există o ierarhie a actelor derivate în cadrul acestora
 - caracter autonom al acestora unele în raport cu altele
 - necesitatea motivării lor
 - tratatul stabileşte tipul actului ce trebuie adoptat de autoritatea
competentă. În lipsa acestei prevederi, autoritatea competentă
decide tipul actului, în funcţie de natura sa şi de conţinut
 Autentificarea prin semnare şi stabilirea datei
 Publicitatea actelor pentru opozabilitate
 Intrarea în vigoare a actelor
 Clasificarea actelor UE
 Acte legislative- art. 289 TFUE – acte adoptate potrivit procedurii
legislative obişnuite sau procedurii legislative speciale
 Regulament
 Directiva
 Decizia
 Acte non-legislative – art. 290 TFUE– Parlamentul şi Consiliul pot
delega Comisiei dreptul de a adopta acte non-legislative
 Acte delegate
 Acte de executare
 Actele delegate
 Pot completa sau modifica anumite aspecte neesenţiale ale
actului legislativ
 Parlamentul sau Consiliul trebuie să decidă delegarea de
competenţă definind obiectivele, conţinutul, domeniul de
aplicare şi durata delegării
 Condiţiile delegării sunt stabilite numai printr-un act
legislativ
 Numai Comisia poate adopta acte delegate
 Controlul exercitat de Parlament şi/sau Consiliu asupra
delegării sub forma revocării şi obiecţiunilor
 Actele de executare (de punere în
aplicare)
 Sunt adoptate în vederea definirii condiţiilor uniforme de executare
a dreptului Uniunii Europene
 Comisia este competentă să adopte acte de executare în cadrul
diferitelor proceduri referitoare la comitologie
 Parlamentul şi Consiliul hotărând prin regulamente în conformitate
cu procedura legislativă ordinară, stabilesc, în prealabil, normele și
principiile generale privind mecanismele de control de către statele
membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie
 Caracterizare izvoare derivate
numite- art. 288 TFUE
Regulament Directiva Decizia Recomandare Aviz
Obligatoriu în Obligatoriu Obligatorie în Neobligatorie Neobligatoriu
întregime (obligaţie de întregime
rezultat) cu
privire la rezultat
Direct aplicabil Transpunere în Direct aplicabilă Prescrie un Exprimă
(excepţie măsuri dreptul naţional comportament opinia unei
de aplicare) Efect direct doar General aplicabilă sau ori o anumită instituţii
General aplicabil dacă SM nu aplicabilă doar conduită, fără europene
transpune şi destinatarilor caracter asupra unei
numai faţă de constrângător probleme
autorităţile SM legate de UE
Opozabil erga Opozabilă Opozabilă erga omnes - -
omnes tuturor/anumitor (decizia normativă)
SM Opozabilă
destinatarului expres
menţionat (decizia
individuală)
 Transpunerea directivei – practică
instituțională
 Alegerea tipului de act normativ de transpunere de către inițiatorul
actului normativ de drept național în funcție de tipul relațiilor sociale
reglementate
 Caracterul unitar al transpunerii – directiva să fie transpusă printr-un
singur act normativ
 Completa și corecta transpunere a textului directivei pentru evitarea
acțiunilor instituțiilor UE împotriva României
 Evitarea transpunerii prin traducerea exactă a textului directivei (ex.
impunerea de obligații pentru Comisia Europeană prin actul de drept
național)
 Adaptarea instituțiilor juridice prevăzute de directivă la specificul
instituțiilor juridice din sistemul de drept RO
 Verificarea respectării dispozițiilor constituționale de către actul de
transpunere – caz Directiva 2006/24 privind serviciile de comunicații
electronice (Decizia CCR nr. 1258/2009)
 Posibile tipuri de încălcări ale SM care pot prejudicia
resortisanții. Prejudiciu, cauzalitate, reparație
 Transpunerea incorectă, netranspunerea în termen (culpa legislativului/executivului) – cele mai dese
 Adoptarea unei legislații interne contrare dreptului UE (culpa legislativului/executivului)
 Hotărâri naționale care încalcă dreptul UE (culpa puterii judecătorești)
 Neexecutarea de către SM a unei hotărări a CJUE (ex. C-278/01, Comisia vs. Spania)
 ”Dublarea” regulamentelor
-------
 Prejudiciul
 Este apreciat potrivit regulilor dreptului național (autonomia procedurală).
 Trebuie să fie cert, nu potențial (Schmidberger, 112/00).
 Legătura de cauzalitate
 Potrivit regulilor dreptului național (autonomia procedurală).
 Trebuie apreciat de instanță. Fapta terțului sau forța majoră nu constituie cauze de exonerare, când au forțat
încălcarea unei norme comunitare cu efect prejudiciabil.
 Reparația
 Potrivit regulilor dreptului național (autonomia procedurală).
 Evaluarea să țină cont de damnum emergens și lucrum cessans (principiul proporționalității).
 Hotărârea Francovich – uneori, aplicarea corectă, completă a unei directive, chiar retroactiv, cu întârziere
reprezintă în sine o reparație suficientă.
 Restituirea sumelor integral (de ex., taxe percepute ilegal de SM, Hoechst, C-410/98 & Metallgesellschaft, C-
397/98). Dacă nu sunt restituite de bună voie, judecătorul național trebuie să adopte o hotărâre executorie.
 Izvoare derivate nenumite –
practica instituţională
Decizii Acorduri
interinstituţionale
Aplicabilitate Au valoare morală sau
juridică generală politică
Au ca obiect Au ca obiect adoptarea
funcţionarea unor coduri de conduită
instituţiilor sau sau a unei proceduri
crearea de organe determinate, a unor
subsidiare declaraţii comune
Pot fi atacate la Au o anumită bază
CJUE juridică.
Caracterul obligatoriu
depinde de voinţa
părţilor care l-au încheiat
Comunicări ale Rezoluţii şi
Comisiei concluzii ale
Consiliului
Fără valoare juridică R –valoare juridică de
recomandare
C – valoare politică
Exprimă poziţia R – descriu conţinutul
Comisiei cu privire la şi implementarea unei
un subiect dat – Cărţi iniţiative a Uniunii
verzi sau Cărţi albe C – exprimă
rezultatul unor
dezbateri
Nu au întotdeauna R – fără caracter
caracter obligatoriu. obligatoriu
Cele cu caracter C – fără caracter
obligatoriu pot fi obligatoriu
controlate de CJUE
 Izvoare complementare
Principii generale de drept
Poziţie supraordonată dreptului
derivat
Formă nescrisă, deduse pe cale
pretoriană
Sursa:
-Natura juridică a UE
-Principiile generale de drept
comune sistemelor de drept din
SM
-Principiile generale de drept
proprii DIP
-Drepturile fundamentale –
Carta drepturilor fundamentale a
UE
Acorduri externe
Poziţie subordonată
dreptului primar dar
supraordonată dreptului
derivat
Formă scrisă, caracter
obligatoriu, direct aplicabile
Forme
-Acorduri încheiate de UE
cu terţi sau cu organizaţii
internaţionale
-Acorduri încheiate de SM
între ele sau cu terţi
Jurisprudenţa
Interpretarea dreptului primar şi
dreptului derivat
Formă scrisă
- raportul cu jurisprudenţa
instanţelor naţionale şi cu cea a
instanţelor constituţionale
- situaţia Convenţiei europene
pentru apărarea drepturilor
omului şi libertăţilor
fundamentale (jurisprudenţa
CEDO)
 Iniţiativa normativă
Lipsă / slabă calitate a fundamentării
(referat necesitate, analiza cost-
beneficiu) / studiilor de impact
Lipsă corelare cu politici publice
Nerespectare transparenţă decizională / consultare
publică
Lipsă / ignorare avize ori depăşire termene avizare
Jurisprudenţă contradictorie a CCR cu privire la
impactul (lipsei) avizării asupra constituţionalităţii legii

Drept de iniţiativă legislativă - Guvern / parlamentari / cetăţeni

Proiect de lege

CONSULTARE ŞI AVIZARE
INIŢIERE

Consultare Autorităţi avizare

Ministere
Organe de specialitate în Structuri asociative ale Consiliul Legislativ
subordinea Guvernului autorităţilor locale Consiliul Ec şi Soc
Dezbatere publică CSAT
Autorităţi administrative CSM
autonome Comisiile pentru dialog
Curte Conturi,
social
Consiliu Concurenţă
Consiliu Fiscal

INIŢIERE
Unul sau mai mulţi parlamentari îşi însuşesc o propunere formulată de oricine (lobby)
Propunere legislativă

100.000 de cetăţeni cu drept de vot (verificaţi de CCR) – extrem de rar utilizată

Rapiditatea procedurală este compensată de slaba calitate a textelor propuse în absenţa oricărei consultări şi
avizări de specialitate
Lipsă transparenţă decizională
Lipsă transparenţă a intereselor (absenţă a unui registru de lobby)
 Propuneri legislative
 Propuneri legislative (parlamentari, cetăţeni) ≠ proiecte de lege
(Guv)
 Propunerile legislative nu se supun Legii nr. 52/2003 privind
transparenţa decizională
 Slabă fundamentare şi lipsa evaluării impactului noilor reglementări,
fără respectarea prevederilor din Legea nr. 24/2000
 Limite:
 Nu pot modifica HG
 Nu pot modifica regulamente parlamentare
 Nu pot interveni în competenţa Guvernului – înfiinţarea unor organe de
specialitate în subordinea Guvernului (Decizia 16/2007 (ANT))
 Practică instituțională
 Propunere legislativă pentru modificarea unei HG
 Respingerea de către CDEP a propunerii legislative (Plx 261/2014)
pentru modificarea HG nr. 1447/2007 referitor la Normele financiare
privind activitatea sportivă, întrucât prin adoptarea prin lege a soluţiilor
legislative propuse în prezenta iniţiativă legislativă s-ar încălca ierarhia
actelor normative, fiind în prezenţa a două decizii de nivel diferit, care
nu se pot contopi de la data intrării lor în vigoare.
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=1
3820 (respinsă definitiv în data de 22.04.2015)
Notă: 1992-2012 – 26 de iniţiative parlamentare la CDep
 Propunere legislativă modificare Regulament parlamentar
(2010 la Senat)
 Propunere legislativă pentru modificarea unui
Regulament aprobat prin HG de punere în aplicare a unei
ordonanţe BP nr. 470/2016 (clasat la Senat)
 Sunt acte fără caracter normativ:
 Legea nr.250/2015 declararea zilei de 28 noiembrie ziua Bucovinei
 Legea nr. 230/2016 declararea lui Avram Iancu "Erou al Naţiunii
Române„
 Propunere legislativă pentru instituirea Zilei Naţionale a Iei
Româneşti Plx 265/2015 respinsă de ambele camere
 Sunt multe modificări punctuale efectuate la acelaşi act normativ
– spre ex. modificările la Legea nr. 1/2011 legea educaţiei
naţionale
 Promovarea prin propuneri parlamentare provenite uneori de la
câte un parlamentar de la diferite partide politice (transpartinic),
a unor inițiative pe care Guvernul nu a vrut sau nu a putut să le
promoveze (revizuirea Constituției, legea electorală din 2008)
 Raportul cu dreptul UE și dreptul
internațional. Cadrul normativ
 Constituţia României
 Art. 11 – dreptul internaţional şi dreptul intern
 Art. 20 – tratatele internaţionale în materia drepturilor omului
 Art. 148 – integrarea în Uniunea Europeană
 Tratatul privind funcţionarea UE
 Tratatul UE
 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului
 Dreptul național & dreptul UE - art.
148
 În aplicarea art. 11 (1) şi art. 148 (2)(4) C RO (inclusiv Parlamentul)
aplică cu bună-credinţă obligaţiile rezultate din actul aderării
 Prioritate de aplicare a dreptului UE faţă de legile interne, dar NU faţă de
Constituţie (principiul identităţii constituţionale - transpunerea
directivelor): Deciziile nr. 80/2014 (revizuire) 64/2015 (insolvenţa),
887/2015 (ajutoare de stat)
 Regulamentele UE nu se transpun, au aplicabilitate directă (Decizia
887/2015)
 Directivele se transpun - Legiuitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a indica
în cuprinsul legii criticate actele UE care sunt transpuse, ceea ce este
inadmisibil (Decizia nr. 390/2014)
 Adaptarea legislaţiei la actele europene derivate: nepunerea de acord a
dispoziţiilor unei legi cu actele obligatorii ale UE constituie eo ipso o
încălcare a art. 148 (4) C (normă interpusă) (Decizia nr. 64/2015)
 Compatibilitate drept naţional/drept UE: la aprecierea CCR
 Control judecătoresc - acte UE fără relevanţă constituţională: Decizia
nr. 125/2013 (servicii de transport local) + art.148 alin.4 din C
 Controlul CCR - acte UE cu relevanţă constituţională: - constatarea
existenţei unei neconcordanţe normative între actele Uniunii Europene şi
cele naţionale prin constatarea încălcarii art.148 alin.2 din C
(norma europeană interpusă): Decizia nr. 64/2015 (insolvenţa); Decizia
354/2013
 Acte contrare dreptului UE anterior aderării - abrogare (Decizia 64/2015)
 Acte contrare dreptului UE ulterior aderării - răspunderea RO în faţa
CJUE
 Obligaţia revizuirii hotărârilor judecătorești în caz de nerespectare drept al
UE doar în materia contenciosului administrativ
 Dreptul național & dreptul internațional
public
 Art. 11 din Constituție – ratificare de Parlament fără a contraveni
Constituției
 Pactul fiscal a fost ratificat prin Legea (ordinară) nr. 83/2012
 Punerea în aplicare a Pactului fiscal a fost realizată prin modificările
realizate la Legea (ordinară) nr. 69/2010 prin Legea (ordinară) nr.
377/2013
 Statutul Curţii Penale Internaţionale a fost ratificat prin Legea (organică)
nr. 111/2002,
 CCR nu a fost sesizată cu controlul constituţionalității tratatelor sau
acordurilor internaţionale deși ….
 Legea nr. 213/2016 privind cooperarea internaţională pentru dezvoltare
şi asistenţa umanitară umanitară art. 11 + art. 139 alin 3 C
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=15
916
 Dreptul național și CEDO
 Art. 20 din Constituție – prioritate de aplicare a tratatelor
internaționale din materia drepturilor omului cu excepția celor
mai favorabile
 Decizia ICCJ 29/2011 (RIL)
 instanţa constituţională statuează asupra aptitudinii normei juridice
de drept intern de a respecta in abstracto dispoziţiile Convenţiei
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi
jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, fără a putea
stabili efectele acelei norme pentru fiecare individ sau subiect de
drept în parte
 instanţele de drept comun pot să evalueze în concret, în fiecare cauză
în parte, în raport cu circumstanţele fiecărei speţe, dacă aplicarea
aceleiaşi norme de drept intern nu antrenează pentru reclamant
consecinţe incompatibile cu Convenţia, protocoalele ei adiţionale sau
jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
 Caz practic
 Ratificarea de către RO a Convenţiei pentru apărarea drepturilor
omului a făcut ca aceasta să devină parte din dreptul intern, situaţie
în care raportarea la oricare dintre textele sale este supusă aceluiaşi
regim cu cel aplicabil raportărilor la dispoziţiile legii fundamentale -
Decizia nr. 146/2000 ; Decizia nr.81/1994
 Art. 20 (1) C impune interpretarea art. 21 C prin prisma înţelesului
dat acestui drept de CEDO, în caz contrar RO nu şi-ar respecta
obligaţiile asumate internaţional (Decizia nr. 233/2015 )

 Obligaţia punerii de acord a legislaţiei cu CEDO

 Obligaţia revizuirii hotărârilor judecătorești în caz de nerespectare
CEDO