TURISMUL RELIGIOS ÎN

JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

PROFESOR COORDONATOR:
Lector. Univ. Dr. Bădicu Georgiana

STUDENTĂ:
Bănescu Evelina
 Motivație
 Turismul acţionează ca un factor stimulator al progresului şi al dezvoltării.
 Activitatea turistică are o importanţă deosebită în satisfacerea nevoilor materiale
şi spirituale ale populaţiei, astfel în societatea actuală turismul reprezintă
fenomenul cu cele mai înalte ritmuri de creştere
 Turismul religios, deşi a apărut ca o alternativă pentru unii oameni care sunt
interesați de istoria obiectelor de cult, în prezent, această alternativă s-a
răspândit, iar tot mai mult oamenii caută să fie cât mai aproape de divintate
 Având la bază moștenirea cultural-istorică a județului Dâmbovița, multitudinea de
monumente și vestigii, turismul poate fi considerat un vector principal atât pentru
revitalizarea economică a județului cât și pentru o promovare mai intensă a
imaginii județului Dâmbovița la scară națională și de ce nu și internațională.
 Alegerea acestei teme pentru lucrarea de licență a avut la bază dorința de a arăta
potențialul turistic al județului din care provin, numeroasele posibilități de
dezvoltare ale acestui segment, importanța acestui domeniu pentru dezvoltarea
unui județ care se confruntă cu o rată a șomajului destul de îngrijoratoare dar și
necesitatea implementării unor programe destinate turismului județean pentru a
impulsiona astfel și celelalte sectoare de dezvoltare.
Structura lucrării de licență
 Capitolul I – definirea conceptului de turism și a
turismului religios, motivațiile care determină tursitul să
se îndrepte către acest sector al tursimului
 Capitolul II – conturarea profilului turistic județului
Dâmbovița prin prezentarea statisticilor privind structura
populației, nivelul de trai, numărul de spații de cazare,
indicatorii circulației turistice la nivel județean
 Capitolul III – o analiză de tip banchmarking între
județele vecine Argeș și Dâmbovița prin prezentarea
celor mai importante aspecte legate de potențialul celor
două județe din punct de vedere al turismului religios
Turismul religios
 Turismul reprezintă ansamblul activităţilor ce însoţesc deplasarea
individului într-o regiune aflată în afara celei în care acesta locuieşte.
Turismul are efecte atât în plan economic, cât şi în plan social.
 Una dintre formele turismului-cel cultural este un gen de turism
special, bazat pe căutarea și participarea la experiențe culturale noi
și profunde, cu accent pe aspectele de ordin estetic, intelectual,
emoțional, psihologic.
 Turismul cultural se poate delimita sub variate forme pentru fiecare
componentă de patrimoniu: turism arheologic;religios şi de
pelerinaj;etnografic;muzeal;al locurilor memoriale şi istorice.
 Turismul religios reprezintă o formă de călătorie cu motivul de bază
ce se confruntă cu forme religioase, sau produsele pe care le induc,
cum ar fi arta, cultura, tradițiile și arhitectura
 Turismul religios joacă un rol important la nivelul ţării noastre având
în vedere structura confesională majoritară la nivelul țării noastre.
 Se observă în ultima perioadă o creștere a cererilor pentru circuite
care sa cuprindă cel puțin un monument religios.
Turismul religios
 Principalele motive care Activităţi ale
determină turistul să
aleagă un pelerinaj sunt:
turismului religios:
curiozitatea, dorința și
nevoia de apropiere de  Vizitarea de situri
spiritualitate;
religioase și locații cu
 Se observă o tendință a motivație religioasă;
turiștilor către zonele
încărcate de sacru, în care
 Vizitarea de situri
se pot redescoperi și religioase și locații fără
descoperi idei și concepte motivație religioasă;
noi.  Rutele de pelerinaj
 Motivația
Participarea la o călătorie în scop religios ar putea
avea mai multe motive
 nevoia de a participa la ritualuri religioase, la
rugăciuni,
 sentimentul de a vizita un loc sacru, care este o
necesitate pentru creștini,
 motive nostalgice
 scopuri didactice în ceea ce privește educarea
membrilor familiei cu privire la convingerile
religioase
 Județul Dâmbovita și turismul
religios
 Analizând statistica administrativ-teritorială a județului și
observam că numărul așezărilor rurale este cel mai
mare, punct forte pentru dezvoltarea turismului religios
având în vedere că biserica reprezintă punctul central al
așezărilor rurale
 Analizând datele despre populația la nivel județean sau
regional constatăm un declin total
 Analizând structura confesională la nivel județean
constatăm că cei mai multi aparțin de Biserica Ortodoxă,
biserică care a înteles nevoia de dezvoltare a sectorului
de turism reliogios înfiintând chiar și o agentie care se
ocupă cu crearea unor circuite religioase atât la nivel
național cât și județean
 Indicatorii circulației turistice la
nivel județean
 Realizând o analiză asupra spațiilor de cazare existente la
nivel județean, a capacității de cazare,numărul de înoptări
înregistrat în ultimii ani putem afirma că la nivel județean
turismul este într-un declin total deși potențialul turistic
există din plin
 Numărul de spații de cazare a crescut într-un ritm lent
până în anul 2018 însă spațiile de cazare nu satisfac
îndeajuns turiștii astfel încât să îi determină să revină în
număr mai mare
 Avem în prezent un nunăr de 84 de spații de cazare
înregistrate oficial, observându-se în urma analizei și
dezvoltarea ușoară a zonei montane odată cu declararea
oficială a stațiunii Padina Peștera în anul 2018.
 Lăcașuri de cult în județul
Dâmbovița
Există zone în care se pot contura circuite turistice pe
temă reliogioasă cum ar fi:
 Zona montană cu Mănăstirea Peștera, Mănăstirea
Inălțare Domnului de la Cota 1000, bisericile monumente
istorice din zona Moroeni-Pietroșița-Runcu
 Zona municipiului Târgoviște cu Mănăstirea Stelea,
Mănăstirea Dealu, Bisericile din Ansamblul Curtea
Domnească, Biserica Târgului etc
 Zona de sud cu Mănăstirea Cobia, Mănăstirea Nucet,
aceasta din urmă fiind singura în jurul căreia s-a
dezvoltat oarecum ideea de turism religios însă doar pe
o perioadă scurtă de timp și prea puțin exploatată
Analiză competitivă de tip banchmarking
Dâmbovița vs Argeș
 Realizarea analizei a avut ca punct de plecare
dezvoltarea extraordinară a județului vecin Argeș în ceea
ce privește turismul și în special turismul de tip religios
 Banchmarking-ul reprezintă cea mai la îndemână formă
de analiză competitivă pentru a recunoaște punctele
slabe dar și pentru a găsi soluții de îmbunătățire a
turismului religios la nivel județean bazandu-ne pe
rezultatele obținute prin aceasta metodă relativ nou
folosită pe piața a cărui scop principal este îmbunătățirea
calității serviciilor ori bunurilor.
 Banchmarkingul presupune parcurgerea a patru etape:
planificare, colectare, analiza rezultatelor și raportarea
rezultatelor
 Dâmbovița vs Argeș
Dâmbovița
 Mănăstiri și lăcașuri de cult
cunoascute pe plan național:
11
 Strategie de dezvoltare
județeană a turismului-
inexistentă
 Spații de cazare-84
 Circuite tursitice cunoscute
acre să includă și lăcașuri
de cult-5
Argeș
 Mănăstiri și lăcașuri de cult
cunoscute la nivel naținal: 22
 Strategie de dezvoltare
durabilă a turismului- existentă
și pusă în aplicare la nivel
județean încă din anul 2013
 Spații de cazare: peste 200
 Circuite turistice care să
încludă lăcașuri de cult: peste
20
Banchmarking
Dâmbovița vs Argeș
Dâmbovița Argeș

Punctaj obținut: Punctaj obținut:

8061 8841

Capacitate de Capacitate de
satisfacere a turiștilor: satisfacere a turiștilor:
80% 89%
 Banchmarking
Dâmbovița vs Argeș
Dâmbovița

Criterii bine punctate:

1. Existența proiectelor de restaurare a lăcașurilor de cult
2. Mediu
3. Număr mai mare al populaţiei judeţului aflate în vârstă de muncă.

Criterii slab punctat:

1. Poziţionarea obiectivelor turistice din punct de vedere al accesibilităţii
pentru public
2. Dezvoltarea armonizată a patrimoniului şi al atractivităţii zonei
3. Modalităţi şi tehnici performanţe de promovare a turismului religios
4. Metode adaptate în permanenţă necesităţilor beneficiarilor în scopul
maximizării numărului de vizitatori naţionali şi internaţionali
5. Numărul turiștilor
Criterii punctate asemănător:
1. PATRIMONIU CULTURAL
2. DIVERSITATEA BISERICILOR
3. NUMĂRUL POPULAȚIEI
 Recomandări
Principalele axe de dezvoltare ale turismului dâmbovițean
1. Evidenţierea artei şi civilizaţiei brâncoveneşti
2. Valorificarea poteţialului turistic imens prezent la nivelul
noii staţiuni tursitice Padina-Peştera
3. Introducerea în circuitele turistice a unor lăcaşuri de cult
mai puţin cunoscute mizând astfel pe dorinţa turiştilor
de descoperire a locurilor noi
4. Crearea unor spaţii în care turistul să desfășoare pe
perioada sejurului activităţi care să îi ofere senzaţia de
relaxare şi libertate cum ar fi atelierele tradiţionale,
excursii la stânele atât de prezente în zona de munte a
judeţului, accentul punându-se pe activităţi tradiţionale
care să integreze tursitul în viaţa comună a locuitorilor
 Recomandări
1. Conectarea turismului românesc la cel internațional
2. Modernizarea excesivă a zonelor turistice duce la distrugerea
patrimoniului cultural, iar în acest sens se impune intervenţia umană cu
limite reglementate din punct de vedere legal.
3. Dezvoltarea infrastructurii.
4. O strânsa colaborare între comunitățile religioase şi agenţiile turistice
5. Îmbunătăţirea politicii de promovare a turismului religios în rândul turiştilor
6. Intensificarea promovării turismului religios prin intermediul mijloacelor
on-line şi off-line
7. Existenţa unui ghid care să însoţească turistii în incinta obiectivului
religios
8. Cunoşterea motivația oamenilor care călătoresc în mănăstiri sau la alte
instituții religioase
9. Activitățile de comunicare
10. Gestionarea eficientă a monumentelor religioase de către administraţiile
locale
 Concluzii
 Turismul religios practicat în ultimii ani în România prezintă
atât slăbiciuni cât şi puncte forte.
 Punctele forte ale turismului religios românesc sunt:
potențial turistic ridicat, zone turistice speciale şi potential
pentru practicarea turismului pe tot parcursul anului. În
categoria ameninţărilor intră: cerințele de mediu şi
concurenţa.
 Printre punctele slabe se numără: demersuri de promovare
insuficiente, personal slab dezvoltat din punct de vedere al
calificării.
 Oportunități: creşterea cererii pentru această formă a
turismului, potențialul pentru derularea de afaceri în
domeniul turismului şi crearea de locuri de muncă.
 Este necesar un efort susţinut de promovare a turismului
în judeţ prin identificarea unor noi locaţii şi zone ce pot fi
exploatate.
 Concluzii
 Potențial turistic există dar este nevoie de conturarea unei strategii de
dezvoltare durabilă a turismului religios la nivel județean și promovarea
asiduă a locurilor cu încărcatura spirituală aparte.
 Dacă s-ar reuşi o gestionare de calitate a patrimoniului istoric de care se
bucură atât municipiul Târgovişte cât şi întregul judeţ, bazată pe
promovarea valorilor şi tradiţiilor specifice zonei s-ar putea satisface
cerinţele şi nevoile culturale şi spirituale ale turiştilor. Deosebit de importantă
ar fi realizarea unui traseu interactiv care să cuprindă cele mai importnate
biserici şi manăstiri ale judeţului plecând din zona de sud unde vom
descoperi vechi mănăstiri care poate nu sunt atât de celebre, continuând cu
Vechea Cetate de Scaun, unde se poate imbina curiozitatea turişilor pentru
cunoaşterea figurii legendare ale lui Vlad Ţepeş cu prezentarea în antiteză
a locurilor sacre care fac cinste oraşului. De aici se poate continua cu
vizitarea mănăstirilor din apropierea municipiului ca mai apoi să ne
apropiem de zona montană unde îmbinare dintre natură şi sacraliate cu
siguranţă va depşi asteptările turisţilor