 Gândeşte-te care a fost cea mai proastă

zi din viaţa ta.

 Ce a făcut-o să fie astfel?

 Gândeşte-te care a fost cea mai bună zi

din viaţa ta.

 Ce a făcut-o să fie astfel?

 Reactiv sau proactiv?

 Întocmiţi o listă cu 3 lucruri pe care

trebuie să le faceţi.

 Întocmiţi o listă cu 3 lucruri pe care nu

le puteţi face.
 Reactiv sau proactiv?
Limbaj reactiv Limbaj proactiv
Nu pot face nimic. Haideţi să vedem ce alternative
avem.
Nu pot. Aleg.
Mă face să mă enervez. Îmi controlez propriile sentimente.
Eu aleg....
Nu-mi vor permite. Pot să creez o prezentare eficientă.
Trebuie să fac aceasta. Îmi este bine să fac aceasta.
Trebuie. Prefer.
Ei, aşa sunt eu. Pot alege un alt comportament.
Doar dacă. Voi face.
Lucrurile se înrăutăţesc. Ce soluţii putem găsi?
Reactiv sau proactiv?
 Dacă eşti furios sau supărat pe cineva- numără până
la 10 sau ia-ţi o pauză mai lungă
 Când eşti supărat pe comportamentul altei
persoane faţă de tine- ia în considerare şi alte motive
ale comportamentului acelei persoane
 Când relaţionezi cu o persoană dificilă:
 “Cred că nu-i este uşor să....”
 Când cine pune presiune pe tine:
 “Mă voi gândi la aceasta.”
 Când eşti furios sau anxios: apă rece sau respiraţie
adâncă
Reactiv sau proactiv?
 Când eşti stresat: bea o cană fierbinte de ceai verde
 Când îţi este teamă sau te simţi descurajat:
energizează-te cu exerciţii fizice
 Când ai o obsesie: distrage-ţi atenţia, îndreaptă-te
către activităţi constructive, cere părerea celorlaţi
 Când te simţi depăşit, confuz sau lipsit de
inspiraţie: conectează-te la natură
 Când ai un eşec, întreabă-te:
 “Care-i lecţia pe care s-o învăţ de aici?”
 ”Cum pot să învăţ din această experienţă?”
 “Dacă aş gândi “outside the box”, care ar fi răspunsurile
mai bune pe care le-aş putea da?”
 Gândirea pozitivă
1. Elimină discuţiile interioare negative
 Conştientizează momentele când gândeşti
negativ
 Conştientizează de ce anume nu ai încredere
în tine (ce ţi-au spus cei semnificativi pentru
tine şi ai interiorizat)
 De fiecare dată când spui ” Nu pot … ” opreşte-
te şi întreabă-te: ”de ce nu pot ? ”.

 2. Afirmaţii pozitive ( maxime, aforisme,

citate motivaţionale)
 Gândirea pozitivă
 3. Creează descrieri pozitive
 Fă-ţi un obicei din a crea imagini şi poveşti optimiste
despre tine şi cei din jur.
 Stabileşte-ţi un vis şi încearcă să îl vizualizezi
materializându-se.
 4. Înlocuieşte influenţele negative cu cele pozitive
 Identifică factorii externi negativi din viaţa ta.
 Evită să discuţi planurile tale cu oameni care nu te
încurajează şi nu îţi susţin visurile (”La ce bun?”).
 Înconjoară-te cu oameni care te motivează.
 Gândirea pozitivă
5. Concentreaza-te pe prezent
 Concentrează-te pe lucrurile pe care le ai de făcut ACUM.
 Nu te lăsa împovărat de trecut sau de teama faţă de viitor.
 Asumă-ţi azi responsabilitatea pentru ce ai / vrei să faci şi
acţionează.
6. Controlează-ţi fricile
 Întreabă-te ce temeri ai. Care este cel mai rău lucru care ţi
se poate întâmpla?
 Analizează pas cu pas temerile tale şi vezi unde poţi să le
transformi în ceva pozitiv.
 Analizează beneficiile schimbării.
 Gândirea pozitivă
7. Bucură-te de momentele pozitive
 Concentrează-te pe ce ţi se întâmplă bun
în viaţă.
 Fă din aceasta un obicei conştient.
 Începe prin a aprecia tot ceea ce ai acum.
O stare de recunoştinţă ajută foarte mult
la gândirea pozitivă.
 Asertivitatea
 Asertivitatea nu este nici agresivitate, nici pasivitate, este
un comportament care asigura o comunicare eficientă între
oameni şi o colaborare cu puţine conflicte.
 A fi asertiv = să fii într-un acord profund cu valorile şi
obiectivele tale personale, ceea ce îţi conferă suficientă
putere de a spune ceea ce crezi, indiferent de părerile bune
sau proaste ale celor din jur.
 Caracteristicile persoanelor asertive:
 încrederea în sine
 credinţele pozitive despre sine
 optimismul
 curajul
 o mare capacitate de planificare şi pregătire a unui plan
personal de dezvoltare.
 Asertivitatea
Asertivitatea se manifestă prin următoarele tipuri de
comportamente:
 exprimarea într-un mod adecvat a sentimentelor, nevoilor
şi opiniilor, ţinând întotdeauna cont de sentimentele şi
nevoile celor din jur;
 comunicarea într-un mod clar a dorinţelor;
 respingerea, într-un mod politicos, dar ferm, a lucrurilor
nedorite;
 recunoaşterea meritelor celor din jur, însă fără
minimizarea propriei persoane;
 amânarea furnizării unui răspuns necesar „pe loc”,
oferind ca alternativă refuzul categoric (“Chibritele”).
 Asertivitatea
 „Drepturi de comunicare asertivă”:
 1) Am dreptul sa mă auto-evaluez şi să îmi asum
responsabilitatea pentru comportamentul, gândurile,
sentimentele şi emoţiile mele;
 2) Am dreptul să aleg să refuz un lucru fără a mă
justifica;
 3) Am dreptul să nu mă simt responsabil/ă pentru
problemele altcuiva şi să nu găsesc soluţii pentru
acestea;
 4) Am dreptul de a ma răzgândi;
 5) Am dreptul să fac greşeli şi să mi le asum;
 Asertivitatea
 6) Am dreptul să spun: „nu”, „nu ştiu”, „nu înţeleg” şi „nu
vreau”;
 7) Am dreptul să mă comport independent de bunăvoinţa
pe care mi-o arată / mi-a arătat-o cineva fără să i-o fi
solicitat în avans (cu alte cuvinte… am dreptul să nu mă
simt îndatorat când cineva îmi face o favoare nesolicitată);
 8) Am dreptul să iau decizii ilogice;
 9) Am dreptul de a nu empatiza emotiv în anumite
situaţii;
 10) Am dreptul să spun „nu-mi pasă”, „mi-e indiferent”,
„nu mă priveşte”, „nu e problema mea”;
Chestionar managementul timpului
Scor:
 Între 80 şi 100 de puncte: un excelent manager al timpului
Între 60 şi 80 de puncte: bună utilizare a timpului
Între 40 şi 60 de puncte: utilizare acceptabilă a timpului
Între 20 şi 40 de puncte: utilizare mediocră a timpului
Între 0 şi 20 de puncte: lipsă a controlului

 Pont: dacă reuşiţi sa vă îmbunătăţiţi scorul cu minimum 20

de puncte, este foarte probabil să constataţi că, deja, aţi
câştigat între o oră şi două ore pentru fiecare zi de lucru!
 Notaţi 6 activităţi care sunt foarte important de
îndeplinit pentru voi în următoarea perioadă.

 Stabiliţi care dintre acestea sunt priorităţi şi

care urgenţe.

 Cât de greu v-a venit să faceţi împărţirea?

 Pe care dintre ele preferaţi să le faceţi mai întâi?

 Chestionarul
 Ce metode de organizare a timpului aţi
sesizat în cadrul chestionarului?
 Ex.: "Prioritizez sarcinile, în ordinea
importanţei, în fiecare zi".

 Pe care dintre aceste dintre metode aţi

dori să o puneţi în aplicare chiar din
acest moment?
 Managementul timpului
Sfaturi generale
 Analizează-ţi precis modul în care îţi administrezi timpul-
necesitatea etapei de “diagnostic”
 Alege obiective care să te motiveze
 stabileşte obiective specifice- clare şi bine
definite, măsurabile, realiste, relevante şi care să aibă termen limită
de timp
 listează obiectivele în scris
 Stabileşte-ţi câştigurile (cantitative/ calitative) în ceea ce
priveşte resursa timp
 Fixează-ţi priorităţile
 Cunoaşte-ţi activităţile cu impact mare
 Stabileşte-ţi urgenţele
 Stabileşte-ţi o strategie
 Acţionează folosind strategia particulară pe care ai ales-o
 Fii consecvent.
Managementul timpului
Un sistem de priorităţi bine definit este rezultatul
unei reflecţii şi expresia alegerilor noastre.
În general avem tendinţa de a face:
 ceea ce ştim, înainte de ceea ce este nou
pentru noi
 ceea ce ne cer alţii, înainte de ceea ce am ales
noi
 ceea ce ni se prezintă, înainte de ceea ce este
important pentru noi
 ceea ce merge repede, înainte de ceea ce
necesită timp.
Managementul timpului
Exemplificare
Planul zilei
 data şi o împărţire pe ore a zilei de muncă;
 priorităţile zilei (grupate);
 urgenţele zilei;
 ceea ce trebuie făcut(obiectivele personale);
 telefoanele ce trebuie date;
 întâlniri planificate.
 Managementul timpului
Obiectivele planului zilei:

 raţionarea priorităţilor
 prevederea timpului pentru întreruperi- arii de timp
“libere” pentru a câştiga în disponibilitate

 Obs: zece minute pe zi pentru a reflecta la modul de

utilizare a timpului de care dispui nu înseamnă timp
pierdut!
Managementul timpului
Cum să întrebuinţezi planul zilei:

 Stabileşte-ţi prioritatea zilei/priorităţile zilei şi

momentul la care să realizezi activitatea prioritară.
 Notează-ţi tot ceea ce ai de făcut, după natura
activităţii (a telefona, a vedea pe cineva, etc.).
 Notează-ţi întâlnirile planificate, la orele
prevăzute.
 Restul timpului “liber”- întreruperile inevitabile.
 Respectă planificarea făcută!