Sunteți pe pagina 1din 43

Decontaminarea şi

sterilizarea

ASIST. DRD. MIOARA MATEI - EPIDEMIOLOGIE


• Decontaminarea = acţiunea de înlăturare,
cu/fără distrugere a agenţilor patogeni de
pe un suport neanimat → evitarea
constituirii dozelor infectante → să nu mai
constituie o cale de transmitere a agentului
patogen
→ acţionează prin:
- reducerea concentraţiei/nr. agenţilor
patogeni sub limita infectantă
- anularea / neutralizarea calităţilor
agresive ale acestora
Sterilizarea = acţiunea de distrugere
a oricărui agent patogen şi
nepatogen, forme vegetative şi de
rezistenţă, concomitent cu
distrugerea saprofiţilor de pe o
suprafaţă / dintr-o substanţă
DECONTAMINAREA
• Prevenţională
→ împiedică acumularea şi răspândirea agenţilor patogeni
→ aplicată permanent în afara existenţei unui fenomen epidemiologic
→ se adresează:
- apei potabile
- materiilor prime de origine animală
- legumelor, fructelor şi zarzavaturilor
- blocurilor alimentare
- vaselor şi veselei
- îmbrăcămintei, lenjeriei, mâinilor
- mijloacelor de transport
- reziduurilor lichide şi solide
- closetelor
DECONTAMINAREA
• De combatere
→ are caracter de urgenţă
→ aplicată pe o perioada limitată de timp
→ se adresează unui anumit focar

→ 2 tipuri:
a. decontaminare curentă

b. decontaminare terminală
Decontaminarea curentă

→ se aplică pe toată durata cât un bolnav, un suspect,


un purtător sau un contact poate fi sursă de agent
patogen
→ se adresează:
- produselor patologice
- obiectelor şi instrumentarului contaminate
- lenjeriei
- încăperilor, mobilierului
- grupurilor sanitare
Decontaminarea terminală
→ se aplică atunci când bolnavul, convalescentul sau
purtătorul a fost evacuat din spital, s-a vindecat sau
a decedat

→ pentru agenţii cu rezistenţă scăzută în mediu nu este


obligatorie decontaminarea terminală prin metode
chimice
Metode şi mijloace de decontaminare
A. METODE NATURALE
- radiaţiile ultraviolete (RUV)
- ozonul
- desicarea, criodesicarea
- îngheţul şi dezgheţul
B. METODE MECANICE
- filtrarea aerului
- ultrasunetele
- aerisirea (ventilaţia)
- măturarea umedă
- ştergerea umedă
- scuturarea
- aspirarea
Metode şi mijloace de decontaminare
C. METODE TERMICE
1. căldura uscată
- incinerarea
- flambarea
- fierul de călcat
- aerul cald
2. căldura umedă
- vaporii de apă
- fierberea
- pasteurizarea
- tyndalizarea
Metode şi mijloace de decontaminare
D. METODE CHIMICE – agenţi chimici
decontaminanţi
1. Alcooli
2. Aldehide (formol, formaldehida, aldehida glutarică)
3. Clorhexidină
4. Agenţi care eliberează clor (dicloroizocianurat de
Na, hipocloritul de Na, cloraminele B şi T)
5. Agenţi care eliberează iod (iodul şi iodoforii)
6. Agenţi oxidanţi (peroxid de hidrogen, peracizi)
7. Detergenţi (săpunuri naturale, detergenţi anionici,
detergenţi cationici )
A. METODE NATURALE
1. RADIAŢIILE ULTRAVIOLETE

→ au efect distructiv asupra materiei vii


Mecanism de acţiune:
- RUV acţionează asupra acidului nucleic al
microorganismului dimeri de timină
intracatenari → cu efect mutagen
intercatenari → inhibă autoreplicarea
Indicaţii:
- suprafeţe de lucru din laboratoare
- săli de intervenţii chirurgicale
- săli de tratament
- adjuvant al celorlalte metode de decontaminare
2. OZONUL
Mecanism de acţiune:
- difuzia ozonului intracelular prin membrana celulară
recţie de oxidarea a proteinelor

Indicaţii:
- decontaminarea apei potabile → timp de contact de
10 ori < decât cel al clorinării
3. DESICAREA
→ rezistenţa agenţilor patogeni la deshidratare este
diferită:
- gonococul, meningococul – distruşi rapid
- M. tuberculosis, stafilococul - viabili diferite perioade
de timp

Mecanism de acţiune:
- modificarea raportului dintre proteine, apă şi săruri
minerale din celula microbiană denaturarea
structurii acesteia
Indicaţii:
- agent natural de decontaminare
- ca metodă de coservare a unor alimente
4. CRIODESICAREA (LIOFILIZAREA)

= metodă de conservare a unor preparate


biologice (vaccinuri) temperatura
scăzută şi lipsa oxigenului protejează
microorganismul de efectele nocive ale
desicării
5. ÎNGHEŢUL ŞI DEZGHEŢUL
→ repetate alternativ au efect distructiv asupra
microorganismelor

• frigul → unele microorganisme intră în stare de latenţă şi


nu se mai înmulţesc (gonococ, meningococ), altele sunt
distruse

• congelarea → acţionează prin formarea de cristale de


gheaţă care distrug structurile celulare
B. METODE MECANICE
1. Filtrarea aerului inhalat

- masca de tifon
→ confecţionată din 4-6 straturi
→ trebuie să acopere nasul, gura, bărbia,
părţile laterale ale feţei
→ timp de utilizare maxim 1 oră
2. ULTRASUNETELE
→ folosesc vibraţii mari (> 9.000 cicli/sec.)
→ funcţie de frecvenţă produc diferite grade de alterare a
microorganismelor, dar au şi efect de curăţare →
dezlipirea materiei organice de pe suporturi

Mecanism de acţiune:
- acţionează numai în medii lichide prin fenomen de
cavitaţie

Indicaţii:
- decontaminarea apei potabile
- decontaminarea instrumentarului chirurgical şi
stomatologic
- în industria alimentară şi farmaceutică
C. METODE TERMICE
. CĂLDURA USCATĂ
→ Mecanism de acţiune:
- reacţii de oxidare până la carbonizare
1. Incinerarea
indicaţii:
- obiecte contaminate de mică valoare
(hârtii, pansamente)
- reziduuri cu potenţial contaminant din
sălile de intervenţii / tratament
- piese anatomice rezultate din intervenţii
chirurgicale
- cadavrele animalelor de laborator
CĂLDURA USCATĂ

2. Flambarea
indicaţii:
- obiecte din metal
- obiecte din sticlă
- ziduri
- sol
folosind diferite surse de flacără
nu se recomandă flambarea instrumentarului
chirurgical în recipiente cu alcool ineficientă
CĂLDURA USCATĂ

3. Fierul de călcat
indicaţii:
- decontaminarea lenjeriei – temp. de 140-
300°C
pt. creşterea eficenţei – vapori supraîncălziţi
care distrug:
- sporii în 50 sec.
- formele vegetative în 5-10 sec.
CĂLDURA USCATĂ
4. Aerul cald

• la etuvă/Poupinel
• condiţii: temp. = 180°C, timp = 1h din mom.
atingerii temp.
• indicaţii:
- obiecte din sticlă şi porţelan
- instrumentar care nu suportă decontaminare cu abur sub
presiune (oţel cromat)
• contraindicaţii:
- material moale - obiecte din cauciuc
- soluţii - seringi din sticlă şi metal
I. CĂLDURA UMEDĂ

→ Mecanism de acţiune:

- denaturarea proteinelor

- eficientă la temp. <


II. CĂLDURA UMEDĂ
1. Vaporii de apă
a. fără presiune
- temp. = 103°C
- timp = 30-60 min.
- putere bactericidă redusă
- penetrabilitate mică → vapori de
formol
II. CĂLDURA UMEDĂ
2. Fierberea
→ cu apă simplă sau cu apă în care se adaugă diferite subst. pt. creşterea
punctului de fierbere la 108-110°C
→ subst. care pot creşte punctul de fierbere:
- carbonat de sodiu (soda de rufe)
- borax
- formol 1%
- detergenţi anionici (săpunuri sintetice)
- săpunurile naturale
→ timp de acţiune = 30 min. din mom. atingerii punctului de fierbere
indicaţii:
- veselă
- instrumentar – în urgenţe când nu avem altă metodă
- seringi
- sticlărie de laborator
- lenjerie
- alimente
- apa de băut (în situaţii cu risc)
II. CĂLDURA UMEDĂ
3. Pasteurizarea
→ pt. substanţe lichide care nu suportă temp. > 100°C

→ = încălzirea la 55-95°C urmată de răcire bruscă →


împiedică sporularea sau incubarea microorganismelor
supravieţuitoare

→ distruse forme vegetative ale bacteriilor şi fungilor


→ nu sunt distruşi sporii şi enterovirusurile

→ pt. prevenirea toxiinf. botulinice prin alimente conservate


(carne de porc, peşte, fasole verde) sunt necesare temp. >
100°C
II. CĂLDURA UMEDĂ
4. Tyndalizarea
→ metodă de sterilizare fracţionată, la temp. < 100°C, a
substanţelor lichide, fără a degrada vitaminele, proteinele
şi enzimele

→ = tratament în băi de apă la temp. de 55-65°C timp de 1h,


de 2-3 ori consecutiv, la interval de 24 ore

→ după încălzire se asigură răcirea lentă pt. ca sporii prezenţi


să treacă în forme vegetative care vor fi distruse la
următoarele încălziri
D. METODE CHIMICE
Mecanisme de acţiune
1. Oxidare (clor, apă oxigenată, KMnO4, iod)

2. Hidroliză (acizi, baze)

3. Denaturarea şi precipitarea proteinelor (alcooli, fenol, formol,


detergenţi cationici şi amfolitici)

4. Inhibarea sistemului enzimatic al celulei microbiene (alcool,


fenol, detergenţi)
Agenţi chimici decontaminanţi
I. ALDEHIDE
→ cele mai frecvent utilizate – formaldehida (FA), glutaraldehida (GA)
→ spectru de activitate:
- bactericidă asupra bacteriilor Gram (+) şi Gram (-)
- fungicidă - tuberculicidă - sporicidă
- virulicidă → pt. virusuri capsulate şi necapsulate
→ activitate diminuată de materia organică (proteine, sânge, ser)
indicaţii:
1. FA - decontaminarea suprafeţelor → pulverizare
- formolizarea încăperilor → vaporizare
- obiecte din cauciuc şi piele → vapori de formol
- lenjerie → înmuiere
- instrumentar chirurgical
- prepararea vacinurilor anti-virale
- agent de îmbălsămare şi conservare în anatomia
patologică
2. GA - echipament medical termosensibil (endoscoape, dializoare,
echipament de anestezie)
I. ALDEHIDE
→ formolul = aldehidă formică sub formă de gaz dizolvată în
apă, în proporţie de 40%, la care se adugă 10% metanol
ca stabilizator → din această conc. se prapară soluţiile de
lucru

→ formaldehidele - nu pentru decontaminarea suprafeţelor mari


inerte

→ plasticul şi cauciucul pot absorbi cantităţi considerabile de


aldehide → pt. îndepărtare – clătire abundentă

→ pt. manipulare – mănuşi de copolimer / 2 perechi mănuşi de


latex / 1 pereche mănuşi de latex care se schimbă după 10
minute de contact
II. ALCOOLI
→ cei mai frecvent utilizaţi – alcoolul etilic (etanolul), alcoolul
isopropilic (isopropanolul)
→ spectru de activitate:
- bactericidă asupra bacteriilor Gram (+) şi Gram (-)
- fungicidă - tuberculicidă
- virulicidă → pt. virusuri capsulate
→ necapsulate – acţiune variabilă (isopropilic nu
acţionează, etilic – acţionează, cu excepţia VHA )
→ activitate diminuată de materia organică (proteine, sânge, ser) şi anorganică

indicaţii:
- decontaminarea suprafeţelor
- instrumentar (termometre, stetoscoape, laringoscoape)
- antiseptic pt. mâini înainte de efectuarea injecţiilor (alcool etilic
70%, isopropilic 60%)
- în combinaţie cu clorhexidină, iodofori sau săruri cuaternare de
amoniu → pt. decontaminarea mâinilor
III. CLORHEXIDINA
→ se prezintă sub formă de săruri
→ spectru de activitate:
- bactericidă asupra bacteriilor Gram (+) – acţ. mai puternică şi Gram (-)
– mai slabă
- fungicidă slabă
- puţin activă pe M. tuberculosis → doar soluţiile alcoolice
- virulicidă → pt. virusuri capsulate
→ nu are activitate asupra vv. necapsulate şi sporilor
→ se poate utiliza pe tegumentele nou -născutului
→ activitate diminuată de materia organică (în special proteine)
→ se foloseşte sub formă de soluţii apoase (cu apă distilată sterilă, nu apă de la
robinet → risc contaminare Pseudomonas aeruginosa) sau soluţii alcoolice
(70% etanol)
→ rămâne activă cel puţin 6 ore
→ nu pt. instilaţii auriculare sau oculare
indicaţii:
- decontaminarea igienică şi chirurgicală a mâinilor
- decontaminarea preoperatorie a pielii (0,5% în sol. alcoolică)
- în creme bactericide pt. decontaminarea mâinilor – în
neonatologie
IV. AGENŢI CARE ELIBEREAZĂ CLOR
→ cei mai utilizaţi: NaDCC (dicloroisocianuratul de Na),
hipocloritul de Na, cloraminele B şi T
→ spectru de activitate:
- bactericidă asupra bacteriilor Gram (+) şi Gram (-)
- fungicidă
- tuberculicidă
- virulicidă → pt. virusuri capsulate şi necapsulate
- sporicidă
→ activitate diminuată de materia organică (proteine, sânge,
ser)
→ necesită conc. şi timp de contact mari pt. a distruge fungii,
M. tuberculosis, vv. necapsulate, sporii
IV. AGENŢI CARE ELIBEREAZĂ CLOR
1. NaDCC (dicloroisocianurat de Na)
- tablete, pulbere, granule
- soluţii instabile – utilizare imediată după preparare

indicaţii:
- decontaminarea suprafeţelor
- instrumentar din oţel inoxidabil
- sticlărie de laborator
- decontaminare – HIV, VH
- biberoane, tetine
- decontaminarea zonelor de preparare a mâncării
IV. AGENŢI CARE ELIBEREAZĂ CLOR
2. Hipocloritul de Na
- soluţii → Extract de Javel (12% Cl activ) = sol. nediluată –
Apa de Javel (decontaminare în cazul infecţiilor
produse de prioni)

indicaţii:
- suprafeţe, pereţi, pavimente (sol. 4%)
- sticlărie de laborator folosită (sol. 10%)
- lenjerie, echipamente de protecţie – sol. 2%
- veselă – sol. 0,5-1%
IV. AGENŢI CARE ELIBEREAZĂ CLOR
3. Cloraminele B şi T
- pulbere alb-gălbuie
- solubile în apă la temp. de 20°C
- conţin cel puţin 25% Cl activ
- din ce în ce mai puţin utilizate
indicaţii:
- suprafeţe
- sticlărie de laborator
- lenjerie, echipamente de protecţie
- veselă
- obiecte din sticlă, porţelan, plastic, jucării, termometre
- tratarea produselor patologice (sol. 5-10%)
V. AGENŢI CARE ELIBEREAZĂ IOD
→ cei mai utilizaţi:
- iodul - soluţii apoase (sol. Lugol)/ alcoolice (tinctura de iod)
- iodoforii (purtători de iod) – povidone-iodine (PVP) = iod +
propilenglicol
→ spectru de activitate:
- bactericidă asupra bacteriilor Gram (+) şi Gram (-)
- fungicidă
- tuberculicidă
- virulicidă → pt. virusuri capsulate şi necapsulate
→ activitate diminuată de materia organică (proteine, sânge, ser)
→ pot cauza dermatite de contact şi reacţii alergice
→ corozive asupra metalelor
→ iodoforii nu pătează, nu au miros, nu sunt iritanţi
Indicaţii:
- antiseptice pt. tegumente (preoperator)
- instrumentar medical
- obiecte de sticlă - termometre
V. FENOLI
→ spectru de activitate:
- bactericidă asupra bacteriilor Gram (+) şi Gram (-)
- fungicidă - variabilă
- tuberculicidă - variabilă (în conc. Mari, timp de
contact prelungit)
- virulicidă → pt. virusuri capsulate
indicaţii:
- decontaminarea lenjeriei
- mobilier
- suprafeţe, încăperi
- decontaminarea sputei la bolnavul cu BK
- instrumentar chirurgical
- diluţia 0,5% inactivează HIV
VI. SĂRURI CUATERNARE DE AMONIU
→ cel mai utilizat: clorura de benzalkonium (generaţia I de
săruri cuaternare) → în prezent s-a ajuns la generaţia a V-a
= detergenţi cationici, solubili în apă şi alcool
→ nu au miros, nu pătează, nu sunt iritanţi, au putere decontaminantă mai mare decât
soluţiile apoase/alcoolice de iod (Betadina)
→ spectru de activitate:
- caracteristic – efect bacteriostatic şi fungistatic
- bactericidă activitate excelentă pe Gram (+), mai scăzută pe Gram (-)
- slab fungicidă
- nu sunt active pe M. tuberculosis
- activitate slabă pe virusurile capsulate şi absentă pe vv. necapsulate
indicaţii:
-mobilier
- veselă
- jucării
- aparatură de diferite tipuri
- pardoseli
- industria alimentară, farmaceutică