 Una dintre cele mai răspândite boli cronice

-în țările occidentale -prevalența 35%

(10% ascund forme severe)

 Una dintre cele mai comune infecții microbiene

la adult

Bourgeois,2007
 Boală inflamatorie care provoacă
a aparatului de susținere distrucții
a dintelui rapide, inegale și profunde ale
parodonțiului (resorbții osoase)

antrenând
pierderea ireversibilă a ancorajului și
conducând
la pierderea dinților în lipsa unei terapii adecvate

Schrőeder
 În managementul terapeutic al tratamentului
medicamentos antibioterapia are un rol bine definit
 Se folosește ca și adjuvant al terapiei convenționale
 Nu se utilizează doar ca monoterapie
 Agenții antibiotici sunt actorii principali în cadrul
acestei terapii, putând fi administrați pe cale sistemică
sau locală
 Natura infecțioasă a bolii parodontale
Din cele 500 specii bacteriene din microflora orală s-au identificat speciile
înalt patogene (parodontopatogeni) ce pot determina apariția bolii
parodontale

Complexul roșu
Aggregatibacter Porphyromonas gingivalis
Actinomycetem + Treponema denticola
comitans Tannerella Forsythensia
Agenții parodontopatogeni remanenți după
îndepărtarea mecanică a florei subgingivale:
-canaliculele dentinare
-cement
-epiteliul de pe peretele moale al
pungii
Îmbunătățirea parametrilor clinici și microbiologici
Eficacitatea clinică:
 Reducerea inflamației
 Scăderea adâncimii pungii (0,2- 0,3mm)
 Îmbunătățirea nivelului de atașament (0,2- 0,6mm)
Teste microbiologice - nivel scăzut de
microorganisme din
complexul roșu
(Maurizio T. , Guerrero A. ,2012)
 Evitarea bacteriemiei la pacienții cu risc
-afecțiuni sistemice-

 Boli cardiovasculare
 Boli metabolice (diabet zaharat)

 Afecțiuni renale cronice (insuficiență renală

cronică)
 Pacienții cu transplant
În funcție de forma clinică de boală parodontală

PUN și GUN însoțită de complicații locale

loco-regionale și la distanță
Parodontită cronică agresivă
Parodontită cronică generalizată severă
Parodontită refractară la tratament
În funcție de statusul general al pacientului:
-premedicație la pacienții cu afecțiuni sistemice,
pentru prevenirea complicațiilor

În scop adjunvant, în funcție de conduita

terapeutică:
- tratament chirurgical
- tratament non-chirurgical
- utilizarea materialelor tip membrane
A. În funcție de factorii care țin de antibiotic:
-spectrul de acțiune
-profilul farmacocinetic

B. În funcție de factori ce țin de pacient:

-antecedentele de antibioterapie
1. pentru alte afecțiuni sistemice
2. pentru boala parodontală
ANTIBIOTIC MECANISM DE ACŢIUNE

AMOXICILINA Inhibă sinteza peretelui celular

CEFALOSPORINELE

NISTATINA Inhibă permeabilitatea membranei

citoplasmatice

TETRACICLINA, DOXICICLINA, Inhibă sinteza protetică

CLINDAMICINA
CIPROFLOXACINA Inhibă sinteza acizilor nucleici
GRUPA DE ANTIBIOTIC ANTIBIOTIC
PENICILINE si B-LACTAMINE -semisinteză : -AMPICILINA -
(BACTERICID) -AMOXICILINA
-asociații: -AUGMETIN ( amoxicilina+ acid clavulanic)

TETRACICLINE (BACTERIOSTATIC) -TETRACICLINA

-DOXICICLINA
MACROLIDE (BACTERICID) - AZITROMICINA, SPIROMICINA (Rowamicina),
- CLINDAMICINA
-asociatii: RODOGYL (Spiromicină+ Metronidazol)

CHINOLONE (BACTERIDIC) -CIPROFLOXACIN

-OFLOXACIN
IMIDAZOL (BACTERICID) -METRONIDAZOL
-ORNIDAZOL

CEFALOSPORINE (BACTERICID) -ZINNAT

ANTIBIOTIC ALTE MEDICAMENTE EFECT

PENICILINA PROBENECID Crește nivelul de penicilină

BARBITURICE, HIDANTOINĂ Scade efectul

METRONIDAZOL
ANTICOAGULANTE ORALE (WARFARIN) Crește efectul anticoagulant

ETANOL Efect antabuz

ANTIACIDE CU Al, Bi, Fe, Mg Scade absorbția ei

TETRACICLINA
BARBITURICE, HIDANTOINĂ Scade concentrația din ser

CARBAMAZEPIN Scade concentrația din ser

DIGOXIN Crește nivelul de digoxină din ser

ANTIBIOTIC ALTE MEDICAMENTE EFECTE

ERITROMICINĂ
(AZITROMICINĂ, CARBAMAZEPIN Crește nivelul carbamazepinei din ser cu
CLARITROMICINĂ) apariția de nistagmus, greață, vomă, ataxie

ANTICOAGULANTE ORALE Potențează efectul anticoagulant

ANTIINFLAMATORII Crește riscul de obnubilare a SNC

CIPROFLOXACINĂ NESTEROIDIENE

COFEINĂ Crește concentrația de cofeină

Parodontita cronică severă
Parodontita agresivă localizată
Abces parodontal cu complicații
Gingivita ulcero-necrotică
Parodontita ulcero-necrotică
VARIANTA ANTIBIOTICE DOZA DURATA
I Doxiciclină 100 mg la 12 ore în 1 zi 7-14 zile
100 mg la 24 ore
II Clindamicină 300mg x 3 /zi 8 zile
Sau
600mg x 2 /zi
III Azitromicină 1g /zi-1 zi 5 zile
500 mg/zi-a 2-a zi
VARIANTA ANTIBIOTICE DOZA DURATA
I Amoxicilină 500 mg x 3 /zi
+ 3 zile
Metronidazol 500mg x 3 /zi
II Azitromicină 500 mg x 2 /zi în I zi
apoi 4 zile
500 mg x 3 /zi
III Clindamicină 600 mg x 3 /zi 5 zile
VARIANTA ANTIBIOTICE DOZA DURATA
I Metronidazol 500 mg x 3 /zi 7 zile

II Amoxicilină 500mg x 3 /zi

+ 3 zile
Metronidazol 500 mg x 3 /zi

III Rovamicină 1.500.000 x 3 /zi

+ 3.000.000 x
2 /zi 7zile
Metronidazol
500mg x 3 /zi,
VARIANTA ANTIBIOTICE DOZA DURATA
I Rovamicină 1.500.000 ui x 3 /zi 7-10 zile
+
3.000.000 ui x 2 /zi
Metronidazol
250 mg x 2 /zi

II Augmentin 1g x 2 /zi 7-10 zile

+
Metronidazol 500 mg x 3 /zi
III Rodogyl 4-6 tb/zi 5 zile
 La pacienții cu răspuns imun modificat datorită
prezenței altor afecțiuni sistemice
Antibioprofilaxie cu:
-Amoxicilină
-Augmentin

 După intervenții chirurgicale în cazul utilizării

materialelor de adiție-membrane
-Doxiciclină
-Amoxicilină
ANTIBIOTIC DOZE ADULȚI DOZE COPII

AMPICILINA (oral) 2g cu 1 h înainte de procedură și 50mg/kg cu 1 h înainte de

1,5 g la 6 h după procedură
AMPICILINA (parenteral) 2g im/iv cu 30 min înainte de 50mg/kg im/iv sau cu 30 min
procedură înainte de procedură

Alergic la penicilină
CLINDAMINCINA sau 600mg cu 1h înainte 20 mg/kg cu 1h înainte
AZITROMICINA
CLARITROMICINA (oral) 500mg cu 1h înainte 15 mg/kg cu 1h înainte

CLINDAMICINA (parenteral) 600mg iv cu 30 min înainte 20 mg/kg iv cu 30 min înainte

VANCOMICINA (parenteral) 1g iv cu 1h înainte 20 mg/kg iv infuzat timp de 1h
înainte de procedură

Hipersensibilitate de tip imediat

la peniciline
CEFAZOLIN 1g iv cu 30 min înainte 25 mg/kg cu 30 min înainte
INDICAŢII: când există maxim 3 situsuri cu pungi
parodontale mai mari de 5-6mm

AVANTAJE: eliberare lentă pe perioadă lungă

nu există efecte secundare sistemice

DEZAVANTAJ: nu atinge toate nișele biologice

 FORMA DE MEDICAMENT
PREZENTARE

CREME DONTISOLON –neomicină,

prednisolon
DENTOMICIN - microciclină 2%
GELURI ATRIGEL - tetraciclină
SURGIGEL- tetraciclină
ELYZOL- metronidazol 25%
SISTEME SEMISOLIDE SISTEM EVA-fibre de 0,25
mg/mm nedegradabile cu
tetraciclină
ACTISITE- tetraciclină 20%
copolimer
neresorbabil
SISTEME BIODEGRADABILE PERIOCHIPS-membrană solubilă
biodegradabilă cu clorhexidină
activă 7 zile
REZULTATE ADMINISTRARE SISTEMICĂ ADMINISTRARE LOCALĂ

Distribuție distribuție largă Gamă eficace redusă

Concentrație niveluri variabile în diferite Doze mari în situs, nivel scăzut în

compartimente ale organismului rest

Potențial terapeutic poate ajunge la microorganisme Poate acționa la nivel local

distribuite pe scară largă mai bine asupra bacteriilor biofilmelor
asociate mai bine

Probleme efecte secundare sistemice Reinfecție prin netratarea

situsului

Limitare clinică cere pacient cu complianță bună Infecție limitată la locul tratat

Probleme de diagnostic identificarea patogenilor, alegerea Model de distribuție a leziunilor

medicamentelor și a agenților patogeni,
identificarea situsurilor ce
urmează a fi tratate
AVANTAJE:
1.Nu se limitează la un singur situs de aplicare
2.Acțiune asupra tuturor nișelor biologice:
-tonsile palatine
-fața dorsală a limbii
-capușon de molar 3
3. Administrare ușoară- pe cale orală
4. Acțiune antimicrobiană extinsă reduce riscul de
reinfectare și previne apariția recidivelor
5. Se concentrează selectiv în țesuturile parodontale
( tetraciclina este pe primul loc în acest sens)
DEZAVANTAJE:
1.Efecte secundare greu de suportat:
-candidoze
-tulburări gastro-intestinale
-alergii
-risc de specii rezistente
2. Toxicitate crescută a unora dintre ele :
-hepatică
-renală
3.Interacțiuni medicamentoase
4. Concentrația substanței active diferă de la un medicament la altul
Pacient: I. G.
Vârsta: 65 ani
Adresa: Galați
Ocupația: pensionar

arhivă personală
 AVC în 2006, cu hemipareză stângă, în tratament cu:
-Sermion 30 mg 2tb/zi
-Aspirin cardio 1 tb/zi
 HTA din 2004, în tratament cu:
-Indapamid 1,5 mg 1tb/zi
-Enalapril 20 mg 2tb/zi
-Egilok 25 mg 1 tb/zi
 Diabet zaharat tip II din 2004, controlat medicamentos:
-Glibomet 5 tb/zi
 Cardiopatie ischemică controlată medicamentos:
-Duplecor 1tb/zi
-Lusopress 20mg 1tb/zi
 Durată: 1 an AMOXICILINĂ
 Debut: lent -autoadministrare-
 Semne de debut: sângerare
 Evoluție :în pusee
 Nu a mai fost tratat
ORTOPANTOMOGRAMĂ
Pacient: B. O.
Vârsta: 72 ani
Adresa: Galați
Ocupația: pensionară

arhiva personală
 HTA oscilantă din 2005, în tratament cu
-Gopten 1 tb/zi
- Diapril 1 tb/zi
 Diabet zaharat tip II, din 2007, controlat prin
tratament cu:
 -Metformin 2 tb/zi
 Durata: 1 an Pentru afecțiunile
 Debut : lent sistemice conform
 Semne de debut: sângerarea recomandării
 Evoluție: în pusee medicului
 Nu a mai fost tratată
 Utilizarea Antibioticelor in Boala Parodontală

 Este limitată la anumite forme clinice bine selectate

 Este individualizată:
-funcție de istoricul de antibioterapie al pacientului
-prezența altor afecțiuni sistemice
-funcție de prezența anumitor stări fiziologice
(sarcina)
 Este ghidată de:
-cultura microbiană pentru identificarea tipului de
patogen și a sensibilității lui la antibiotice