Asepsia in cabinetul de chirurgie

oro-maxilo-faciala

Obiect de studiu : Chirurgia OMF

Studenta: Popa Victoria
 ASEPSIA
Asepsia reprezintă un complex de măsuri care împiedică pătrunderea sau
contactul germenilor cu plaga operatorie prin nimicirea lor de pe toate
obiectele ce intră în contact cu plaga. Asepsia este o metodă profilactică de
tratament ce împiedică contaminarea plăgii.
Cuvîntul asepsie provine din greaca veche şi se descifrează în modul
următor: a = fără, sepsis = putrefacţie. Legea supremă a asepsiei: Tot ce
intră în contact cu plaga trebuie să fie liber de microbi, adică steril.
 ISTORIC
• Hippocrates (460-377 î.e.n.), unul dintre marii medici ai antichităţii
iriga plăgile cu vin vechi sau apă fiartă şi apoi efectua pansarea lor cu
bucăţi de pînză albă.
• Galen (130-200 î.e.n), medic grec care practica în Roma şi care era la fel
de renumit ca şi Hippocrates, fierbea instrumentele chirurgicale.
• În perioada evului mediu a fost introdusă noţiunea de infecţie şi
fenomenul de contaminare de către Ambroise Paré (1510-1590).
• Un mare pas în descoperirea şi folosirea metodelor de combatere a
infecţiilor a fost făcut prin inventarea microscopului de către Van
Leeuwenhoek (1632-1723), care ulterior a observat pentru prima dată
microbii (bacterii, protozoare).
 ISTORIC
• Louis Pasteur (1822-1899) primul descoperă diverse familii de germeni
şi demonstrează relaţia de cauzalitate între aceştia şi apariţia diferitor
boli.
• In 1847 Ignaz Semmelweis (1818-1865) a identificat că mînile
chirurgului reprezintă o sursă de infecţie. El a fost primul medic care a
utilizat spălarea mînilor (inclusiv şi cu apă clorată)
• În 1865 Josef Lister (1822-1912) , iniţiază distrugerea microbilor, de pe
instrumente şi din plagi, prin utilizarea acidului carbolic 5% şi acidului
fenic.
 ISTORIC
• Renumitul chirurg rus Н.И.Пирогов (1818-1881) în tratamentul
plăgilor folosea tinctură de iod, alcool etilic, clorură de var, acidul
carbolic.
• În anul 1890, la al Х-lea Congres Internaţional al Medicilor din oraşul
Berlin, au fost declarate şi aprobate următoarele principii de bază ale
asepsiei:
· sterilizarea materialelor şi controlul acestei sterilizări
· pregătirea mînilor echipei operatorii
· pregătirea bolnavului şi a cîmpului operator
· pregătirea sălii de operaţie
 Asepsia se realizeaza printr-o serie de mijloace fizice si
chimice :
1. MIJLOACE FIZICE :
a) mecanice;
b) căldura ( uscată şi umedă );
c) radiaţiile ( ultraviolete şi ionizante );

2. MIJLOACE CHIMICE :
a) formol;
b) oxid de etilen;
c) glutaraldehidă;
 MIJLOACE FIZICE
• a) Mecanice
Utilizate în special pentru pregătirea
instrumentarului, a rufăriei şi a
sticlăriei de laborator.
Se foloseşte :
- spălarea cu apă şi săpun,
detergenţi pentru instrumentar şi
mâinile chirurgului.
- curăţirea mecanică pentru
instrumentar la care se mai
foloseşte şi amoniac 2%
 MIJLOACE FIZICE
b) Căldura
Acţionează prin precipitarea proteinelor din membrana bacteriilor,
precipitare care apare după atingerea temperaturii de 50° C . Rezistenţa la
căldură a bacteriilor este diferită, cele bogate în apă fiind mult mai sensibile
decât cele liofilizate sau cele care conţin puţină apă.
 MIJLOACE FIZICE

Căldura uscată :
-Flambarea;
-Încălzirea la roşu;
-Fierul de călcat;
-Pupinel ( Etuva cu aer cald ).
 MIJLOACE FIZICE
Flambarea - procedeu vechi şi
imperfect de sterilizare . Constă în
trecerea prin flacără a instrumentelor
metalice. Astăzi este indicată numai în
flambarea gurii eprubetelor şi a gâtului
fiolelor.
Încălzirea la roşu - realizează o
sterilizare rapidă şi relativ sigură, dar
strică instrumentele şi din această cauză
se foloseşte numai pentru sterilizarea
ansei bacteriologice.
 MIJLOACE FIZICE

Fierul de călcat - este utilizat în situaţii când nu avem alte mijloace de

sterilizare sau atunci când capacitatea acestora este depăşită. Realizează o
temperatură de 200-300°C asigurând în condiţii improvizate distrugerea
germenilor de pe ţesături. Se foloseşte la sterilizarea lenjeriei nou născuţilor
sau materialelor pentru pansarea unor plăgi.
 MIJLOACE FIZICE
Pupinelul - Aparatul folosit la
sterilizarea cu aer cald.

La Pupinel putem steriliza:

-instrumentar chirurgical metalic;
-obiecte din sticlă;
-obiecte din ceramică.
 MIJLOACE FIZICE
Pupinelul este alcătuit din :
• Carcasă - o cutie de formă paralelipipedică cu pereţi dubli, între care circulă aerul
cald. În interiorul cutiei există rafturi unde se aşează obiectele.
• Sistemul de ventilaţie - un ventilator care uniformizează temperatura aerului
favorizând circulaţia continuă.
• Sistemul de măsurare al temperaturii - un termometru cu mercur al cărui rezervor
este plasat în interior iar scala gradată în exterior
• Sursa de căldură- rezistenţă electrică
• Sistem de reglare şi control.
 MIJLOACE FIZICE
Căldura umedă :
-Fierbere
-Autoclavul (vapori sub presiune )
Fierberea - Prima metodă de sterilizare utilizată. Astăzi se utilizează
doar în mod excepţional. Deoarece apa nu depăşea 100°C, o parte din
bacterii şi virusuri nu erau distruse. Se sterilizau: seringi, tuburi de
cauciuc, instrumentar chirurgical. Din momentul în care apa începea să
fiarbă se cronometrează 30-40 minute timp în care sterilizarea se
consideră terminată.
 MIJLOACE FIZICE

Autoclavul - Aparatul utilizat

pentru sterilizarea cu vapori de apă
sub presiune. Este metoda cea mai
utilizată astăzi pentru sterilizarea
unor materiale şi a instrumentelor
chirurgicale. Practic peste 120°C
sunt distruşi toţi germenii, inclusiv
bacteriile sporulate şi virusurile.
MIJLOACE FIZICE
Autoclavul este alcătuit din:
- un cazan cu peraţi dubli, cazanul
interior fiind în comunicare cu
spaţiul dintre cei 2 pereţi
- Capacul
- Manometru
- Robinet pentru reglarea presiunii
- Supapă de siguranţă
- Sursa de căldură ( arzător cu gaze
sau rezistenţă electrică )
 MIJLOACE FIZICE
• La autoclav se pot steriliza:
-inventarul moale;
-seringi;
-tuburile de dren;
-mănuşi de cauciuc;
-sonde de diverse tipuri;
-instrumentar pentru chirurgia
clasică şi laparoscopică.
• Controlul sterilizării se poate face
prin mijloace fizice (termometru),
chimice ( modificări de culoare a
unor substanţe la anumite
temperaturi), si biologice ( bacili
distruşi la anumite temperaturi ).
 MIJLOACE FIZICE
c) Radiaţiile
Razele ultraviolete. Acţionează direct asupra microorganismelor,
realizând coagularea proteinelor citoplasmatice, acţionând inclusiv
asupra germenilor anaerobi şi a virusurilor. Sursele sunt lămpile cu
vapori de mercur sau cadmiu.
 MIJLOACE FIZICE
Radiatiile ionizate
Cel mai utilizat tip de radiaţie ionizantă pentru obţinerea sterilizării este radiaţia
gamma (γ); distrugerea microbilor se realizează pe capacitatea de ionizare şi excitare
a atomilor materiei cu care radiaţia vine în contact.
Formele vegetative sunt mai sensibile decât formele sporulate iar rezistenţa
virusurilor se apropie de cea a sporilor.
Avantajele constau în puterea mare de penetrabilitate, putând penetra inclusiv
foliile de plastic sau hârtie în care sunt învelite materialele de sterilizat.
Se pot steriliza sonde de cauciuc, mănuşi chirurgicale, câmpuri operatorii,
instrumente chirurgicale, seringi de plastic, materiale de sutură.
 MIJLOACE FIZICE
Ultrasunetele
Acţionează asupra bacteriilor
pe care le fărâmiţează prin
ruperea membranei şi liză
celulară. Datorită costurilor are o
utilizare limitată.
 MIJLOACE CHIMICE

a) Oxidul de etilen
Este un gaz cu mare putere de penetrabilitate. Poate penetra prin: mase
plastice, cauciuc, lemn, hârtie, textile. Sterilizarea se face cu un aparat
special cu funcţionare automată, asigurând temperatura în etuvă de 40°C.

b) Formolul
Se utilizează foarte puţin odată cu introducerea glutaraldehidei. Astăzi se
mai foloseşte doar la dezinfecţia încăperilor.
 MIJLOACE CHIMICE

c) Aldehidele
Cea mai folosită este glutaraldehida. Are acţiune bactericidă, fungicidă,
viricidă. Realizează dezinfecţii chir şi în prezenţa unor substanţe organice
cum ar fi: sânge, plasmă, urină.
Se pot steriliza instrumente pentru chirurgia laparoscopică şi
materialedin plastic.
Sterilizarea instrumentarului:

Se face:
-cel mai frecvent cu caldura uscata,
posibil fierbere, autoclavare;
-ideal, prin radiatii ionizante, vapori
de etilen oxid.
Sterilizarea materialului moale
(textil):
-cel mai frecvent cu caldura
umeda;
-ideal cu radiatii ionizante.
Sterilizarea materialului de
sutura:
-neresorbabil- frecvent
autoclavare; ideal prin radiatii
gamma; de necesitate prin fierbere;
-resorbabil- infiolare in amestec
sterilizant; ideal prin radiatii gamma
si oxid de etilen.
 Sterilizarea materialelor de
cauciuc:
-frecvent prin autoclavare la 120
grade C si 1 atm;
-ideal prin radiatii gamma si oxid
de etilen;
-posibil si prin fierbere la 120 grade
C timp de 30 minute;
-mijloace depasite- fierberea
Sterilizarea seringilor si acelor:
-frecvent prin autoclavare;
-ideal prin radiatii gamma;
-se poate face o sterilizare buna cu
oxid de etilen;
-de necesitate, prin fierbere.
 Aseptizarea mainilor chirurgului:
Metoda clasica- cel mai frecvent intalnita
- spalarea mecanica cu apa sterila si
sapun, 3 perii cate 5 minute fiecare. Peria
1 pana la treimea proximala antebratului.
Peria a doua pana la treimea mijlocie si
peria a treia pana la treimea distala.
Spalarea se completeaza cu alcool iodat si
alcool. Controlul bacteriologic arata
culturi sterile. Remanenta microbiana la
nivelul glandelor sudoripare implica
refacerea aseptizarii intre doua interventii
chirurgicale, prin spalare cu perie 5
minute.
 DEZINFECTIA
Dezinfecţia este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sautoate
microorganismele patogene (în proporţie de 99,99%) cu excepţia sporilor
bacterieni, de pe obiectele din mediul inert.
 DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE FIZICE
Dezinfecţia prin căldură
Căldura uscată: flambarea şi incinerarea.
Flambarea este utilizată în laborator; flambarea instrumentelor medico-
chirurgicale în recipiente cu alcool este interzisă - fiind ineficace!
Incinerarea se utilizează pentru obiecte contaminate, fără valoare şi
pentru deşeuri cu potenţial contaminant, septice, de la săli de operaţie şi săli
de tratamente, pentru piese anatomice rezultate din intervenţii chirurgicale,
pentru cadavrele animalelor de laborator.
 DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE FIZICE

Căldura umedă: pasteurizare şi fierbere

Pasteurizarea: este o metodă de dezinfecţie a lichidelor, la temperaturi
cuprinse între 55 - 950C. După expunere, de durată variabilă în funcţie de
rezistenţa germenilor, sunt distruse 90 - 95% din microorganismele
patogene. Dezinfecţia prin spălare la temperatura de 60 - 950C (dezinfecţie
termică) este un proces complex la care, pe lângă acţiunea căldurii umede,
se adaugă şi acţiunea detergenţilor sau a altor substanţe, cât şi acţiunea
mecanică de spălare. Acest procedeu se foloseşte la spălarea şi dezinfecţia
lenjeriei, veselei, sticlăriei de laborator, instrumentarului.
 DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE FIZICE
Fierberea in apă la temperatura de 1000C sau utilizarea aburului de1000C realizează
distrugerea în decurs de 10-20 minute a formelor vegetative ale microorganismelor
patogene, precum şi a unor forme sporulate mai puţin rezistente la temperaturi ridicate.
Fierberea alimentelor este una din metodele curente de prevenire a bolilor
transmisibile cu poartă de intrare digestivă. In anumite cazuri, pentru prevenirea acestor
boli, apa de băut se consumă fiartă, răcită şi aerată.
În absenţa maşinilor de spălat cu ciclu de dezinfecţie prin căldură, fierberea este
indicată pentru dezinfecţia lenjeriei, tacâmurilor şi veselei care suportă temperatura de
fierbere. Fierberea la temperaturi între 100 -1100C se poate obţine prin adaosul unor
substanţe care ridică punctul de fierbere (ex. adaosul de carbonat de sodiu, pentru
fierberea lenjeriei).Dezinfecţia prin căldură umedă, cu fierul de călcat, completează
decontaminarea lenjeriei, distrugerea formelor vegetative a bacteriilor, în 5 -10 secunde
şi a sporilor, în 50 secunde. Metoda este aplicabilă pentru ţesăturile care suportă acest
tratament şi este eficace dacă ţesăturatratată este umezită uniform.
 DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE FIZICE
Dezinfecţia cu raze ultraviolete
Indicaţii: dezinfecţia suprafeţelor netede şi aerului în boxe de laborator, săli de
operaţii, alte spaţii închise, pentru completarea măsurilor de curăţenie şi dezinfecţie
chimică.
Condiţii de eficacitate: Condiţii generale: utilizarea doar a lămpilor destinate
dezinfecţiei; lămpile destinate dezinfecţiei pot fi fixe sau mobile, prevăzute să
funcţioneze în absenţa omului (cu radiaţie directă) sau în prezenţa omului (cu radiaţie
indirectă, ecranată şi fără emisie de ozon).Tuburile de raze ultraviolete trebuie să fie
permeabile selectiv pentru radiaţia cu putere bactericidă maximă (radiaţia de 2537 A),
să aibă odurată de funcţionare de minimum 7500 ore şi o putere bactericidă
corespunzătoare (între 8 şi 13,5 W pentru tubul de 30 W). Tubul de ultraviolete trebuie
să fie perfect curat înainte de utilizare.
 DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE FIZICE

Condiţii pentru dezinfecţia aerului cu R.U.V.

Se utilizează numai tipuri de aparate autorizate de Ministerul Sănătăţii.
Numărul lămpilor necesare pentru dezinfecţia aerului într-un spaţiu închis
se calculează în funcţie de debitul de aer dezinfectat de fiecare aparat,
volumul încăperii şi viteza de schimb a aerului din încăpere. Nu este
admisă expunerea directă a persoanelor la radiaţia lămpilor de dezinfecţie
cu raze UV; în cazul în care operatorul aparatului este în situaţia de a fi
expus la radiaţia directă, el va purta echipament deprotecţie (ochelari de
sticlă, mască ce acoperă complet capul - cu fantă pentru vedere - şi mănuşi
de cauciuc).
 DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE CHIMICE
Clasificarea dezinfecţiei (adaptată după CDC):
Această clasificare se bazează pe tipul de microorganisme patogene
distruse şi are în vedere timpul de contact necesar substanţelor
dezinfectante pentru a distruge microorganismele.
După aceste criterii, dezinfecţiei se clasifică pe patru nivele:
- Sterilizare chimică;
- Dezinfecţie de nivel înalt;
- Dezinfecţie de nivel intermediar;
- Dezinfecţie de nivel scăzut.
 DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE CHIMICE
Sterilizarea chimica
Realizează distrugerea tuturor microorganismelor şi a unui numărmare de
spori bacterieni.
Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este
de câteva ore.
Este obligatorie respectarea recomandărilor producătorului referitoare la
timpul de contact şi condiţiile de realizare. Substanţele chimice care
realizează sterilizarea chimică sunt:
- Glutaraldehida (2%)
- Peroxid de hidrogen stabilizat (6%)
- Acidul peracetic (diferite concentraţii)
 DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE CHIMICE
Dezinfectia de nivel inalt
Realizează distrugerea tuturor microorganismelor, cu excepţia unui număr mare de
spori bacterieni.Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat
trebuie să fie de cel puţin 20 minute. Este obligatorie respectarea recomandărilor
producătorului.Substanţele chimice şi mijloacele prin care se poate realizadezinfecţia de
nivel înalt sunt:
- Glutaraldehida (2%)
- Peroxidul de hidrogen stabilizat (6%)
- Acidul peracetic (diferite concentraţii)
- Hipocloritul de sodiu (5,25%)
 DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE CHIMICE
Dezinfecţie de nivel intermediar (mediu)
Realizează distrugerea Mycobacterium tuberculosis, a bacteriilor înformă vegetativă,
a celor mai multe virusuri şi fungi, dar nu şi a sporilor bacterieni.Timpul de contact
necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este de 10 minute. Substanţele chimice
care realizează dezinfecţia de nivel intermediar sunt:
- Fenoli
- Iodofori
- Alcooli
- Compuşi pe bază de clor.
 DEZINFECTIA PRIN MIJLOACE CHIMICE
Dezinfecţie de nivel scăzut.
Poate distruge cele mai multe bacterii în forma vegetativă, unele virusuri, unii fungi,
dar NU distruge microorganisme rezistente, cum sunt Mycobacterium tuberculosis, sau
sporii bacterieni.Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratateste
de sub 10 minute.Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel scăzut sunt:
- Dezinfectante care conţin fenoli, iodofori, substanţe cuaternare deamoniu şi agenţi
despumare;
- Alcooli (700C, 900C);
- Hipoclorit de sodiu (5,25%)