Sindromul Down

 consecinţa fenotipică a trisomiei 21

 Incidenţa
1:650 nou-născuţi vii
raportul sexelor →3 băieţi : 2 fete
 Factorii etiologici

 vârsta maternă avansată în momentul concepţiei

pentru trisomiile libere (!: Diagnostic prenatal dupa
35 de ani)
 prezenţa la unul dintre părinţi a unei translocaţiii
Robertsoniene echilibrate ce implică un cromosom
21, pentru trisomia 21 prin translocaţie→SD prin t
rob=analiza cromosomica la parinti
 Clinic - nou-născut
 lungime şi greutate mică,
 hipotonie musculară
 dismorfie facială caracteristica
 gât scurt, cu exces de piele pe
ceafă
 mâini scurte şi late,
 brahidactilie
 clinodactilie a degetului V
 pliu palmar transvers unic
(pliu simian)
 malformaţii viscerale (atrezie
duodenală, imperforaţie anală,
defecte cardiace)
DCF
 facies rotund, profil facial plat,
occiput turtit
 fante palpebrale oblice în sus
şi în afară
 epicantus
 hipertelorism
 nas mic cu narine anteversate
 protruzie linguală (datorită
gurii mici)
 urechi mici, displazice, jos
situate
 Clinic - sugar şi copil
 talie şi greutate sub
media vârstei
 hipotonie musculară
 hiporeflexie nervoasă
 hiperlaxitate articulară
 brahicefalie
 dismorfie facială
 anomalii ale membrelor
şi malformaţii viscerale.

pete Brushfield (iris pestrit)

 Clinic - adult
 dizabilitate intelectuala
severa,
 hipostatură,
 obezitate,
 fante palpebrale
mongoloide, pete
Brushfield
 (pete de culoare maronie
localizate pe iris)
 buze groase şi eversate,
 limbă plicaturată,
 brahicefalie,
 microtie,
 gât scurt
 retard mental sever şi tulburări de limbaj.
 QI : 20 şi 85 (copil normal cu vârsta între 6 şi 8
ani)
 >30-35 de ani : descreştere marcată a funcţiilor
cognitive, similară cu cea din boala Alzheimer.
 tulburări senzoriale (auditive şi vizuale):
surditate (50-75% din pacienţi), cataractă
congenitală sau strabism.
Frecventa semnelor clinice
Semne Frecvenţă (%)
Reflex Moro redus 85
Hipotonie musculară 80
Profil facial plat 90
Fante palpebrale oblice în sus şi în afară 80
Urechi mici, rotunde, jos situate 60
Exces de piele pe ceafă 80
Pliu simian 45
Hiperlaxitate articulară 80
Modificări morfologice pelvine la 70
examenul radiografic
Hipoplazia falangei mijlocii a 60
auricularului
 Diagnostic - Analiza citogenetică
 trisomie 21 liberă omogenă (47,XX,+21 sau 47,XY,+21)
: 92% dintre pacienţi (cromosomul suplimentar - de
origine maternă în 80% din cazuri)
 translocaţie Robertsoniană neechilibrată între
cromosomi omologi -
ex:46,XX,rob(21;21)(q10q10),+21
sau neomologi – ex: 46,XX,rob(14;21)(q10q10),+21 - 5%
din cazuri;
 mozaic cromosomic de tip 47/46 (47,XY,+21 /46,XY)
prezent la 3% din pacienţi
 trisomie 21 parţială <0,1%.
46,XX,rob(21;21)(q10;q10),+21
46,XY,rob(15;21)(q10;q10),+21
46,XY,rob(14;21)(q10;q10),+21
46,XY,rob(14;21)(q10;q10),+21
Prognosticul

1. vital: este rezervat.

Dintre pacienţii cu sindrom Down 25-30% mor în primul
an, 50% în primii 5 şi numai 2-6% supravieţuiesc
peste vârsta de 50 ani.
Cauzele de deces: malformaţiile cardiace, infecţiile
respiratorii şi leucemiile acute (limfoblastice).
2. intelectual: rezervat – dizabilitate intelectuala
3. reproductiv : bărbaţii sunt sterili, în timp ce femeile
pot fi uneori fertile, având copii normali
 Sfat genetic – Risc recurenta
Riscul de recurenţă al sindromului Down este dependent de tipul
de trisomie 21:
 nesemnificativ în trisomiile prin mozaic (<0,1%)
 redus în trisomia 21 liberă omogenă (aproximativ 1% - dependent
de varsta materna)
 moderat în trisomia 21 prin translocaţie Robertsoniană între
cromosomi neomologi (10% - daca anomalia e prezenta la unul din
parinti)
 total în trisomia 21 prin translocaţie Robertsoniană între
cromosomi omologi (100% - daca anomalia e prezenta la unul din
parinti )
! varsta materna
! sexul purtatorului de rob
Screening si diagnostic prenatal
Screening biochimic
Triplu Test •AFP (↓)
•estriol- E (↓)
•gonadotrofina corionica umana -
hCG (↑)

Screening ecografic

Trim. I :
• Pliu nucal >3 mm - poate fi sugestiv pt SD
 Absenta osului nazal

Trim. II: femur scurt

 Diagnostic prenatal

Biopsie de vilozitati coriale, amniocenteza, cordonocenteza

Metode:
 FISH interfazic

 Cariotip fetal
Consecința fenotipică a monosomiei X
Monosomia X=singura monosomie viabilă

Incidenţă:
•1/2.500 de nou născuţi de sex feminin;
•1/5 anomalii cromosomiale identificate la produşii de
concepţie avortaţi spontan.
 La naștere
 Sex Feminin
 Talia ↓, Greutatea ↓
 Limfedem la nivelul mâinilor și picioarelor
 Gât scurt, cu exces de piele pe ceafă
 Pterygium coli (pliu cutanat pe feţele
laterale ale gâtului)
 Distanţă intermamelonară mare
Prepubertar
 HIPOTROFIE STATURO PONDERALA ( -3 DS)

FETIŢĂ ADULT
Postpubertar
 HIPOSTATURĂ – AMENOREE PRIMARĂ → Caractere sexuale
secundare feminine deficitare
 Ovarele=bandelete fibroase
 AMENOREE PRIMARĂ (absenţa ciclurilor menstruale) = sterilitate
primară
 dezvoltare insuficientă a caracterelor sexuale secundare
feminine:
 glande mamare puţin dezvoltate,
 pilozitate axilară absentă,
 pilozitate pubiană redusă.
 organele genitale externe au aspect infantil,
 uterul este hipoplazic
 Dismorfie cranio-facială necaracteristică: aspect matur
al feţei, facies triunghiular, epicantus, fante palpebrale
antimongoloide, palat înalt, anomalii dentare.
 pterygium colli, inserţie joasă a părului pe ceafă, în
trident;
 distanţă intermamelonară mare,
 diametru biacromial > diametru bitrohanterian;
 cubitus valgus , scurtare metacarpiene IV-V
 MALFORMAŢII ASOCIATE
 cardiace (coarctaţie de aortă) în 20% cazuri,
 renale – 60%,
 scheletice (fuziune vertebrală, spina bifida, coastă
cervicală etc)- ocazional;
 PSIHIC NORMAL!!
Diagnostic
 De certitudine: Cariotipul
 Screening: testul Cromatinei X
ANOMALIE CARIOTIP CROMATINA X
MONOSOMIE OMOGENĂ 45,X NEGATIVA

MONOSOMIE ÎN MOZAIC 46,XX/45,X POZITIVA

(% MAI MIC )
ANOMALII DE STRUCTURA ALE CROMOSOMULUI X
DELEŢIE 46,X delX 1 CB < 1Μ
CROMOSOM INELAR
46, X r(X)
ISOCROMOSOM BRAT
SCURT 46,X iso(Xp)

ISOCROMOSOM BRAT 46,X, Iso (Xq) 1 CB > 1Μ

LUNG
PROGNOSTIC
 VITAL - Influientat de malformaţiile cardiace si
renale
 INTELECTUAL: NORMAL
 REPRODUCTIV: STERILITATE

 Sfat genetic – Risc recurenta

 Redus: aproximativ 1%
TRATAMENT

 Prepubertar - administrarea hormonului de creştere
pentru stimularea creşterii în înălţime.
 La pubertate - se administrează hormoni sexuali
feminini, cu scopul de inducere a ciclurilor artificiale şi
de stimulare a sexualizării feminine.
Consecinţa fenotipică a trisomiei gonosomale XXY

Incidență:
aproximativ 1/1000 din nou-născuţii de sex masculin
 La nou născut și copil mic:
 Greu de depistat
 eventual:
 aspect longilin,
 tulburări de comportament
Prepubertar
 Talie înaltă
 Micropenis
 Dificultăți de adaptare școlară
Postpubertar:
 Statura înaltă (macroschelie), cu musculatură puţin dezvoltată şi
dispunerea adipozităţii de tip ginoid
 Talia înaltă este asociată cu prezenţa de membre lungi comparativ cu
trunchiul, datorită închiderii tardive a cartilajelor de creştere.
 diametrul biacromial > diametrul bitrohanterian;
 Disociaţie peno-orhidică: penis normal si testiculi mici atrofiati
 retard al dezvoltării pubertare: absenţa pilozităţii faciale şi
tronculare, pilozitate pubiană de tip feminin;
 Sterilitate masculină
 Inadaptabilitate socială.
 Dezvoltarea intelectuală este aproape normală, dar pacienţii cu sindrom
Klinefelter prezintă tulburări de învăţare, determinate de dislexie
Diagnostic
 De certitudine: Cariotipul
 47,XXY.
 MOSAIC CROMOSOMIC: 46,XY/47,XXY.
 Rar : 46,XY/48,XXXY; 48,XXXY; 49, XXXXY.
 Screening: Cromatina X
ANOMALIE CARIOTIP CROMATINA X
TRISOMIE XXY 47,XXY POZITIVA !!
(1CB)
MOZAIC 46,XY/47,XXY POZITIVA

MAI MULTI 48,XXXY sau 1 , 2…CB

CROMOSOMI X 49,XXXXY MAI MULTI CB
Prognostic
 VITAL - NORMAL
 INTELECTUAL: APROAPE NORMAL ( poate
prezenta tulburari de comportament
 REPRODUCTIV: STERIL

 Sfat genetic – Risc recurenta

 Redus: aproximativ 1%
Tratament
 Administrare de hormoni sexuali masculini, cu
scopul de inducere a dezvoltării caracterelor sexuale
secundare masculine.
 Ginecomastia necesită tratament chirurgical,
întrucât se însoţeste de creşterea riscului de cancer
mamar.