Sunteți pe pagina 1din 58

Fizica Construcţiilor

UMIDITATEA AERULUI ŞI
CONDENSAREA
VAPORILOR DE APĂ
Surse de umiditate în clădiri

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 2


O umiditate excessivă produce:
 Putregai şi mucegai;
 Alterarea proprietăţilor materialelor;
 o reducere a izolaţiei termice,
 transportul unor săruri şi consecinţele acestuia
 Degradări datorită fenomenelor de îngheţ-dezgheţ
 Pete inestetice pe suprafaţa finisajelor.
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 4
Efflorescences

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 5


Efflorescences

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 6


© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 7
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 8
Mérule

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 9


Degradări

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 10


Protecţia contra umidităţii
cuprinde :
 protecţia contra la ploii,
 Izolare contra umidităţii solului,
 Etanşeitate la aer ,
 Măsuri de evitare a condensului
superficial şi a apariţiei mucegaiului,
 Măsuri contra acumulării de apă prin
difuzie şi capilaritate.
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 11
Protecţia contra
umidităţii solului

Subsol
Plăci filtrante
tehnic
hiidroizolaţie

Dren
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 12
Transport convectiv
1 l/zi

5 m3/h

Folie etanşă
la aer
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 13
Vaporii de apă în aer

umiditate absolută

m
v Presiunea
V parţială
a vaporilor

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 14


Vaporii de apă în aer

Presiunea
de saturaţie
a vaporilor

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 15


Caracteristicile aerului umed
Starea aerului atmosferic la un moment dat poate fi
caracterizată prin:
 conţinutul de vapori
X = m v / (m a +m v) (kg vapori /kg aer umed)
 concentraţia de vapori
cv = m v / m a (kg vapori /Kg aer uscat)
umiditatea absolută
 a = m v / Va (kg vapori /m3 aer )
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 16
Relaţia între temperatură şi
umiditatea de saturaţie

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 17


Prezenţa vaporilor de apă în aer mai
poate fi caracterizată prin:

 - presiunea parţială, pv, care depinde de concentraţia vaporilor, cv,


şi reprezintă presiunea care ar fi exercitată de vaporii de apă dacă ar
ocupa întregul volum, exprimată în Pa;
 - umiditatea relativă, φ, ca raportul exprimat în procente între
valorile efective şi cele de saturaţie ale concentraţiei, respectiv ale
presiunii vaporilor de apă din aer.
 Concentraţia de saturaţie reprezintă cantitatea maximă de vapori
de apă care poate fi absorbită de o unitate de volum (de masă) de
aer la o anumită temperatură (tabelul).
 Presiunea de saturaţie este presiunea corespunzătoare concentraţiei
de saturaţie. Această valoare marchează trecerea vaporilor în faza
lichidă.

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 18


Umiditatea relativă a aerului.
Psat
4000 90%
80%

Umiditate relativă
[Pa]
vapori[Pa]

3000 70%
60%
Presiueadedevapeur

Punct de rouă 50%


2000
40%
Pression

30%
1000 20%
10%
0
-10 0 10 20 30
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 Température [°C] 19
Propagarea umidităţii

 curgere
 courenţi de aer,
 capilaritate,
 difuzia vaporilor de apă.

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 20


Mucegaiul şi condensul
Climat

Sourse de Izolarea
Rata ventilării
vapori termică

Uumiditatea Temperatura
interioară suprafeţei

Umiditatea
> 80% > 100%
pe suprafaţă

Mucegai
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 Condens 21
Umiditatea pe suprafaţă
Psat
4000 90%
80%
Pression de vapeur [Pa]

3000 70%
60%
50%
2000 80%HR!
40%
30%
1000 20%
10%
0
-10 0 10 20 30
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 Température [°C] 22
Factori de condens. Prevenire,
combatere
Tsi, min >Trouă
Cvi=Cve +Dv/nV ρ [g/kg]
Cvi, concentraţia în vapori de apă a aerului interior
Cve, idem aer exterior
Dv, debitul surselor interne de vapori
n, rata ventilării
V, volumul spaţiului
Ρ, denisitatea aerului
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 23
Cine este reponsabil?
Utilizatorul Clădirea
 Producţie ridicată de  Izolare termică
vapori necorespunzătoare
 Ventilare insuficientă  Punţi termice
 Temperatură scăzută în  Clădire umedă
anumite locuri • Umiditate de construcţie
• Degradări ale
acoperişurilor sau
jgheaburilor
• Ascensiune capilară

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 24


Umiditatea relativă interioară max.

80% Température
Humidité relative max. [%] .

70% intérieure
10
60% 15
20
50% 30

40%

30%
-20 -15 -10 -5 0 5 10 15 20 25
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 Température extérieure [°C] 25
Grad de izolare

Factor de temperatură
superficială i

si
 si   e
f Rsi 
i e
e

fRsi > 0,75


© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 26
Condens superficial
Zone de sensibilitate la condens

a b d

a b c d

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 27


© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 28
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 29
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 30
Factori de condens. Prevenire,
combatere
 Cvi=Cve + Dv/n V

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 31


Ventilare minimă/persoană şi izolare

Niveau d'isolation 50% 75% 100%


Débit d'air mini par personne [m³/h]

40
35
30
25
20
.

15
10
5
0
-10 -5 0 5 10 15 20
Temperature extérieure [°C]
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 32
Aerisire, izolare şi salubritate

Izolare slabă Izolare corectă


Temperatură scăzută Temperatură ridicată
pe suprafaţa pe suprafaţa
interioară şi mucegai interioară confor şi
sau aerisire puternică sanatate , cu o
aerisire corectă

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 33


Prevenirea condensului superficial
 O exploatare corectă sub aspectul evitării riscului de
condens presupune:
 reducerea pe cât posibil a degajărilor de vapori;
 ventilare prin deschiderea ferestrelor sau punerea în
funcţiune a ventilatoarelor după sau în timpul derulării
unor activităţi cu degajări importante de vapori;
 regim de încălzire continuu, sau cu întreruperi a căror
durată, corelată cu valoarea temperaturii exterioare să nu
determine o scădere a temperaturii aerului interior sub
valoarea de 18ºC.

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 34


Prevenirea dezvoltării
mucegaiului
 uscarea şi curăţarea în maximum 24 de ore a tuturor
defecţiunilor care produc umezirea suprafeţelor şi
înlocuirea dacă este necesar a tapetelor, mochetelor sau
altor materiale afectate de umezeală;
 uscarea suprafeţelor umede după folosirea duşului, golirea
şi curăţirea cu regularitate a bazinelor de colectare a apei
de la dezumidificatoare, refrigeratoare, sisteme de ventilare
şi evitarea oricăror situaţii care favorizează stagnarea apei;
 curăţirea mucegaiului pe măsură ce apare cu soluţii
antimucegai.
 În cazul persistenţei fenomenului sunt necesare analize
pentru a determina specia de mucegai şi gradul de
periculozitate.

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 35


Migraţia vaporilor
 Majoritatea materialelor de construcţii
sunt poroase şi permeabile la vapori.
 Molecula de apă H2O este de aprox. 2 ori
mai mică decât o moleculă de azot N2 sau
de oxigen O2!

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 36


Condens interstiţial

psat
Presiuea de vapori

Temperatura

pvap
Punct de rouă

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 37


Rezistenţa la permeabilitate la vapori
Rv =d .μD M (m/s)
 d reprezintă grosimea elementului, în m;
 μD, factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori,
caracteristic fiecărui material (ca şi coeficientul de
conductivitate termică, coeficientul de asimilare termică
etc.); este o mărime adimensională;
 M, coeficient de difuzie a vaporilor de apă în aer exprimat în
s-1.
 Rezistenţa la permeabilitate la vapori a elementelor compuse
din mai multe straturi se determină cu relaţia:
 Rv = Rv1 + Rv2 +…….Rvn = Σdk.μDk M Rv1…n,
rezistenţa la permeabilitate la vapori a straturilor
componente

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 38


Presiunea parţială a vaporilor
 în interiorul elementului variază linear în cadrul fiecărui
strat, în regim termic şi de umiditate staţionar.
Reprezentarea grafică a diagramei presiunilor parţiale
poate fi realizată în două moduri:
 prin reprezentarea elementului la scara grosimilor,
diagrama presiunilor parţiale fiind o linie frântă, cu pante
diferite în limitele fiecărui strat;
 prin reprezentarea elementului la scara rezistenţelor la
permeabilitate la vapori (a grosimilor echivalente),
diagrama presiunilor parţiale fiind o linie dreaptă

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 39


Metoda Glaser
d1 d2 d3 s1 s2 s3

Grosimi psat
echiva-

Pression de vapeur
1 2 3
Température

pvap
lentă
si = µi di

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 40


Metoda Glaser

Într-o interpretare grafică a fenomenului de difuzie a


vaporilor, condiţia ca să nu apară condens este ca
diagrama presiunilor parţiale să nu aibă nici un punct
comun cu diagrama presiunilor de saturaţie. Sunt
posibile trei situaţii distincte:
 în orice secţiune a elementului este îndeplinită condiţia:
pv < pvs, nu apare condens ;
 diagrama presiunilor parţiale este tangentă la diagrama
presiunilor de saturaţie – apare o suprafaţă de condens ;
 diagrama presiunilor parţiale intersectează diagrama
presiunilor de saturaţie - apare o zonă de condens

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 41


Metoda Glaser: nu există risc de
condens
s1 s2 s3

psat
Pression de vapeur

pvap

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 42


Metoda Glaser: risc de condens
s1 s2 s3

psat
Pression de vapeur

pvap
pi

pc pc
pe

si se
 pi  pC pC  pe 
gC   a g/(h m2) δa=0,72 10-3 g/(m·h·Pa)
 si
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004
se 
43
Metoda Glaser: uscare
s1 s2 s3

psat
pc
Pression de vapeur

pc
pe
pi
pvap

si se
 pc  pi pC  pe 
g A   a g/(h m2) δa=0,72 10-3 g/(m·h·Pa)
 si
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004
se 
44
Verificarea riscului de condens
 Verificarea acumulării progresive de apă în structura
elementelor de construcţie, se face prin metoda grafo-
analitică stabilită de Glasser şi implică următoarele etape:
 a. Stabilirea variaţiei temperaturii în structura elementului
de construcţie.
 b. Stabilirea rezistenţei la permeabilitate la vapori a
straturilor, Rvk, şi a întregului element, Rv
 c. Reprezentarea grafică a elementului de construcţie la
scara rezistenţelor la permeabilitate la vapori sau a
grosimilor echivalente.
 d. Trasarea diagramei de variaţie a presiunilor de saturaţie,
folosind valorile din anexa 7, corespunzătoare
temperaturilor Tj.

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 45


Verificarea riscului de condens
 e. Trasarea diagramei presiunilor parţiale ale vaporilor de
apă prin unirea punctelor pvi, de pe suprafaţa interioară a
elementului de construcţie, egală cu cea a aerului interior,
şi pve, de pe suprafaţa exterioară egală cu cea a aerului
exterior.
 f. Corectarea diagramei presiunilor de saturaţie, în cazul
când cele două diagrame se intersectează (zonă de
condens).
 g. Determinarea cantităţii de vapori care se acumulează în
structura elementului de construcţie
 h. Stabilirea cantităţii de apă care se elimină în perioada
caldă a anului, pe baza unui calcul similar efectuat pentru
condiţii de vară.

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 46


Evaluarea riscului de acumulare
progresiva a apei din condens

 Posibilitatea umezirii prin capilaritate


 Cantitatea de apă acumulată în timpul
iernii să poată fi eliminată în timpul verii
 Cantitatea maximă de apă condensată
Totdeauna mai mică de de 800 g/m²
 În materialul izolant, mai puţin de 1% în
volum
 În lemn mai puţin de 3% în masă
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 47
Cum pot fi evitate problemele legate
de difuzia vaporilor
 dispunerea raţională a materialelor în structurile stratificate, adică în
ordinea descrescătoare a rezistenţei la permeabilităţii la vapori, de la
interior spre exterior;
 introducerea sau suplimentarea barierei de vapori pe suprafaţa caldă
a termoizolaţiei;
 o izolaţie termică corespunzătoare realizată prin dispunerea la
exterior a materialului termoizolant;
 reducerea permeabilităţii la vapori a straturilor situate după zona sau
suprafaţa de condens;
 introducerea straturilor de difuzie, în contact cu exteriorul, la
acoperişuri terasă, sub bariera de vapori şi sub hidroizolaţie;
 adoptarea unor structuri fără risc de condens în masă cum sunt
structurile

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 48


Structuri fără probleme
 Condensul se produce la exterior
Crépi extérieur perméable
à la vapeur d'eau

Extérieur

Intérieur

Sous-toiture

ur
ie
ur

ér
ie

t
In
ér
t
Ex

Etanchéité à l'air
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 49
nécessaire
Cum poate fi evitat condensul?
"Digul" reprezintă
presiunea de saturaţie a
vaporilor

2 500
"Râul" reprezintă
2 000
fluxul de vapori
1 500
1 000
"Debordare"
(condens) 500
0
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 50
Cum poate fi evitat condensul?

Barieră de
vapori

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 51


Cum poate fi evitat condensul?

2 500

Isolation
Extérieure
2 000
1 500
1 000
Încălzirea prin izolare 500
prin exterior
0

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 52


Exerciţii
1 Intr-o sală de dans cu suprafaţa de 80 m2 şi
înălţimea de 3,5 m dansează 50 de persoane,
fiecare degajând o cantitate de vapori de 330
g/h. Cunoscând umiditatea iniţială de 6g/kg
(egală cu cea exterioară) şi temperatura
interioară de 25oC, să se determine rata de
ventilare necesară pentru ca umiditatea relativă
să nu depăşească 80%, după o durată de utilizare
în care s-a stabilit un regim cvasistaţionar

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 53


Exerciţii
 Pentru temperatura TI = 25 C concentraţia de saturaţie
este cvs= 20 g/kg, iar cea corespunzătoare unei umidităţi
relative de 80 % este :
cvi = 0,8 x 20 = 16 g /kg
 Rata necesară de ventilare rezultă :
n = 0.825 Ds/(cvi - cve ). V
 Cunoscând că aportul de vapori este Ds = numărul de
persoane x degajarea de vapori /oră şi persoană,
respectiv 50 x 330 = 16500 g /h şi volumul sălii
V = 280 m3
n = 0.825x16500 / (16 - 6 ) 280 = 4.85 h-1
 In condiţiile date, pentru a menţine o umiditate relativă
de maximum 80 % trebuie asigurată o rată a ventilării
de aproximativ 5 schimburi pe oră.
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 54
Exerciţii

2. Să se analizeze posibilitatea condensării vaporilor de apă în


structura unui element de perete exterior alcătuit dintr-
un strat de beton de armat de 15 cm grosime şi un strat
de vată minerală de 10 cm, în 2 variante de dispunere a
stratului termoizolant şi în următoarele condiţii
climatice: TI = 20 C; I = 60 %; Te = - 8C; e = 85%.
In varianta dispunerii stratului termoizolant la interior
acesta este protejat cu o placă de ipsos carton de 1,4 mm,
iar în cea a dispunerii spre exterior cu un parament cu
strat de aer puternic ventilat

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 55


Exerciţii
beton armat aparent
termoizolaţiee
e
ext. int.

panou gips carton

15 10 1,5

placaj ceramic
strat de aer puternic ventilat

ext. int.

termoizolatie vata minerală


beton armat
tencuială

1,5 4 10 15 1,5

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 56


Exerciţii

2340 2400
2165 P
2119 2000
re
si
348 u 1600
1299 n
e 1200
a
v 80
310 347 a 0
p 40
275 or 0
Rv3 Rv1
il
Rv2
or
Rezistenţa la trecerea vaporilor ( Rv)
P
a

P
2340 re 2400
si
2165 u 2000
n 1600
1299
e
a 1200
v
a 80
324 p 0
275, or 40
4 il 0
Rv2 Rv3 or
Rv1
© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004
Rezistenţa la trecerea vaporilor( Rv)
P 57
a
Exerciţii

In varianta de dispunere a termoizolaţiei la interior,


aşa cum era de aşteptat, diagrama de variaţie a
presiunilor efective se intersectează cu cea a
presiunilor de saturaţie. Aceasta semnifică
existenţa riscului de apariţie a condensului în
structura elementului, respectiv pe suprafaţa de
contact între stratul de materialul termoizolant
şi stratul de beton armat. Dispunerea
termoizolaţiei la exterior (varianta b) elimină în
totalitate acest risc, cele 2 diagrame neavând
nici un punct comun.

© Claude-A. Roulet, Lausanne, 2004 58