GREENPEACE ÎN ROMÂNIA

• Exerciţiul 5
• Alegeţi una sau mai multe situaţii de
politici publice şi
• încercaţi să le analizaţi; evidenţiaţi
stakeholderii implicaţi,
• interesele, profilul al acestora; folosind
scara participării
• publice prezentată mai sus analizaţi şi
comentaţi modul de
• acţiune al acestor stakeholderi.
 ISTORIC
• În 1971, motivaţi de viziunea lor despre o lume verde şi paşnică, un mic grup de
activişti a plecat din Vancouver, Canada şi a navigat cu o barcă de pescuit spre
Amchitka, unde guvernul american realiza teste nucleare subterane. Aceşti
activişti, fondatorii Greenpeace, au dovedit că părerea unui grup de indivizi
contează mult şi poate aduce o schimbare.
• Cu sediul principal în Amsterdam, Olanda, Greenpeace are peste 2,8 milioane
de susţinători în toată lumea şi birouri în 41 de ţãri.

• GREENPEACE în România
• Din anul 2007, Greenpeace este prezentă şi în România. Pentru a-şi păstra
independenţa, Greenpeace nu acceptă donaţii de la guverne sau companii, ci se
bazează doar pe contribuţii de la persoane fizice, milioane de susţinători din toată
lumea.

• Biroul Greenpeace din România face parte din Greenpeace Europa Centrală și
de Est, regiune coordonată de Greenpeace Austria. De aici provin și majoritatea
fondurilor destinate activității din România, care sunt aliniate, în consecință, la
campaniile internaționale.
 Misiune
• Greenpeace este o organizaţie internaţională independentă care foloseşte
confruntarea creativă, non-violentă pentru a expune probleme de mediu
globale şi pentru a forţa adoptarea unor soluţii care sunt esenţiale pentru un
viitor verde şi paşnic. Scopul Greenpeace este de a asigura capacitatea
planetei Pământ de a perpetua viaţa în toată diversitatea ei.
• Principiile și valorile de bază ale Greenpeace se reflectă în toată munca de
campanie, în toată lumea
• Fac cunoscute problemele de mediu într-un mod pașnic, non-violent;
• Folosesc confruntarea non-violentă pentru a crește nivelul și calitatea
dezbaterilor publice;
• În expunerea amenințărilor la adresa mediului înconjurător și în găsirea
soluțiilor nu au aliați sau adversari permanenți;
• Își asigură independența financiară față de interesele politice sau
comerciale;
• Căută soluții și promovează dezbaterile deschise, informate, despre alegerile
societății cu privire la mediul înconjurător.
• În dezvoltarea strategiilor și politicilor de campanii au grijă ca acestea să
reflecte respectul acestora fundamental pentru principiile democratice și să
găsească soluții care să promoveze echitatea socială globală.
Finanțare

• Greenpeace nu acceptă şi nu solicită fonduri

de la guverne, companii sau partide politice.
Greenpeace nu caută şi nu acceptă donaţii
care ar putea compromite independenţa,
scopurile, obiectivele sau integritatea
organizaţiei. Greenpeace se bazează pe
donaţiile voluntare ale suporterilor individuali
şi pe sprijinul fundaţiilor.
• În România, Greenpeace primește fonduri
prin sistemul de donații on-line, pe
www.greenpeace.ro și din redirecționarea a
2% din impozitul pe venit.
 Campanii

• Protecția Padurilor este una dintre cele mai importante campanii de politici
publice inițiată la noi în țară.
• Greenpeace România desfășoară o campanie națională pentru protejarea și
administrarea durabilă a pădurilor, deoarece suntem convinși că fără păduri
sănătoase și prospere, pământul nu poate susține viața.
• Pentru viitorul pădurilor din România, Fundația Greenpeace România
propune crearea unei rețele de arii protejate, o administrare durabilă,
precum și valorificarea și consumul responsabil de produse forestiere.
• În România suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-
lea, ajungând astăzi la 28,95%. Astfel, se află mult sub media țărilor UE de
32,4% și considerabil sub capacitatea și optimul calculat la 35% (Conform
Planului Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020). În prezent pădurile
ocupă o suprafață de 6.900.962,264 hectare, aproximativ jumătate fiind
proprietate publică a statului sub administrarea Regiei Naționale a Pădurilor
– Romsilva R.A, iar cealaltă jumătate proprietate privată a statului, a UAT-
urilor (Unități Administrativ Teritoriale), a obștilor și a persoanelor fizice.
Circa 415 000 ha de pădure aparțin micilor proprietari cu suprafețe sub 100
ha și momentan nu sunt administrate, fiind astfel expuse tăierilor ilegale.
 Etape

• Pentru viitorul pădurilor din România, Fundația Greenpeace România

propune o viziune axată pe crearea unei ample rețele de arii protejate, o
administrare durabilă, precum și pe valorificarea și consumul
responsabil de produse forestiere.
• Prima etapa o constituie Combaterea tăierilor ilegale
• Primul pas este însă stoparea, sau diminuarea semnificativă a amplorii
fenomenului tăierilor ilegale. Scăderea calității învățământului în general
a dus la deprofesionalizarea multor domenii, iar corpul lucrătorilor în
silvicultură nu face excepție. Astfel calitatea administrării pădurilor a
scăzut, cu consecințe grave legate de stabilitatea și sănătatea ecologică a
pădurilor. În Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României
se estimează că pădurile complet funcționale din punct de vedere
ecologic acoperă doar 23% din suprafața țării. De asemenea, conform
unui studiu Greenpeace confirmat de rapoarte ale Curții de Conturi,
între 2000 și 2014 au fost degradate peste 360 000 de hectare de
pădure.
 A doua etapă

Administrare durabilă
• Susțin că fără transparență, consultare reală și implicare activă a
factorilor interesați nu se poate vorbi despre o administrare a pădurilor
care să răspundă nevoilor de mediu, sociale, culturale și economice a
societății. De aceea susțin că este nevoie să fie oferite instrumente reale
de implicare și ca acestea să fie îmbunătățite continuu printr-un proces
participativ. Reamintesc că în 2016 42% dintre cazurile de tăieri ilegale
investigate au fost semnalate de cetățeni.
• Inspectorul Pădurii aplicația de mobil trebuie păstrată și îmbunătățită
prin adăugarea fotografiei cu încărcătura pentru a se elimina
posibilitatea transportului multiplu cu același aviz;
• www.inspectorulpadurii.ro trebuie menținut online, accesibil publicului
și trebuie completat continuu cu informațiile lipsă pentru asigurarea
funcționalității lui, deci a trasabilității lemnului: hărțile silvice; actele de
punere în valoare (APV) de la toți administratorii de păduri; toate
autorizațiile de exploatare; locația parchetelor; locația platformelor
primare; avize de transport; limitele zonelor de non-intervenție din
păduri corespondente ariilor protejate, dar și limitele ariilor protejate;
limitele pădurilor virgine și cvasivirgine conform Catalogului național al
pădurilor virgine și cvasivirgine; limite ale pădurilor certificate (FSC sau
PFC) și limite ale PVRC (păduri cu valoare ridicată de conservare)
identificate; limite ale pădurilor încadrate în tipul 1 funcțional (T1);

• Realizarea și publicarea unui registru unic de control în domeniul silvic

care să centralizeze date de la toate organismele de control;

• Certificarea pădurilor trebuie să se facă prin implicarea reală a factorilor

interesați, în mod special a comunităților locale;
 A treia etapă

• Biodiversitate (arii protejate)

• La ora actuală ariile protejate – rezervație naturală strictă, zonă de sălbăticie, parc
național, parc natural, monument al naturii, rezervație naturală, sit-uri Natura 2000
(SPA, SCI), rezervație a biosferei, zonă umedă de importanță internațională (Ramsar), sit
UNESCO, Geoparc – reprezintă aproximativ 23% din suprafața României. Doar o parte
dintre acestea sunt administrate, restul existând doar cu numele. Multe dintre acestea
sunt însă din ce în ce mai amenințate cu dispariția. Conform unuia dintre studiile
noastre, aproximativ 140 000 ha de pădure din actualele zone protejate au dispărut sau
au fost degradate între 2000 și 2011. De aceea este nevoie de asigurarea unei protecții
reale și de o administrare bazată pe conservarea, dezvoltarea și promovarea
biodiversității.
• Susțin crearea unei rețele de arii protejate care să promoveze
biodiversitatea prin facilitarea bunei desfășurări a proceselor naturale și
care să împlinească funcția unor coridoare ecologice (acestea au rolul de
a contracara efectele fragmentării habitatelor, rezultat al dezvoltării
umane).
• Solicită inventarierea și constituirea ca zone protejate a tuturor pădurilor
virgine și a pădurilor cu valoare ridicată de conservare.
• Se creează o administrare transparentă și profesionistă care să se bazeze
pe planuri de management monitorizabile.
• Susținem respectarea evidențelor datelor științifice, a spiritului și literei
legislației specifice pentru managementul speciilor.
• Susținem conservarea, refacerea și protejarea, după caz, a ecosistemelor
acvatice naturale.
• Patrimoniul UNESCO
A patra etapă
• În România avem cea mai mare suprafață de pădure de fag din arealul euro-asiatic
–peste 30% din suprafața împădurită a țării. Pădurile de fag s-au extins pe
teritoriul țării acum aproximativ 3.000 de ani și cuprind specii rare, endemice,
care le conferă un caracter regional distinct. Greenpeace România a demarat o
campanie pentru includerea acestor păduri valoroase de fag în patrimoniul
UNESCO. În perioada 1929-2004, suprafața pădurilor de fag și amestec de fag, s-a
redus cu circa 400.000 ha, adică cu 20 %, iar agresiunea continuă, ceea ce face ca
protejarea lor să fie o prioritate.
• În 2015, 8 situri însumând peste 24 000 de hectare (85 000 ha incluzând zonele
tampon), au fost incluse pe lista tentativă. În Iulie 2017 la Cracovia, în cadrul celei
de-a 41 conferințe, au fost înscrise în patrimoniul mondial UNESCO toate pădurile
propuse de cele 9 țări, inclusiv România .
• Lista pădurilor intrate în patrimoniul Unesco sunt următoarele:
• Izvoarele Nerei
• Cheile Nerei Beușnița
• Domogled – Valea Cernei cluster
• Cozia
• Codrul secular Șinca
• Codrul secular Slătioara
• Groșii Țibleșului
• Strâmbu Băiuț
Greenpeace România a lansat Forest
Guardians, aplicația de mobil prin care se
pot salva pădurile de tăieri ilegale

• Greenpeace România lansează Forest Guardians, aplicația

pentru mobil care permite utilizatorilor să se implice activ în
lupta pentru protejarea pădurilor și, în mod special, a pădurilor
virgine, prin identificarea tăierilor ilegale și raportarea lor către
autorități. Aplicația este disponibilă în Google Play Store, este
gratuită, și poate fi descărcată direct pe smartphone-urile cu
sistem de operare Android.

• Un rol important în identificarea și semnalarea cazurilor de

tăieri ilegale l-a avut în ultimii ani societatea civilă: în 2016,
aproximativ 40% din cazurile investigate de autorități au fost
sesizate de societatea civilă, iar în 2017 avem județe în care
persoanele preocupate de soarta pădurilor au descoperit mai
multe infracțiuni decât Jandarmeria, Poliția și gărzile forestiere.
 Rezultate
• În ciuda eforturilor depuse de ONG-urile de mediu din România și a
presiunii exercitate de societatea civilă în ultimii ani, Ministerul Apelor
și Pădurilor, autoritatea responsabilă de protejarea pădurilor virgine, nu
a efectuat un inventar al acestor păduri, deci nimeni nu știe cu
exactitate câte și unde sunt. Cerem Ministerului Apelor și Pădurilor să
identifice și să protejeze pădurile virgine si cvasivirgine din România!”,
declară Ciprian Gălușcă, coordonatorul campaniei de păduri a
Greenpeace România.

• “Din păcate, Ministerul Apelor și Pădurilor nu a continuat dezvoltarea și

îmbunătățirea instrumentelor digitale, precum Radarul Pădurii și
Inspectorul Pădurii, pentru a eficientiza controlul activităților silvice.
Așadar, facem din nou treaba ministerului și lansăm un instrument
eficient, o aplicație de telefon prin care cetățenii pot monitoriza
pădurile cu ajutorul imaginilor satelitare, pot raporta din teren cazuri
suspecte de tăieri și pot verifica legalitatea transporturilor de lemn”,
adaugă Ciprian Gălușcă, coordonatorul campaniei de păduri a
Greenpeace România.
 Rezultate
• Aplicaţia “Inspectorul pădurii” a fost gândită de Bogdan Micu, în 2016, în
timpul guvernului tehnocrat. Cu ajutorul ei oricine putea să vadă
“trasabilitatea lemnului”. Ba mai mult, sistemul lansa şi alarme în locurile în
care pădurea dispărea.
• În 2017, guvernarea PSD, a oprit funcţionarea aplicaţiei.
• Anul trecut, Alex Dima l-a întrebat pe ministrul pădurilor Doina Pană despre
soarta site-ului “inspectorul pădurii”.
• “Funcţionează, însă, nu se mai ocupă nimeni de el, sub aspectul ca firma care
trebuia să se ocupe, de fapt îl testa”.
• Doina Pană susţinea atunci că ministerul în colaborare cu Serviciul Roman de
telecomunicaţii speciale lucrează la o nouă aplicaţie.
• Ioan Deneș, ministrul Pădurilor: “Am alocat o sumă de un milion de lei
necesara achiziţionării echipamentelor hard de ultima generaţie care să
permită dezvoltarea şi functionarea noilor programe”.
• Prin urmare, până cel puţin la mijlocul lui 2019, aplicaţia prin care oricine
poate urmări ce se întâmplă în păduri nu funcționează. Iar de asta profita hoţii
de lemne.
Concluzii
• GreenPeace este una dintre cele mai
importante asociatii de voluntariat și lobby
atat la nivel național cât și internațional.
• Am ales să mă axez pe GreenPeace Româia
deoarce, problemele existente la nivel
internațional sunt numeroase și mare
majoritate sunt și cunoscute, pe când la
nivel național, în afara unor campanii de
informare și a diverselor emisiuni de tipul
”România te iubesc”, nu se acordă o
deosebită importanță activității de lobby.
 Concluzii

• Factorii de decizie (precum politicienii sau liderii

din industrie) dispun atât de resurse, cât și de
responsabilitatea de a face schimbări pozitive.
• În activitatea de lobby, se iau în vedere
persoanele aflate în poziții de putere și pe cei
care îi exercită presiuni pentru a se lua măsurile
necesare pentru a proteja planeta. Cei de la
GreenPeace s-au asigurat că cerințele campaniei
sunt audiate în mod clar de către factorii de
decizie și le-au fost cerut să traducă aceste
cerințe în acțiuni reale care protejează mediul.
• Deși este destul de deficil cu sistemul actual de
guvernare și lipsa de interes în special in ceea ce
privește probleme legate de mediu. Campania
”Inspectorul Padurilor”, rămâne în continuare
una dintre cele mai importante inițiative legate
de probleme de mediu din România.
Bibliografie
• https://www.greenpeace.org/romania/ro/
• https://stirileprotv.ro/romania-te-iubesc/aplicatia-
inspectorul-padurii-care-a-reprezentat-pentru-
padurile-noastre-o-adevarata-gura-de-oxigen-
blocata-de-guvernanti.html
• https://www.greenpeace.org/romania/Global/roma
nia/binaries/2011/8/raport-de-activitate-
greenpeace-2010.pdf
• https://www.greenpeace.org.uk/what-we-
do/global/
• https://evz.ro/activitatea-de-lobby-in-romania-
intre-reglementare-si-trafic-de-influenta.html