Sunteți pe pagina 1din 54

KINEOTERAPIA IN DEFICIENTELE

FIZICE ALE COLOANEI VERTEBRALE


CERVICALGIA / DORSALGIA / LOMBALGIA / SCIATICA / HERNIA DE DISC
CERVICALGIA

• DEFINITIE !!! Cervicalgie este termenul medical utilizat pentru a descrie durerea localizata la nivelul gatului si poate
iradia în regiunea capului, umărului și mainilor. In acest caz este utilizat termenul de cervico-brahialgie.

• Durerea sau disconfortul apare în mod regulat după pastrarea prelungita a unei pozitii statice(de exemplu in fata
monitorului), dupa efort fizic intens sau curent de aer rece si sunt agravate la miscare. Modificările pozitiei coloanei
vertebrale, manifestate printr-o senzatie de intepeneala cu limitarea amplitudinii miscarii, sunt rezultatul unor procese
compensatorii care se dezvolta pe fundal de durere, organismul incercand sa previna accentuarea acesteia.

• Procesul patologic la nivelul coloanei vertebrale este însoțit de inflamație și edem al țesuturilor moi și reducerea
fluxului de sange in arterele vertebrale. Astfel, se dezvolta sindromul hipertensiv și sindromul arterelor vertebrale,
manifestate prin dureri de cap, amețeli și alte simptome cerebrale (greață, zgomote în urechi).
CERVICALGIA
CAUZE DE DUERE LOCALIZATA LA NIVEL CERVICAL:
• Unco-discartroza, artroza articulatiilor interapofizare posterioare;
• Artrite
• Traumatisme vertebrale
• Hernia de disc
• Osteomielita (infectii ale osului,periostului)
• Tumori
• Abcesul epidural
• Contractura musculara paravertebrala cervicala acuta
• Fibrozitele localizate
• Tendinita sternocleidomastoidianului
• Nevralgia Arnold
CERVICALGIA

• TRATAMENT!!! Terapia acestui sindrom cuprinde doua etape: ameliorarea durerii si


tratamentul patologiei care a generat aceste manifestari clinice. In general pana in
85% din cazuri, cervicalgia isi are originea intr-un sindrom mio-fascial, dar nu
trebuie neglijate si celelalte posibilitati(modificari degenerative ale discului
intervertebral, boli autoimune, procese tumorale etc.).
• Tratamentul fizical kinetic este contraindicat dacă avem cauză de natură infecțioasă
(meningită, osteomielita), traumatisme directe evidente, neoplasm.
CERVICALGIA
INSPECȚIE
• Durerea localizată în această regiune poate iradia în vecinătate sau la distanță și poate
produce contracturi musculare.
• Se poate observa o pozție antalgică a capului fie în înclinație laterală, fie rotat, fie în
anteflexie.
• La palpare simțim modificari de tonus muscular paraverteral, precum și puncte de maximă
sensibilitate dureroasă sau așa numitele ^puncte trigger^.
• Se mobilizează coloana cervicală cerând bolnavului să execute câteva mișcări elementare
de flexie-extensie, înclinație laterală, rotații, circumducție.
• Se vor executa și mișcări pasive până pe limita durerii.
• Examenul clinic se completează cu examen imagistic.
• Datele de laborator sunt esențiale în diagnosticul diferențial
CERVICALGIA
OBIECTIVELE TRATAMENTULUI
• Reducerea intensității durerii
• Reducere până la eliminare a contracturilor musculare
• Redobândirea mobilității
• Reechilibrarea tonusului muscular și refacerea echilibrului fiziologic dintre
forța de contracție a flexorilor și cea a extensorilor.
CERVICALGIA
TRATAMENT FIZICAL-KINETIC
MASAJUL CERVICAL
• Trebuie considerat un tratament de fond prin care se
acționează atât împotriva dezordinii posturale, cât și împotriva
consecințelor induse de uzura morfologică a structurilor
musculo-ligamentare.
• Posturarea corecta a pacientului.
• Masajul este continuat cu tracțiuni continue efectuate manual și
combinate cu mobilizări pasive în toate sensurile de mișcare
articulară.
CERVICALGIA
TRATAMENT FIZICAL-KINETIC
KINETOTERAPIE
• DD, coloana cervicală rămâne înafara mesei, capul este • 6-10 sedințe
susținut pasiv de catre kinetoterapeut, care prinde cu o • Dupa se începe recuperarea forței musculare, a
mana coloana cervicală și occiputul, susținând astfel capul,
rezistenței la efort și reposturarea.
iar cu cealaltă mână plasată pe fruntea bolnavului se
asigură o priză solidă. Din această poziție exercită o • Exercitiile se vor personaliza la început după cae
tracțiune în ax. Tracțiunea poate fi continuă sau se poate lucra și în grup.
discontinuă, iar forța de tracțiune variază în funcție de
durere, masă musculară, tonus, intensitatea contracturii. • Refacerea lordozei fiziologice a gâtului.
Asigurarea unui unghi de flexie de 10-15 grade.
• Cand se sesizează o relaxare suficientă se începe
mobilizarea pasivă a coloanei cervicale cu flexie-extensie,
înclinare laterală, rotații, prin miscari simple sau ample sau
combinate nedepășind pragul durerii. Bolnavul se va
abține de la orice mișcare voluntară.
CERVICALGIA
TRATAMENT FIZICAL-KINETIC

EXERCITIUL 1 EXERCIȚIUL 2 EXERCIȚIUL 3


Bolnavul așezat cu capul pe masă. I se Din așezat , cu mâinile încrucișate la Idem exercițiul 2 dar talpile împing in
cere să ridice capul și să întindă bine ceafă, extinde susținut coloana cervicală podea.
gatul, menține poziția câteva secunde. împotriva unei rezistențe pe care și-o
pune cu propriile mâini și a cărei marime
o gradează în funcție de contracția
musculară. Contracția maxima se menține
5-8 sec.
CERVICALGIA
TRATAMENT FIZICAL-KINETIC

EXERCIȚIUL 4 EXERCITIUL 5 EXERCIȚIUL 6


Se face o flexie completa a gâtului și se Exerciții pentru centura scapulo-humerala. Exerciții pentru coloana vertebrală
incepe extensia din acest punct. dorsală superioară.
CERVICALGIA
TRATAMENT FIZICAL-KINETIC
SFATURI PENTRU PACIENȚI
- Igiena posturii
- Repaus nocturn fara pernă înaltă, folosirea unei perne ortopedice
- În timpul zilei, la interval de 1 oră se întrerupe activitatea și se fac câteva
mișcări libere ale coloanei cervicale
DORSALGIA

• DEFINIȚIE!!! Durere a rachisului dorsal (spate - regiunea celor 12 vertebre dorsale pe care se
articulează coastele). Cauzele pot fi degenerative, inflamatorii (artrită), mecanice, legate de o
postură proastă (cifoscolioză) sau de o osteoporoză (rarefierea ţesutului osos) postmenopauzică
sau senilă, sau traumatice (fractură), sau fara cauze evidente (dorsalgiilor esenţiale, care
afectează femeile tinere, date de o stare depresiva mascata).
- distonii musculare posturale
- Tulburari minore de statică vertebrală
- Artroza interapofizară
- Traumatisme vertebrale minore, fara fractură și fără interesare medulară
DORSALGIA
CAUZE
- distonii musculare posturale
- Tulburari minore/majore de statică vertebrală
- Artroza interapofizară
- Protuzii discale
- Contracturi musculare
- Traumatisme vertebrale minore, fara fractură și fără interesare medulară
- Traumatisme vertebrale majore
- Metastaze vertebrale
- Anevrism de aortă
- Afecțiuni viscerale
DORSALGIA
INSPECȚIE
• Vechimea durerii (recentă, veche)
• Modul de debut al durerii
• Localizarea durerii – ascendentă sau descendentă, laterală, spre umăr, către regiunea toracică, spre baza toracelui sau spre
abdomen
• Caracterul durerii – sub formă de arsură, sub formă de înțepătură, sub formă de crampă.
• Orarul durerii – diurnă (mecanică), nocturnă (inflamatorie)
• Intensitatea durerii – după cantitatea de antalgice folosite într-o zi
• Condiții agravante ale durerii – ortostatismul, poziția așezat, mai rar decubit, în timpul mișcării
• Condiții favorizante pentru reducerea intensității durerii – schimbarea poziției prelungite și mișcarea
• Examenul clinic al coloanei vertebrale
• Palparea tegumentului
DORSALGIA
OBIECTIVE
• Combaterea durerii
• Asuplizarea coloanei vertebrale
• Tonifierea musculaturii paravertebrale și reeducarea posturală
• Readaptarea la efort
DORSALGIA
TRATAMENT FIZICAL-KINETIC

MASAJUL
• Asuplizarea planului cutanat prin
manevre de rulare și tracțiuni
perpendiculare.
• Toate procedeele de masaj somatic.
• Masaj transversal
DORSALGIA
TRATAMENT FIZICAL-KINETIC

KINETOTERAPIE
• Asuplizarea coloanei vertebrale • Exerciții pentru cifoză
• Contracararea tendinței de cifozare • Conștientizarea poziției de a sta drept
• Împiedicarea agravării unei eventuale • Extensii active
scolioze preexistente • Mersul în 4 labe
• Îmbunătățirea mobilității costo- • Tracțiuni și atârnat la spalier
vertebrale • Volei, baschet, înot pe spate
DORSALGIA
TRATAMENT FIZICAL-KINETIC

EXERCIȚIUL 1 EXERCIȚIUL 2 EXERCIȚIUL 3


Din DV ridicarea capului și a trunchiului, Din DV cu bazinul la marginea mesei MI Din stând pe genunchi, cu un baston în
membrele superioare iși modifică poziția atârnând se fac extensii din șold cu mâini, redresarea completă a trunchiului
pentru a grada efortul ( pe lângă corp, genunchii întinși. cu extensia brațelor și menținerea pentru
sub bărbie, pe ceafă, pe umeri ) câteva secunde a poziției de maximă
extensie.
LOMBOSACRALGIA

• DEFINITIE!!! Lombosacralgia desemneaza durerea lombara inferioara (low back


pain) de cauza mecanica, generate de suferinta atat a tesuturilor moi lombare, cai si
a structurilor vertebrale (disc, ligamente intracanaliculare, articulatii vertebrale
posterioare, pediculi vertebrali) afectate printr-un proces degenerativ.
• Sub raport clinic, include: durerea lombosacrata izolata, durerea lombosacrata cu
algii referite pe membrul inferior, cai si durerea lombosacrata cu algie iradiata,
radiculara.
LOMBOSACRALGIA
CAUZE
• Lombosacralgii de cauză endocrino-metabolică – osteoporoză, osteoporomalacie, hiperparatiroidia, boala
Paget, guta.
• Lombalgiile posttraumatice.
• Lombalgiile secundare iradierii locale – după radioterapie sau coblatoterapie.
• Lomalgiile psihogene
• SA
• Artrite
• Lombosacralgii de cauză tumorală vertebrală ( neoplasm rinichi, ronhopulmonar,sân, prostată)
• Lombosacralgii de cauză tumorală intrarahidiană (neurinom, hemangiom, ependimom)
• Tumori vrtebrale benigne sau maligne
• Neuropatiile maligne
• Lombalgii de origine pelvină ( ginecologice, vasculare sau viscerale)
DISCOPATIILE VETEBRALE

• Discopatia este afectarea discului intervertebral ca efect al microtraumatismelor multiple, repetitive si a stresului fizic.
• Uneori exista și anomalii congenitale.
• Condișia poate apare și la vârste tinere, dar de obicei se manifesta ca și un proces degenerativ al structurii osoase discale.
• Se poate instala la orice nivel al CV , dar apare mai des cervical și lombar.
• Discurile sunt structuri cartilaginoase. Măduva se gasește în interiorul canalului format de vertebre și este formată dintr-un
manuchi de fibre nervoase care fac legătura între creier și organele periferice. Fibrele nervoase părăsesc coloana la nivelul
discurilor intervertebrale. Daca discurile intervertebrale nu sunt poziționate corect între vertebre, acestea sunt mult apropiate
și comprimă nervii spinali.
• Discopatia lombara determină pacientului durere lombara care poate reflecta in picior sau in abdomen.
DISCOPATIILE VERTEBRALE

• Sunt stadiul precedent herniilor de disc.


• Stadii evolutive
- o protuzie simpla irită ligamentul intervertebral comun posterior, iar suferinta este ligamentara,
durerea este vie.
- o hernie subligamentara a discului poate fi de mărime variabilă, poate irita sacul dural, edemul
radacinii corespondente și o suferință epidurală rezultând lombosciatica.
- hernie transligamentară posterioară, liberă.
Apar după efort fizic supradimensionat , in anteflexie asociata cu un grad de rotație, o dezechilibrare rapida,
un banal strănut. Bolnavul este blocat într-o poziție antalgică.
DISCOPATIILE VERTEBRALE LOMBARE
TRATAMENT FIZICAL-KINETIC
• Crearea cât mai rapid de condiții biomecanice favorabile îndepărtării ligamentului
intervertebral posterior de discul intervertebral protuzat prin așezarea bolnavului în
poziție antalgică clasică. Această poziție trebuie menținută cât mai mult timp, atât
ziua cât și noaptea, sfătuind bolnavul să se mobilizeze doar pentru a merge la
toaleta.
• Termoterapie local, daca durerea se accenueaza, intrerupem.
• Tratament la domiciliu.
DISCOPATIILE VERTEBRALE LOMBARE
SFATURI PENTRU A EVITA RECIDIVA
• Supraponderabilitatea, frigul, umezeala, mișcarile bruște, necontrolate.
• Purtarea de greutăți într-o mâna, pe cap, pe umăr.
• Invățarea executarii corect a anumitor mișcări - ȘCOALA SPATELUI
DISCOPATIILE VERTEBRALE LOMBARE
OBIECTIVE
• Conștientizarea poziției corecte a coloanei vertebrale lombare și a bazinului și
menținerea permanentă a poziției corijate, neutre a coloanei lombare, indiferent de
poziția corpului sau a activitățiilor desfășurate.
• Zăvorârea coloanei lombare – are drept scop blocarea in timpul efortului a
segmentului afectat, învațarea menținerii poziției neutre și învățarea mobilizării
independente a membrelor față de trunchi.
• Menținerea forței musculare a paravertebralilor inferiori și a fesierilor.
AFECȚIUNI LOMBARE

• In clinostatism presiunea pe disc este de 20 kg, in lateralitate de 70 kg iar in ortostatism este de


100kg, dacă mai incărcăm și cu greutate apar 200kg.
Suferinta lombară:
• Prima faza a lezării discului este dezhidratarea discului.
• Faza a doua :Protuzia este fisura inelului fibros cu semen de durere lombară și pana la lumbago.
• Faza a treia este ruperea inelului fibros se scurge nucleul pulpos si apare hernierea.
• Faza a patra este discartroza, adica aparitia osteofitozei. Apare dupa 45 de ani.
AFECȚIUNI LOMBARE

RMN LOMBAR AFECȚIUNI DISCALE SECȚIUNE


AFECȚIUNI LOMBARE
• O data cu inaintarea in varsta se produc artroze
interapofizare posterioare. Din aceasta cauza articulatia
poate aluneca si apare spondilolisteza. Aceasta alunecare
anterioară a corpului vertebral poate leza rădăcinile
nervoase sau canalul medular. De obicei se produc
osificari ale ligamentelor din jur și alunecarea este limitata
pentru a nu afecta foarte mult canalul medular.
• Toate aceste modificari duc in mod reflex la contractura
musculară.
• O alta cauza a durerii lombare sunt tulburarile de static
vertebrala: hiperlordoza, scolioza, spate plat. Aceste
tulburari au efecte asupra muschilor si ligamentelor.
AFECȚIUNI LOMBARE
SIMPTOMATOLOGIE
• Durerea e simptomul principal. Are un debut, o evolutie, o vechime, poate avea un sediu,
poate avea un orar, poate fi influentata de factori mecanici.
• Mobilitatea e masurată prin semnul Shober.
• Semnul de arc dureros.
• Semnul Laseque.
• Toate aceste semne cresc presiunea lichidului cefalo-rahidian si cresc durerea.
• Durerea cronica persista mai mult de 6 luni.
AFECȚIUNI LOMBARE
SEMNUL SHOBER
• Este o manevră clinică care evaluează mobilitatea coloanei
vertebrale lombare prin flexia anterioară a trunchiului.

• Examinatorul face un semn în dreptul coloanei vertebrale la


nivelul liniei ce unește spinele iliace posterioare-L5 și apoi
masoara 5 cm caudal și 10 cm cranial, puncte pe care le
marchează prin alte doua semne. Pacientul este rugat să se
aplece cât poate de mult, până când atinge cu vârful
degetelor de la mâini vârful picioarelor. În mod normal,
distanța de la L5 și cel de la 10 cm superior trebuie să
crească cu cel puțin 5 cm. Astfel dacă această creștere este
sub 5 cm se poate spune că există o flexie limitată a coloanei
lombare , deci un test Shober pozitiv.
AFECȚIUNI LOMBARE
TESTUL LASEQUE
• Se efectueaza pentru a evidentia existenta unei hernii de disc.
• Se considera ca testul Lasegue are o sensibilitate de aproximativ 90%.
• Se executa cu pacientul in decubit dorsal, cu capul pe planului patului. Examinatorul fixeaza
bazinul pacientului pentru a preveni rotatia acestuia iar celalalta mana prinde calcaiul
pacientului si ridica membrul inferior progresiv cu genunchiul extins.
• Daca apare durere lombara intre 30 si 70 de grade de flexie a coapsei pe bazin, semnul
este considerat pozitiv.
• Un test negativ exclude cu o probabilitate crescuta o hernie de disc la tineri. Dupa varsta de
30 de ani, un test negativ poate sa apara chiar si in prezenta unei hernii de disc.
• Testul Lasegue contralateral este pozitiv atunci cand ridicarea membrului pelvin
determina durere in partea opusa. De asemenea, acest test are importanta pentru hernia de
disc si are o sensibilitate mai mare decat testul clasic. De obicei daca este pozitiv testul
Lasegue contralateral prognosticul este prost pentru tratamentul conservator, adica este
necesara interventie chirurgicala.
AFECȚIUNI LOMBARE

• Testul Lasegue trebuie insotit si de alte teste:


• SEMNUL LERI– semn de tractiune a durei mater si se pune in evidenta prin
flexia capului , decubit sau ortostatism.

• SEMNUL BRAGARD– este o completare a semnului lasegue cu flexia piciorului


pe gamba, la un unghi maxim nedureros.
AFECȚIUNI LOMBARE
LUMBAGO ACUT (FAZA I)
• Este o durere lombara acuta, cu aparitie brusca, • Lumbago acut de cauza ligamentara ; poate fi
survenind dupa o miscare gresita si provocata de subluxatie sau artroza. Durere diurnă accentuată
un microtraumatism care afecteaza un disc de mobilizare si care cedeaza la repaos. Spre sf
intervertebral. Un lumbago este provocat de o zilei apare durerea. Mai prezintă sindrom
fisura a annulusului prin care se infiltreaza o parte vertebral manifestat prin scolioza sau cifoza
din nucleus pulposus. Daca apare un lumbago, lombara si prezinta limitare de mobiitate,
miscarile rachisului sunt foarte limitate, adesea mai contractură musculară de fesa. Fara semn dural si
mult intr-o directie decat in alta, iar blocajul neurologic.
antreneaza timp de mai multe zile o atitudine
incorecta denumita atitudine antalgica. Un lumbago
• Tratament: repaos, antiinflamatoare, fizioterapie-
curenti de joasa frecv, medie frecv si kinetoterapie,
se vindeca, in general, in cateva zile.
masaj cu gheata.
AFECȚIUNI LOMBARE
LUMBAGO ACUT DISCOGEN (FAZA II)
• Pacientul brusc prezinta durere lombara acuta sau cronica.
• Lordoza stearsa
• Scolioza
• Limitare de mobilitate
• Durere la tuse si stranut
• Simptom neurologic si Laseque pozitiv.
AFECȚIUNI LOMBARE
SINDROM SACRO-ILIAC
• Este o afectiune la nivelul articulatiei sacroiliace (la nivelul bazinului). Aceasta este o articulatie sinoviala, plana, semimobila ce pune in contact
doua suprafete articulare situate intre osul sacru si ilion. Ea este bine consolidata de ligamentele sacroiliace ventrale, dorsale, ligamentul
sacroiliac interosos, ligamentele sacroischiatice si ligamentul iliolombar. Acesta din urma, prin patologia lui, poate mima un sindrom vertebral sau
o durere de spate insotita de semne clinice specifice.
• Sunt numeroase cauze ce duc la disfunctia articulatiei sacroiliace: diferenta de lungime intre membrele inferioare, traumatismele in urma unor
caderi sau patologii ca spondilita anchilozanta, degenerescenta discala, hernia de disc, sacroileita, spondilita psoriazica, osteoporoza,
fibromialgia, atitudinile vicioase ale coloanei, s.a.m.d.
• Pacientul prezinta durere lombara ce poate iradia la nivelul fesei, coapsei sau pe tot membrul inferior, precum in cazul sindromului radicular. La
examenul obiectiv se constata sensibilitate dureroasa la nivelul articulatiei, stergerea lordozei lombare insotita de spasmul musculaturii
paravertebrale, uneori scolioza homolaterala sau dificultati ale mersului.
• Rezultatul examenului imagistic poate fi normal, sau severitatea afectiunii cu modificarile secundare poate evolua. De regula, examenul clinic
orienteaza preponderent catre diagnostic si catre sindromul pseudoradicular.
• Tratamentul este conservator si consta in mobilizare urmata de fizioterapie, termoterapie, tratament injectabil antiinflamator si/sau analgetic.
• Sindromul sacroiliac, ca si diagnosticarea, este in general subapreciat si necesita experienta medicala.
AFECȚIUNI LOMBARE
SINDROM SACRO-ILIAC
• Sindrom sacro-iliac; durerea e sacrata ,
perisacrata, peritrohanteriala, soldul e
dureros si cu limitare de mobilitate.
• Semnul Patrick (pacientul nu poate duce
maleola externa a piciorului afectat de-a
lungul marginii anterioare a tibiei opuse),
genunchiul sa atingă patul.
AFECȚIUNI LOMBARE
SINDROM DUREROS LOMBAR DE ORIGINE FASCIALA.

• Prezinta miogeloze (induratii in tegument, in fascie, in muschi)


• Sunt intreținute de tulburari de statică vertebrală, hormonale, inflamatii.
AFECȚIUNI LOMBARE
SINDOM PSIHO-SOMAIC
• Durere lombara cronica si depresie.
• Tratament: kinetoterapie + tratament antidepresiv.
AFECȚIUNI LOMBARE
STENOZA DE CANAL VERTEBRAL
• Micsorarea canalului vertebral;
• Dureri lombare,
• Semn neurologic cu parestezii, plegie si deficit motor.
• Apare la varstnici. In L5-S1.
• Rezolvare chirurgicala.
AFECȚIUNI LOMBARE
LOMBOSCIATICA
• Lombosciatca- suferinta neurologica datorata radacinii nervului sciatic la niv vert. L4
L5 S1 prin conflict discoarticular.
• Ridicare de greutate, dupa traumatisme sau in mod insidious prin accentuarea
progresiva.
• Sediul durerii: lombar cu iradiere in fesa si pe MI ,secundara apare in diabet,
hipertiroidie, insuficienta hepatica, cancer, in alcoholism.
• Lipseste durerea lombara, modificarea coloanei.
AFECȚIUNI LOMBARE
LOMBOSCIATICA

-Scleroza in placi, arehnoidite, tumori


ale maduvei pot da nevralgie sciatica.
-Sciatica secundara poate aparea si in
discite, sacroileite, tumori in oasele
bazinului, tumori uterine, uterul gravid.
Tumori pe traiectul sciatic.
AFECȚIUNI LOMBARE
HERNIA DE DISC
• Reprezinta o afectiune de natura neurologica ce se caracterizeaza prin alunecarea nucleului
pulpos de-a lungul maduvei spinarii si coloanei vertebrale, ceea ce clinic se traduce prin
aparitia unor dureri de spate foarte intense in zona respectiva. Aceasta afectiune apare in
momentul in care o parte sau intregul nucleu pulpos (zona moale a discului intervertebral)
herniaza printr-o zona slabita a inelului fibros a discului intervertebral.

Hernia este de cele mai multe ori posterioara si ipsilaterala (de aceeasi parte) defectului.
Discul intervertebral este localizat, conform denumirii, intre corpurile vertebrale. El are rolul
de a absorbi undele de soc la care este supusa coloana in timpul miscarilor bruste pe care le
efectuam, in timpul activitatilor fizice intense.
AFECȚIUNI LOMBARE
HERNIA DE DISC
• Discul intervertebral are o zona centrala compusa dintr-o substanta de consistenta unui gel, numita nucleu
pulpos, care este inconjurat de o capsula fibroasa, inelul fibros. Aceasta structura este tinuta fixa la locul ei
printr-un ligament foarte puternic, ligamentul anterior longitudinal (care este localizat anterior coloanei
corpurilor vertebrale) si de ligamentul longitudinal posterior (localizat posterior de corpurile vertebrale). Pe
langa aceste doua ligamente, structurile sunt tinute fixe si prin muschii paravertebrali.

Hernia poate sa apara la orice nivel al discurilor intervertebrale, insa cele mai frecvente doua localizari sunt
reprezentate de discurile lombare si cele cervicale. Hernia discala lombara este cea care determina
majoritatea durerilor cronice de spate (lumbago) precum si dureri care iradiaza in membrul inferior (sciatica).
Hernia lombara este mult mai frecventa decat cea cervicala, si apare in special la nivelul L5- S1. Se pare ca
in aceasta zona ligamentele sunt mai putin rezistente si mult mai subtiri.

Frecventa de aparitie a acestei afectiuni este relativ crescuta, variind intre 1- 10% din populatia adulta. Cel
mai afectat grup este cel cu varsta intre 25- 45 de ani.
AFECȚIUNI LOMBARE
HERNIA DE DISC
AFECȚIUNI LOMBARE
HERNIA DE DISC
CAUZE
Coloana vertebrala este formata prin suprapunerea vertebrelor si are numeroase roluri, printre care de a sustine trunchiul, de a proteja maduva
spinarii si nervii care merg din ea si care se distribuie periferiei. In ciuda faptului ca pare foarte rigida, coloana vertebrala are o anumita
flexibilitate, iar vertebrele se suprapun prin intermediul unor spatii conectate prin inelul fibros dar care in centru au un gel vascos foarte fin, numit
nucleu pulpos.

Functia lui este de a distribui presiunea egal in toate directiile si de a nu supraincarca o zona a coloanei. Astfel sunt amortizate foarte multe din
undele de soc la care este supusa coloana noastra in fiecare zi. Coloana este impartita in mai multe regini: coloana cervicala, coloana
toracica, lombara si sacrala.

Herniile discale apar in momentul in care in inelul fibros care inconjoara nucleul pulpos apare o fisura ce ii permite acestuia sa se mobilizeze de la
locul sau obisnuit si sa ajunga intre corpii vertebrali. Nucleul ajunge apoi in canalul spinal, apasa pe radacinile nervilor spinali (determinand
aparitia radiculopatiilor) si duce la aparitia simptomelor.

Aceste rupturi apar in urma unor traumatisme, in cadrul unor profesii care impun efectuarea unor activitati fizice foarte intense sau in cazul
pacientilor care stau foarte mult pe scaun. Daca pacientul acuza mai degraba dureri persistente dar nu foarte intense, acestea sunt semn de tocire
a discului si nu de traumatism.
AFECȚIUNI LOMBARE
HERNIA DE DISC
• Un factor de risc foarte important in aparitia herniei de disc este reprezentat de fumat deoarece acesta interfera cu oxigenarea corecta a
coloanei si implicit a discului. Astfel poate sa apara deshidratarea si degenerarea discala, care in timp vor determina hernia.
Specalistii considera ca hernia de disc are o importanta componenta genetica, in special in cazul pacientilor cu hernia lombara.

Alti factori de risc sunt reprezentati de:


- Varsta;
- Activitatea fizica intensa la locul de munca;
- Obezitate;
- Stil de viata sedentar;
- Vibratii excesive la care este supusa coloana;
- Malformatii congenitale ale coloanei si canalului vertebral.

Majoritatea herniilor apar in zona lombara. Aceasta localizare este de 15 ori mai frecventa decat cea cervicala si este una din cele mai
frecvente cauze de dureri de spate. Discurile cervicale sunt implicate in hernii in procente diferite: in 8% din situatii sunt implicate discurile
cervicale, iar in 1-2 % sunt implicate discurile toracice inalte. Herniile cervicale apar mai ales la nivelul C5 - C6 si C6 - C7, iar cel mai frecvent
pot fi prinse in aceste hernii plexurile cervicale si brahiale.

In unele hernii sunt afectate si radacinile nervoase importante si atunci tabloul clinic este mult mai violent, pacientul prezentand si afectiuni
motorii dar si afectiuni de natura senzitiva.
Herniile de disc afecteaza mai ales persoanele de varsta medie, adultii tineri cu profesii active.
AFECȚIUNI LOMBARE
HERNIA DE DISC
• Simptomele variaza foarte mult in functie de localizarea exacta a herniei, precum si in functie de tesutul moale implicat si afectat. Durerea
resimtita de pacient poate varia de la moderata la foarte intensa, lancinanta, si poate sa iradieze de-a lungul tracturilor nervoase. Adesea,
herniile nu sunt diagnosticate imediat deoarece pacientii amana prezentarea la medic sau simptomele sunt nespecifice.
Uneori pacientii au hernie de disc insa sunt asimpotmatici. Aceasta situatie este posibila in cazul in care nucleul pulpos nu apasa pe tesut moale
sau nervi.

Simptomatologia herniei lombare

Localizarea cea mai frecventa a herniei lombare este intre L4 - L5 sau intre L5 - S1. Simptomele afecteaza zona lombara inferioara, fesele,
coapsele si pot iradia spre gamba si chiar picior. Dintre nervii implicati cel mai adesea este vorba de nervul sciatic, determinand aspectul clinic
clasic de sciatica, insa poate fi afectat si nervul femural.

Simptomele descrise de pacient includ:


1. Spasm muscular;
2. Hipotrofie sau atrofie musculara in teritoriul afectat;
3. Durere iradiata de-a lungul nervilor;
4. Agravarea durerii la tuse, stranut, ras (prin cresterea presiunii in canalul vertebral);
5. Parestezii si alte tulburari senzitive la nivelul membrului inferior.
AFECȚIUNI LOMBARE
HERNIA DE DISC
• Semne: lombosciatica cu primul stadiu, cel iritativ, nucleul atinge doar radacina nervoasa.
Apare durere lombara dupa effort, miscari de rasucire, aplecare, poate iradia in abdomen,
coccigian, coloana e rigida si sensibila la palpare, stadiul 2; apare dupa trepidatii,
traumatisme, iradiaza pe MI. stadiul 3 . comprimarea puternica a nervului sciatic. Pacientul nu
poate merge pe varf in l5 s1 sau pe calcai in l4 l5. Tulburari de reflexe.
• Trimitem la operatie: lombosciatica hiperlagica, lombosciatica paralizanta, lombosciatica
cauzalgica-planta e cianotica, extrem de dureroasa cu senzatia de arsura.
AFECȚIUNI LOMBARE
HERNIA DE DISC
• Diagnosticarea herniei de disc poate fi facuta uneori, daca intensitatea si natura simptomelor sunt sugestive, chiar si in functie de informatiile
aflate in urma anamnezei si examenului clinic. Anamneza trebuie centrata pe caracterul simptomelor, al durerii si pe evolutia lor in timp, iar
examenul fizic neurologic poate sa evidentieze reflexele musculare, tulburarile senzitive si forta musculara.

Anamneza poate sugera o hernie de disc in cazul in care medicul intreaba pacientul amanunte referitoare la durere:
- Durere localizata in regiunea lombara inferioara si zonele gluteale (fesiere) este asociata adesea cu herniile discale;
- Durerea asociata radiculopatiilor iradiaza de-a lungul membrului inferior, sub genunchi;
- Durerea aparuta la flexie, rotatie sau ortostatism prelungit, avand caracter ascutit (mai mult decat surd) este sugestiva pentru hernie.

Alte informatii sugestive pentru hernia de disc sunt:


1. Debut acut dupa un traumatism;
2. Durere localizata unilateral, agravata de miscare (in orice pozitie) si ameliorata de odihna intr-o pozitie antalgica.

Din antecedentele medicale ale pacientului este important de aflat daca au existat traumatisme recente, daca acesta are o profesie cu risc si
daca in familia sa exista astfel de afectiuni.
AFECȚIUNI LOMBARE
HERNIA DE DISC
• Examenul fizic al pacientului poate descoperi:
- Curburi fiziologice diminuate ale coloanei in zona implicata in procesul patologic;
- Posturi anormale;
- Dureri aparute in picior dupa ce pacientul se aseaza pe masa de examinare si ridica membrul inferior cat mai sus posibil.

Medicul poate realiza o serie de teste specifice care pot sugera radiculopatie cervicala sau lombara. De exemplu, pacientul este rugat sa
incline capul in fata si apoi in partile laterale in timp ce medicul aplica o usoara presiune pe varful capului. Daca apare durere sau orice
modificare senzitiva in cadrul acestui test, pacientul este suspicionat de radiculopatie cervicala.

Exista o serie de teste care se pot practica si pentru descoperirea radiculopatiilor lombare. Indiferent de rezultatele testelor clinice, medicul va
investiga starea pacientului si din punct de vedere paraclinic pentru a fi sigur de corectitudinea diagnosticului.
Pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine sunt indicate studii imagistice: radiografii, computer tomografie, rezonanta magnetica nucleara,
mielografie.
AFECȚIUNI LOMBARE
HERNIA DE DISC
Radiografia de coloana este indicata mai ales pentru excluderea altor afectiuni cu care poate fi confundata, cel putin clinic, hernia de disc. Cele mai frecvente
afectiuni care intra in diagnosticul diferential sunt: fracturi pelvine, sindromul cozii de cal, infectii ale maduvei, infectii epidurale si subdurale, stenoza
spinala, spondilolistezis.
Radiografiile obsinuite sunt totusi limitate si nu ofera informatii foarte utile in legatura cu starea tesuturior moi inconjuratoare coloanei.

Computer tomografia (CT) poate oferi informatii utile cu privire la diametrul canalului radicular si starea tesuturilor moi din jurul colanei.
Rezonanta magnetica nucleara (RMN) este mult mai indicata comparativ cu CT in diagnosticarea patologiilor de coloana vertebrala. Imaginile obtinute sunt tridimensionale
si astfel se vizualizeaa foarte bine atat coloana, cat si radacinile nervoase, nucleul pulpos si se poate stabili gradul afectiunii in sine. In prezent, RMN-ul reprezinta metoda
imagistica de prima intentie pentru diagnosticarea herniilor de disc si poate fi folosita chiar si in cazul pacientilor care nu au simptome clinice. Studiile au demonstrat ca
peste 60% dintre pacientii asimpotmatici care si-au facut, din alte motive, un RMN, aveau un anumit grad de hernie discala.

Mielografia este foarte exacta si poate sa puna singura diagnosticul de hernie de disc, insa este o tehnica invaziva, necesita efectuarea unei punctii lombare si
injectarea de substante de contrast. Ulterior injectarii substantelor de contrast se realizeaza o radiografie a canalului spinal si in functie de aspect se poate stabili daca
exista procese care modifica presiunea asupra nervilor spinali, daca exista hernii si care este gradul lor, daca apar alte procese inlocuitoare de spatiu. Mielografia are
rezultate chiar mai bune atunci cand este combinata cu CT.
Alte teste particulare sunt reprezentate de electromiograma si testele care determina viteza de conducere a impulsului nervos. Electromiograma se realizeaza pentru
a se stabili cu exactitate care este radacina nervoasa implicata. Ea poate fi efectuata simultan cu testele de viteza iar scopul celor doua metode este de a determina daca
exista sau nu un proces patologic activ la nivelul nervilor, radacinilor nervoase periferice, tesutului musuclar.
AFECȚIUNI LOMBARE – HERNIA DE DISC
KINETOTERAPIE
IN perioada acuta:
• SNV trebuie echilibrat pentru ca avem simpaticotomia. Posturam pacientul cu coloana lombara in cifoza cu
perna sub abdomen, decubit lateral in cocos de pusca, orice posura antalgica. Mangaiere blanda a
musculaturii paravertebrala nu masaj si caldura neutral in jurul coloanei lombare.
• Rlaxarea generala. Relaxarea Jacobson respiratie profunda cu expir prelungit si zgomotos
• Postura pe pat tare, DD , genunchi flectati, cap pe perna, cocos de pusca, orice postura antalgica. Tractiuni,
lombostat.
• Relaxarea contracturii musculare: tehnici FNP, izometrie, hold-relax, presarea lombarului in pat cu mentinere
5-6 sec, iar pe relaxare aducem genunchii la piept; diagonalele Kabat; incepem cu partea sanatoasa.
AFECȚIUNI LOMBARE – HERNIA DE DISC
KINETOTERAPIE
Perioada subacuta
• Obiective :Combaterea contracturii musculare si asuplizare lombo-sacrata
• Hold-relax
• Diagonal Kabat
• Asuplizare cu program Williams 1+2

Perioada cronica
• Asuplizare L-S – Williams 3 + intinderi ale flexorilor coxo femulrali si ale extensorilor lombari
• Tonizarea muschilor in delordozare : abdominali, extensori lombari, marii fesieri
AFECȚIUNI LOMBARE – HERNIA DE DISC
KINETOTERAPIE
Perioada de remisie
• Kineto intre pusee
• Scoala spatelui: pacientul trebuie sa constientizeze pozitia corecta a spatelui,
sa creasca forta musculara. Posture pt pacient pentru a invata alungirea
spatelui.
• Inzavorarea coloanei lombare
• Mentinerea fortei musculare pe trunchi inferior si pe fesier