TEHNOLOGII ZOOTEHNICE

ECOLOGICE

Conf. Univ. Dr. Daniela Jitariu

 INTRODUCERE
• „A dezvolta zootehnia ecologica in Romania, inseamna a
cultiva speranţa producatorilor, a implini visul consumatorilor, a
armoniza creşterea animalelor cu protejarea mediului” (MAN C,
2004).
• Motivatia este complexa dar consistentă, iar argumentele sunt de
ordin obiectiv şi subiectiv. Iată câteva dintre acestea:
• - principiul fundamental: nu poate exista agricultura ecologica fara
zootehnie, intrucat animalele aduc deşeurile organice absolut
necesare fertilizarii solului şi reinnoirii principiilor nutritivi exportati in
producţia vegetala;
• - motivaţia ecologica: agricultorii şi mai ales crescatorii de animale
sunt inregimentati in rândul poluatorilor şi asupra lor presează o
serie de reglementari şi exigenţe ale societatii, care cresc preţurile
producţiei. Condiţiile impuse de tehnologia ecologica de crestere şi
exploatare a animalelor, estompează cele mai multe dintre
neajunsuri;
• - motivatia etica: practica zootehniei ecologice presupune
respectarea normelor de bunastare si protecţia animalelor,
prevazute in carta Universală a Protecţiei Animalelor si in legislaţia
naţiona aliniata la cea a U.E.
 Bunastarea animalelor presupune realizarea
concomitenta a drepturilor esenţiale:
• - Asigurarea hranei specifice şi accesul la apa
proaspata, de buna calitate;
• - Mediu corespunzator de cazare confortabila şi odihnă;
• - Diagnosticul rapid al bolilor, tratamentul acestora,
prevenirea ranilor si a durerilor;
• - Eliberarea de frica si suferinţa mentala (absenta
stressurilor psihice);
• - Asigurarea spaţiului, a companiei şi a facilitării pentru
exprimarea comportamentului specific (normal).
• Animale fericite au productii mari şi de excelenta
calitate. Principii nutritivi si elementele functionale
(vitamine, enzime, şi hormoni etc) sunt utilizaţi pentru
obţinerea produselor valoroase, NU pentru adaptări
dificile la injuriile mediului, aşa cum se intâmplă in cazul
animalelor din sistemul intensiv de crestere;
 Biosecuritatea fermelor zootehnice ecologice este la
ora actuala un punct nevralgic, un factor limitativ, cu excepţia
fermelor zootehnice de mare capacitate.

Ce se înţelege prin biosecuritatea fermelor?

• Este un concept nou, acceptat şi inclus in legislatia
internaţionala. Se referă la prevenirea şi combaterea bolilor
infecto-contagioase si parazitare. Biosecuritatea include un
complex de masuri tehnice, organizatorice, manageriale, cu
caracter ştiinţific şi practic aplicativ, menit a preveni
introducerea din afară a agenţilor patogeni, persistenţa lor in
ferma si răspandirea în afara ei.
Care este rolul biosecurităţii?
• Asigura menţinerea animalelor din ferme libere de boli
infecto-contagioase si parazitare, reprezinta o garanţie a
salubrităţii produselor alimentare de origine animala şi a
calitaţii acestora, previne transmiterea de zoonoze. Aplicarea
conceptului de biosecuritate in toate componentele lui, aduce
fermierului importante avantaje economice şi realizează
dezideratul de protecţie a mediului ambiant.
 Biosecuritatea alimentara, protectia consumatorilor-
reprezinta un important atu al zootehniei ecologice.
Produsele alimentare de origine animală obţinute in
tehnologia ecologica sunt libere de agenţi biotici patogeni, de
pesticide, antibiotice, metale grele şi alţi compuşi cu efect
negativ asupra sănătăţii.
• Principiul trasabilităţii in zootehnia ecologica este integral
aplicat;
• Prioritar este managementul condiţiilor de obţinere a produsului
si în secundar, examenul de calitate a acestuia;
• In fermele ecologice se poate aplica integral conceptul de
biosecuritate alimentara, pe filiera sol - planta - animal - om -
mediu.
Comanda sociala s-a schimbat esenţial; consumatorul nu
se mai limiteaza la autosuficienţă alimentara, el cere garanţie
sanitara, mai multa calitate, mai multa protecţie a mediului.
 De ce s-a schimbat comanda sociala?
• Din cauza scandalurilor de pe piaţa produselor alimentare
(dioxine, "vaca nebuna", febra aftoasa, pesta porcină, gripa
aviara);
• Aspectul cantitativ al producţiei este satisfăcut;
• Relaţia alimente-sănătate, demonstrată statistic;
• O "moda" de alimentare devine repede un mod de alimentaţie;
Motivaţia economica –
Exista toate premizele câştigării unui segment din piaţa U.E.
cu produse alimentare de origine animală obţinute in sistem
ecologic şi inceputul este promiţător.
• Produsele ecologice nu sunt limitate de cote;
• O nişe productivă îngustă, cu produse ecologice specifice
(miere de albine, produse lactate de oaie si capra, oua
ecologice, aqvacultura, melci, broaşte, iepuri, fazani, pui de
carne, chiar porcul „bio"), poate penetra piaţa U.E. cu bune
rezultate;
 Marimea redusă a fermei pentru unele specii poate fi o
oportunitate intr-o lume cu mari riscuri pe piaţa
europeana şi mondiala şi aceste ferme sunt mai puţin
dependente de schimbările globale ale pieţei;
• Produsele alimentare ecologice asigură satisfacerea
gusturilor rafinate si eventual, dietetice ale
consumatorilor, chiar daca preţul lor este mai ridicat;
• In Romania „preţul ecologic" este mai mic decat in alte
ţări ale U.E., pentru că de mulţi ani nu se utilizeaza
cantitaţi mari de pesticide in agricultură;
• Decalajul dintre producţia zootehnica ecologică şi cea
convenţională din Romania este mult mai mic decat in
ţările europene cu zootehnie avansată;
• Zootehnia ecologică creeaza o piaţă internă interesantă
pentru producţia vegetală ecologică.
 Conotaţa „patriotică"
• Chiar dacă in momentul de faţă consumul mediu pe cap de locuitor
din Romania la lapte, carne, oua, peşte este sub cel fiziologic si sub
cel al U.E., cele peste 4 milioane de gospodării de subzistenţă si
semisubzistenţă au dreptul si posibilitatea sa-şi producă alimente de
calitate, in condiţii ecologice.
• Sanătatea, frumuseţea si viitorul romanilor depind in mare masura de
calitatea vieţii in general si de calitatea alimentaţiei, in special;
• Produsele alimentare ale micilor gospodari nu vor pătrunde pe piaţă,
dar unele excedente vor putea fi valorificate benefic in comerţul „la
poartă", „la uşa fermei", sau la clienţi stabili.
Orientare necesară
Odată cu aderarea Romaniei la Uniunea europeana, se
sprijina financiar numai fermele ce evolueaza spre ferme
comerciale, aplică bunele practici agricole si ofera
animalelor condiţii pentru bunastarea si protecţia lor.
Piaţa europeană va fi penetrată numai de produse de
înaltă calitate, obţinute in mediu monitorizat.
 1. AGRICULTURA ECOLOGICA: DEFINIŢIE, ISTORIC
1.1. Definiţie
• Agricultura ecologică sau organica este o forma durabila de
producţie.
• Aceasta promovează şi mareşte biodiversitatea, ciclurile biologice şi
activitatea biologica din sol. Este bazată pe utilizarea in cantităţi
reduse a substanţelor anorganice şi pe metode care refac, menţin şi
intensifică armonia ecologică.
• Agricultura ecologică nu foloseşte pesticide de sinteză chimică,
ierbicide şi fertilizante, bazându-se in schimb pe dezvoltarea unui
sol sanatos, fertil şi pe rotaţia culturilor (asolamente). In acest fel,
ferma ramâne echilibrata din punct de vedere biologic, cu o mare
varietate de insecte şi alte organisme benefice, care acţionează ca
prădători naturali faţă de daunatorii culturilor, precum şi un sol plin
cu microorganisme şi râme, care îi menţin vitalitatea. Daca ar trebui
luate măsuri de control directe pentru prevenirea apariţiei
daunatorilor, pot fi utilizaţi diferiţi agenţi naturali (extractele de nim şi
piretrum) şi agenţi biologici de control (buburuzele împotriva
afidelor).
• Producţia in zootehnia ecologică se concentrează pe
bunăstarea animalelor şi metode de creştere care previn
necesitatea tratamentelor veterinare.
• Este o metoda agricola de producţie care protejează
mediul înconjurător, necesitand standarde inalte de
bunastare a animalelor şi care aduce beneficii sănătăţii
oamenilor.
• Agricultura ecologică este un termen definit de
standardele IFOAM, iar producţia şi procesarea
alimentelor sunt guvernate de un set de standarde foarte
stricte.
 1.3. Situaţia actuală şi perspectiva alternativelor agricole

• Cu toata vechimea practicilor specifice agriculturii

nepoluate, a apariţiei mişcarilor care au luat poziţie faţă
de consecinţele industrializării si urbanizării excesive,
alternativele agricole se definesc începând abia cu anul
1922, dupa care sunt interzise si date uitării, mult timp
dupa cel de al doilea razboi mondial. Incepand cu anii
1970-1972 apar o serie de preocupări practice si
stiinţifice care reiau in dezbatere principiile alternativelor
agricole "bio".
• Din punct de vedere evolutiv, in anul 1972 se constituie
I.F.O.A.M. - Federaţia Internaţionala a Mişcărilor de
Agricultura Organică, cu sediul in Germania, ce
grupează peste 670 de organizatii si instituţii din peste
100 de ţări din lumea întreagă. Cu 20 de ani în urmă
prima Conferinţă Internatională I.F.O.A.M, ţinută in
Elveţia, a fi intitulată "Către agricultura durabilă", care a
făcut şi face obiectul multor programe şi strategii de
dezvoltare durabilă a agriculturii.
• Prin "Caietul de sarcini" se armonizează toate
altemativele "bio“, fundamentate pe aceleaşi
principii care au in vedere menţinerea sănătăţii
pământului, animalelor şi oamenilor. Caietul de
sarcini amintit precizează obiectivele şi prezenţa
normelor internaţionale minime obligatorii de
producţie, procesare şi comercializare a produselor
"bio".
• Comunitatea Economică Europeană (C.E.E.)
recunoaşte prin votul majoritar al Parlamentului
European din 19.02.1986 existenţa agriculturii
alternative pe baza unei rezoluţii care adopta
"Regulamentul C.E.E. 2092/1991.
• Art. 2 stabileşte denumirea tehnicilor de lucru
alternative din principalele ţări şi limbi europene
menţionate mai jos. După directivele Consiliului
Economic European, alternativele agricole "bio" au
o conotaţie şi o accepţiune mai larga.
• Astfel, în spaniolă- ecologica; in daneză- okolgisch; în germana-
okologisch; in engleza- organic; in franceza- biologique; în italiana-
biologica; in olandeza- biologisch; in portugheza- biologica. Rezoluţia
A2-207/95 a Parlamentului European prin care se recunoaşte
existenţa, ca alternativă, a agriculturii biologice, prevede la articolul
17:
• a) Definirea criteriilor relative la tehnicile agricole care protejează
mediul dacă este posibil, făcându-se apel la un comitet de experţi;
• Introducerea unei sigle europene specifice pentru comercializarea
produselor "biologice";
• Promovarea şi organizarea de ferme pilot, situate in regiuni
geografice specifice şi punand în operă tehnici biologice;
• Imbunătăţirea informării asupra agriculturii biologice prin organizarea
şi consolidarea serviciilor de consultantă agricolă;
• Ajutor financiar in favoarea anumitor forme de exploatare ecologică,
de exemplu exploatările extensive de terenuri agricole in scopul
protecţiei naturii şi mediului;
• Ajutorarea pentru formare profesională şi pentru completarea
veniturilor agricole in timpul perioadei de reconversie la agricultura
biologică.
• Pe parcursul anilor au fost formulate numeroase alte
precizari şi reglementari, dintre care o importanţă
deosebită o reprezinta Regulamentul C.E.E. 1936/1995,
care face precizarea că de la 1 ianuarie 2000 agricultura
biologica "va trebui să folosească numai material săditor
provenit din culturi biologice. Precizarea respectivă se
referă la seminţe, răsaduri, puieţi, etc. şi implică o serie
de norme privind producerea şi certificarea materialului
săditor „bio".
• Fiind o federaţie de mişcare in domeniul organic
(ecologic sau biologic), IFOAM oferă statut de afiliere
asociaţiilor, instituţiilor, comercianţilor etc. din toata
lumea, care sunt active in sectorul organic.
• Unul dintre principalele scopuri ale federaţiei este acela
de a furniza informal despre agricultura organică
(ecologică sau biologică) şi de a promova aplicarea ei in
intreaga lume. Ea reprezintă mişcarea organică
internaţională la forurile politice internaţionale, UE, ONU,
FAO.
• In domeniul dezvoltarii sistemului de
garantare, IFOAM stabileşte, menţine şi
revizuieşte cu regularitate "Standardele
de Bază ale IFOAM" care sunt baza
stabilirii standardelor la nivel naţional
sau regional.
• Stabileşte de asemenea "Criteriile de
acreditare IFOAM pentru programele de
certificare, care sunt aplicate de
Serviciul International de Acreditare
Organică (IOAS) pentru programe de
acreditare şi certificare.
• IFOAM oferă multe platforme pentru
schimbul de informaţii (ex. la Congresul
Mondial Organic şi la numeroase alte
evenimente internationale, continentale
sau regionale).
• Revista "Ecology and Farming", lucrările
conferinţelor IFOAM şi alte publicaţii
sunt de asemenea surse de informaţii
importante.
• Federaţia a implementat proiectul pe 4 ani I-GO (IFOAM -
Creşterea Organică) care sprijină mişcarile organice in ţările
in curs de dezvoltare.
• IFOAM asigură:
• Schimbul de cunostinţe şi experienţă intre membri, cat şi
informarea publicului despre agricultura organică;
• Reprezentarea mişcării organice in forumurile de decizie
politică;
• Dezvoltarea si revizuirea Standardelor Internaţionale de
Bază ale IFOAM pentru agricultură şi prelucrare in domeniul
organic;
• Garantarea calităţii organice in intreaga lume.
• Programul IFOAM de acreditare asigură echivalenţa
programelor de certificare in intreaga lume.
 2. EVOLUŢIA AGRICULTURII ECOLOGICE PE PLAN MONDIAL ŞI
NATIONAL
2.1. Evoluţia pe plan mondial

• Agricultura ecologică (bioagricultura) este in plină

ascensiune pe plan mondial.
• Ea se practică in peste 100 de ţări răspandite in toate cele
cinci continente, pe o suprafaţă agricolă de cca. 26.458.270
hectare, din care 42,9% in Oceania (Australia), 23,8% in
Europa, 23,5% in America Latina, 5,5% in America de Nord,
2,8% in Asia şi 1,6% in Africa (IFOAM, 2004; SOEL-
SURVEY, 2004; EUROSTAT).
• Numărul fermelor ecologice este şi el foarte variabil:
2.170 ferme in Australia pentru 11,3 milioane hectare
cultivate ecologic; 66.000 ferme pentru 736.000 ha in Asia;
118.000 ferme pentru 435.000 ha in Africa; 15.000 ferme
ecologice pentru 1,5 milioane ha in America de Nord şi
150.000 ferme pentru 6,2 milioane ha in America Latină.
•Europa are la ora actuală cca. 6,3 milioane ha cu management ecologic, in cca.
170.000 ferme. In Uniunea Europeană există 5,7 milioane ha cu management
ecologic, in 143.000 ferme ecologice. Situaţia acestora privind suprafeţele cu
producţie ecologică, ponderea lor din totalul suprafeţelor agricole, numărul
fermelor bio şi suprafaţa medie a fermelor din Uniunii Europenă (Euro 15), este
prezentată in tabelul 1. Tabelul 1. Agricultura Ecologica in tarile Uniunii Europene
Tara Supraf. Cu prod. eco (ha) Supraf. cu prod.eco (%) Nr. Ferme “bio” Marimea med.Ferma “bio”

Tari membre UE
Italia 1.052.002 6.86 44.043 23.8
M. Britanie 695.619 4.42 4.017 173.168
Germania 734.027 4.30 16.476 44.55
Spania 725.254 2.84 17.028 42.60
Franta 550.000 1.86 11.377 48.34
Austria 328.803 12.9 19.056 17.25
Grecia 244.455 6.24 6.028 40.55
Suedia 207.488 6.80 3.363 61.7
Danemarca 165.148 6.20 3.510 47.05
Finlanda 159.987 7.22 4.983 32.10
Portugalia 120.729 3.17 1.455 82.98
Olanda 41.865 2.17 1.522 27.50
Irlanda 28.514 0.65 889 32.07
Belgia 24.163 1.73 688 35.12
Luxembrug 3.002 2.0 59 50.88
 Tabelul 2. Agricultura ecologica in Uniunea Europeana

Tara Supraf. cu Supraf. cu Nr. Ferme Marime med.

prod.Eco. prod.Eco. “bio” ferma “bio”
(ha) (%)
Tari membre UE

Situaţia Ucrainei Italia 1.052.002 6.86 44.043 23.8

M. Britanie 695.619 4.42 4.017 173.168

Tara Supraf. cu Supraf. cu Nr. Marime med. Germania 734.027 4.30 16.476 44.55
prod.Eco. prod.Eco. Ferme ferma “bio” Spania 725.254 2.84 17.028 42.60
(ha) (%) “bio”
Franta 550.000 1.86 11.377 48.34
Ucraina 240.000 0.78 70 3.428,57 Austria 328.803 12.9 19.056 17.25
Grecia 244.455 6.24 6.028 40.55
Suedia 207.488 6.80 3.363 61.7
Danemarca 165.148 6.20 3.510 47.05
Finlanda 159.987 7.22 4.983 32.10
Portugalia 120.729 3.17 1.455 82.98
Olanda 41.865 2.17 1.522 27.50
Irlanda 28.514 0.65 889 32.07
Belgia 24.163 1.73 688 35.12
Luxembrug 3.002 2.0 59 50.88
Tabelul 3. Piata produselor ecologice in lume
*Finlanda, Grecia, Portgalia, Spania, Norvegia, Polonia, Ungaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania

Tara Vanzari in 2003 Ponderea in total 2009-2010 (%)

(mil EUR) vanzari (%)
Germania 2800-3100 1.7-2.2 5-10
Marea Britanie 1550-1750 1.5-2.0 10-15
Italia 1250-1400 1.0-1.5 5-15
Franta 1200-1300 1.0-1.5 5-10
Elvetia 725-775 3.2-3.7 5-15
Olanda 425-475 1.0-1.5 5-10
Suedia 350-400 1.5-2.0 10-15
Danemarca 325-375 2.2-2.7 0-5
Austria 325-375 2.0-2.5 5-10
Belgia 200-250 1.0-1.5 5-10
Irlanda 40-50 < 0,5 10-20
Alte tari 750-850 - -
europene*
Total Europa 10 000-11 000 - -
USA 11000-13000 2.0-205 15-20
Canada 850-1000 1.5-2.0 -
Japonia 350-450 <0.5 -
Oceania 75-100 <0.5 -
TOTAL 23000-25000 - -
 2.2. Evoluţia in Romania
• După anul 1997, apar in Romania câteva asociaţii care promovează
agricultura ecologică, intre care se remarcă „Bioterra" şi „Agro-
ecologia". Începand cu anul 2000, agricultura ecologică devine unul
dintre cele mai dinamice sectoare, punct separat in capitolul 7
„Agricultura" in negocierile de aderare la U. E.
• F.N.A.E. (FEDERATIA NATIONALA DE AGRICULTURA
ECOLOGICA)- este persoană juridică romană de drept privat,
neguvernamentală, apolitică şi nonprofit, constituită in anul 2002, in
baza O.G. 34/2000, care are ca obiectiv principal. "Promovarea şi
dezvoltarea agriculturii ecologice în Romania". F.N.A.E. a luat fiinţă
prin voinţa liberă a 5 organizaţii de producători.
• Organizaţia profesională "AGROECOLOGIA" cu sediul in oraşul
Cluj-Napoca, str. Mănăştur nr. 3-5, reprezentată prin preşedinte
Avram Fiţiu;
• Asociaţia Bioagricultorilor din Romania "BIOTERRA" cu sediul in
localitatea Luna de Sus, judeţul Cluj, reprezentată prin director
executiv Albert Imre şi preşedinte Cornel Man;
• Asociaţia Romania pentru Agricultura Durabila
(A.R.A.D.) cu sediul in oraşul Fundulea, str. N.
Titulescu nr. 3, judeful Călăraşi, reprezentată prin
preşedinte Ion Toncea;
• Societatea pentru Agricultură Ecologică (Agri-Eco)
cu sediul in oraşul Cluj-Napoca, str. Manaştur nr. 3-
5, reprezentata prin presedinte Leon Muntean;
• ECO - RURAL (E.R) cu sediul in Bucureşti, str.
şoseaua Olteniţei nr. 35-37, sector 4, reprezentată
prin preşedinte Mateiu Codreanu.
• In prezent activează in Romania un număr mult mai
mare de organizaţii profesionale care au activitate
in domeniu, acestea, in conformitate cu legislaţia in
vigoare, fiind inregistrate şi avizate sa funcţioneze
de catre Biroul special al Autoritaţii Naţionale de
Agricultură Ecologică din MAPDR.
• Asociaţia Bioavicultorilor din Romania-
BIOAVIROM, preşedinte Viorica Boboc,
organizaţie profesională infiinţată la inceputul
anului 2004, prin voinţa de asociere a unui grup
de cercetători, cadre didactice şi studenţi din
domeniul agriculturii, cat şi producători agricoli,
care, impreună cu fermieri din ferme avicole
ecologice, procesatori de produse ecologice -
precum furaje, carne şi oua, fertilizanţi organici,
alte produse ecologice, comercianţi de produse
ecologice, producatori de materii prime
specifice, care se vor alătura asociaţiei să
formeze o reţea naţionala de prodese ecologice.
 Tabelul 4
• Pe fondul interesului Evoluţia suprafeţelor certificate in agricultura ecologica din Romania
crescând al
agricultorilor români, al Specificatii UM Realizat Estimat
ridicarii gradului de
2000 2001 2002 2003 2009
informare şi stimulaţi
de legislaţia elaborată 1.Suprafata totala, ha 17438 28800 43850 57200 75500
de ministerele de din care:
resort, asistăm la un
salt spectaculos al Cereale ha 4000 8000 12000 16000 24500
agriculturii şi zootehniei
Culturi furajere si ha 9300 14000 20000 24000 27000
ecologice, reflectat prin pajisti
următoarele elemente
mai importante: Oleaginoase si ha 4000 6300 10000 15600 22000
• Creşterea suprafeţelor proteice
agricole cultivate in Legume ha 38 100 700 200 300
sistem ecologic;
Fructe (visine, ha - - 50 100 200
diversificarea culturilor cirese)
certificate (tabelul 4)
Fructe de padure ha 50 100 300 400 500

Alte culturi, inclusiv ha 50 300 800 900 900

plante medicinale
• Creşterea producţiilor vegetale Tabelul 5. Evoluţia producţiilor vegetale
certificate ecologic (tabelul 5) certificate ecologic (vegetale)

Specificatii UM Realizat

2000 2001 2002 2003 2009-2010

1. Cantitate totală To 13502 24400 32300 30400 55590

vegetală, din care:

Cereale to 7200 12500 15000 14400 30500

Oleaginoase si proteice to 5500 7200 9000 12480 19890

Legume to 600 4000 7000 2000 3000

Fructe (visine, cirese) to - - 200 300 800

Fructe de padure si to 200 400 300 320 500

ciuperci

Alte culturi to 2 300 800 900 900

• 3. Cresterea efectivelor de animale crescute si certificate ecologic Tabelul 6
(tabelul 6).
• 4. Creşterea si diversificarea producţiilor zootehnice (animaliere)
certificate (tabelul 7. Evoluţia producţiilor animaliere “bio”)

Specificatii UM Realizat
2000 2001 2002 2003 2009
2. Animale, din
care:
Vaci lapte Cap 2500 3000 5000 7000 10000
Oi lapte Cap 7600 10000 15000 41000 70000
Găini ouătoare Cap - - 2000 4000 6000
Familii de albine Nr 400 820 3800 5000 8000
Tabelul 7

Specificatii UM Realizat
2000 2001 2002 2003 2009
Telemea oaie To 5 10 50 60 80
Schweitzer To 100 150 260
Cascaval To 100 200 380
Oua Mii buc 478 9565 1438
Miere to 10 20 80 110 200
• Apariţia şi evoluţia cu succes a unor mari ferme agro-zootehnice
ecologice:
• ASI Nature SRL-firmă mixtă romano-germană cu sediul la Sibiu,
are 5 ferme, intre care una vegetala de 1500 ha si una zootehnică
cu 5000 capete de ovine de lapte; se preconizează conversia unei
ferme de 800 ha in judetul Timiş, infiinţarea unei ferme de creştere
şi îngrăşare bio a berbecuţilor, construirea unei fabrici de ulei de
flarea-soarelui bio.
• Grupul Bio La Dorna- a sprijinit material inspecţia şi certificarea bio
a peste 3000 de mici producători de lapte din Depresiunea
Dornelor (zonă ecologică montană cu exceptionale condiţii de
producere a unui lapte de calitate) avand cea mai mare producţie
de lapte bio, cascavalul tip Dalia bio, schweitzer bio, unt bio. In
perspectiva apropiată, cu sprijin SAPARD, Grupul Bio La Dorna
creditează 120 ferme ecologice cu cel puţin 20 vaci de lapte şi se
estimează largirea bazei de alimentare la cca 15 milioane litri lapte
bio pe an.
• SC Prod - Ho SRL Sibiu - fermă ecologică de 875 ha
judeţul Arad, unde se cultivă grâu, porumb, floarea
soarelui, lucernă bio.
• SC Betriebs SRL - din comuna Şag cu 1 022 ha
cultivate în sistem ecologic cu grau, floarea soarelui,
soia trifoi.
• SC Camylact Vatra Dornei - unitate procesatoare,
colectează lapte ecologic de la cateva sute de
producători certificaţi, produce caşcaval şi schweitzer
bio.
• SC Cortina SRL - prima fermă cu 2000 - 2500 găini
pentru producţia de ouă ecologice din Romania.
• Asociatia Crescătorilor de Albine din Romania - filia
Mures, cu 1 256 membrii şi deţinând peste 32.500 familii
de albine; a făcut demersurile necesare pentru conversia
treptată spre apicultura ecologică, fiind deja certificaţi bio
peste 120 de producători.
 6. Interes excepţional al micilor producători pentru
producţia agrozootehnică ecologică
• Numai Asociaţia Bioterra are peste 3 000 membri care
sunt certificaţi bio pentru producţia de cereale, plante
oleaginoase, fructe, legume, struguri, plante medicinale,
plante furajere etc. In zootehnie există producători de
lapte si produse lactate bio, ouă bio, miere bio, carne de
pasăre, pore, miel, viţel.
• Micii producători prezintă interes pentru dezvoltarea
sectoruli bio in producţia de plante medicinale, melci,
peşti, broaşte comestibile, fazani, iepuri, bibilici, raţe,
gâşte, curci, etc.
• Numai in anul 2003 au fost inregistraţi ca producători
ecologi 128 de societăţi şi persoane fizice, dintre care 65
in producţia vegetală, 19 in producţia animală, 4
procesatori, 41 apicultori si 1 importator.
 7. Romania a pătruns timid dar tot mai accentuat pe piaţa
produselor bio din Europa; vom menţiona că s-a exportat
floarea-soarelui, grâu, porumb, plante medicinale, seminţe de
dovleac, fructe de pădure şi ciuperci, iar dintre produsele
animaliere bio, s-a exportat telemea de oaie, caşcaval Dalia,
Schwttzer, unt, lapte bio, miere de albine. Exporturile s-au
efectuat in Grecia, Franta, Germania, Ungaria, Elvetia, Olanda si
Italia.
• Pe piaţa internă (care este slab organizata) se desfac o serie de
produse prin magazinele „Metro" si „Carrefour": caşcaval,
Schweitzer, lapte, unt, ouă, miere de albine; domină piaţa bio
neorganizată (vânzarea la fermă, desfacerea la poartă, vânzarea
la clienţi stabili, etc.).
• In anul 2005 la Sibiu, prin asocierea unui număr de producători,
s-a deschis un magazin pentru desfacerea produselor alimentare
ecologice - ECOCOOP, in care se vând: legume, lapte şi produse
lactate, miere, pâine, sucuri, fructe, toate certificate ca fiind
ecologice. A fost primul magazin de acest fel din Romania.
• 8. A apărut legislaţia fermelor si produselor bio, aliniată
la cea a U.E.; au crescut preocupările pentru difuzarea
informaţiilor, s-au organizat simpozioane, mese rotunde,
cursuri de formare, aplicaţii practice şi vizite in ferme
ecologice, s-au elaborat si difuzat tehnologii şi ghiduri
practice pentru agricultură si zootehnia ecologică.
• 9. Incă din anul 2000, au fost abilitate de catre Ministerul
Agriculturii, organisme de inspecţie şi certificate a
fermelor şi a produselor ecologice din Ungaria
(BioKontrol), Elveţia (Bioinspecta), BCS Oko Garantie
Germania, AIAB - Italia, Bios - Italia, Iacon - Germania şi
Bio Hellas Inspection Institute for Organic Products din
Grecia.
• In luna iulie 2004, a fost acreditat de catre RENAR
si Ministerul Agriculturii primul organism
românesc de inspecţie si certificare a produselor
ecologice S.C. ECOINSPECT SRL Cluj - Napoca,
in colaborare cu Asociaţia Bioterra si guvernul
Elveţiei.
• Perspectivele agriculturii ecologice din România
sunt bune. Se estimează de către Ministerul
Agriculturii că in anul 2007 se vor cultiva ecologic
peste 150 000 ha, va creşte numărul crescătorilor
ecologici de vaci de lapte bio, gaini ouătoare, oi si
capre pentru lapte si carne bio, numărul
procesatorilor bio şi se va dezvolta piaţa produselor
ecologice. Există interes din partea organelor
abilitate (subvenţii crescute către producători,
facilităţi la export) şi mai ales există preocupări
crescute pentru diversificarea producţiei din partea
producătorilor mici si mari din Romania.
 2.3. Legislatia din Romania cu privire la normele, principiile si
reglementerile productiei ecologice armonizata integral cu
Reglementarile CEE nr.2092/1991
Nr. Actul legislativ
Crt.
1 Ordonanta de Urgenta a guvernului, nr. 34/2000,
privind produsele agroalimentare ecologice, aprobata
prin Legea nr. 38/20019MO nr.172/21.IV.2000
2 Hotaratea de Guvern nr. 917/2001, pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonantei de urgenta nr. 30/2000, privind produsele
alimantare ecologice (MO nr. 640/12.10.2001)
3 Ordinul comun nr 417/2002 si nr. 110/2002 al
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si a
Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectuie
Consumatorilor, pentru aprobarea regulilor specifice
privind etichetarea produselor alimentare ecoogice
(MO nr. 778/256.10.2002)
4 Ordinul nr. 70/2002 al Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor, privind constituirea comisiei
pentru dezvoltarea agriculturii ecologice in Romania
Prevederi
- domeniul de aplicare;
- autoritatea responsabila pentru agricultura ecologica;
- regulile si principiilegenerale ale productiei ecologice;
- durata perioadei de conversie;
-sistemul de inspectie si certificare;
- sanctiuni
-regulile si principiile productiei ecologice;
-lista produselor permise sa fie utilizate in agricultura
ecologica;
lista ingredientelor si metodelor de prelucare care pot fi
utilizate la prepararea alimentelor ecologice
- reguli specifice pentru etichetarea si reclama produselor
ecologice primare si pentru produsele procesate, cu referiri
la ingredientele folosite la preparare.
-atributiile comisiei in vederea definirii aprioritatilor de
dezvoltare a agriculturii ecologice in Romania;
-elaborarea programului plurianual de dezvoltare a
agrculturii ecologice in Romania
5 Ordinul nr.527/2003 al Ministerului Agriculturii,
Padurilor, Apelor si Mediului pentru aprobarea
Regulilor privind sistemul de inspectie si certificare
si conditiiloe de acreditare a organismelor de
inspectie si certificare in agricultura ecologica (MO.
Nr 613/29.08.2003
6 Ordinul nr. 72/2003 al Ministerului Agriculturii,
Padurilor, Apelor si Mediului, pentru aprobarea
Regulilor privind privind importul si exportul
produselor agroalimentare ecologice (MO.
Nr.701/7.10.2003
7 H.G. nr. 1593/2003 si O.M. nr. 87/2004, la speciile
8 Ordinul nr. 88/2004 al Ministerului Agriculturii,
Padurilor, Apelor si Mediului (MO nr.
111/5.02.2004)
-sistemul de inregistrare a producatorilor in agricultura
ecologica;
-organizarea sistemului de control, conditiile de
agreditare a organismelor de inspectie si certificare,
precum si cerintele de inspectie pe care trebuie sa le
aprice organismele de inspectie si certificare pentru
controlul operatorilor
-reguli privind importul produselor agroalimentare
ecologice;
-obligatiile importatorilor de produse agroalimentare
ecologice;
-reguli privind exportul;
-lista tarilor terte specificate pe lista stabilita de Comisa
Europeana;
-model de certificat de import/export produse ecologice
-vita: 0.2 mii tone x 7000lei/kg =
1.40 mld. lei
-porc: 0.1mii tone x 10 000lei/kg =
1.00 mld. lei
-pasare: 0.3 mii tone x 7000lei/kg =
2.10mld. lei
-oua: 500 000 bic x 1000lei/buc=
0.50 mld. lei
-componenta nominala a Comisiei pentru acreditarea
organismelor de inspactie si certificare in sectorul de
agricultura ecologica.