Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Emotionala?
Componente ale Inteligentei
Emotionale
Auto–Constientizarea
* Determinarea punctelor forte
si a punctelor slabe
* Constientizarea emotiilor si
a efectelor acestora asupra
comportamentului, precum
si de impactul acestora
asupra celorlalti.
* Analiza comportamentului
dinr-o perspectiva
introspectiva.
Managementul Emotiilor
* Obtinerea abilitatilor
de a face fata in mod
eficient stresului si
frustrarii.
* Sa fii flexibil si sa
doresti sa te adaptezi
la schimbare.
Imaginea proprie si
Automotivarea
* Dezvoltarea unui simt
de autoevaluare si
increderea in abilitatile
de a face fata cererilor.
* Motivarea prin factori
interni precum nevoia
de realizare si nevoia de
dezvoltare personala.
Abilitati sociale
* Ascultare activa
* Prevenirea unei
influente negative a
factorilor emotionali
asupra capacitatii
de ascultare
* Asertivitate
* Gestionarea
conflictelor
Beneficiile Inteligentei
Emotionale
* Performante marite
* Cresterea motivatiei
pentru activitate
* Inovatie sporita
* Incredere in sine
* Leadership si
management eficient
Caracteristici ale dezvoltării
emoționale la vârsta
preșcolară
Procedura de lucru:
Împărţiţi copiii în grupuri de 2-3. aşezaţi pe fiecare măsuţă un număr destul de mare de
cuburi pentru a construi un castel, dar suficient de mic pentru a obliga copiii să
coopereze şi să-şi împartă materialele. Spuneţi copiilor că vor trebui să construiască
împreună un castel din piese lego.
Observaţii:
prin această activitate, copiii exersează comportamentele care facilitează stabilirea şi
menţinerea relaţiilor de prietenie şi învaţă să dobândească capacitatea de a se
implica în jocurile celorlalţi.
"Cursa cu obstacole"
Exemple de activităţi pentru dezvoltarea şi optimizarea competenţelor sociale la preşcolari:
Procedura de lucru:
Aranjaţi obiectele de mobilier, astfel încât ele să devină obstacole pe care copiii
vor trebui să le evite. Un copil va fi legat la ochi cu o eşarfă, în timp ce altul
îl va lua de mână şi îl va ghida printre obstacole până la punctul de sosire.
Repetaţi acest joc până când fiecare copil a participat la joc.
Observaţii:
prin această activitate, copiii învaţă să ofere ajutorul, exersează oferirea
ajutorului şi învaţă să acorde încredere celorlalţi.
"Cutiile fermecate cu emoţii"
Exemple de activităţi pentru dezvoltarea şi optimizarea competenţelor emoţionale la preşcolari:
Procedura de lucru:
Puneţi într-o cutie toate cartonaşele cu emoţii pozitive, iar în cea de-a doua pe cele cu emoţii
negative. Cereţi fiecărui copil să scoată din cele două cutii câte un cartonaş, astfel încât să aibă
în mână un cartonaş reprezentând o emoţie pozitivă şi una negativă. Cereţi fiecărui copil să
identifice denumirile emoţiilor de pe cartonaşe şi să se gândească la o situaţie în care s-a simţit
bucuros, respectiv o situaţie în care a simţit tristeţe/teamă/furie.
Observaţii:
prin această activitate copiii învaţă să identifice corect emoţiile proprii şi etichetele verbale
corespunzătoare şi încep să se familiarizeze cu contextul de apariţie al emoţiilor, ceea ce
facilitează identificarea consecinţelor trăirilor emoţionale.
"Joc de cărţi cu emoţii"
Exemple de activităţi pentru dezvoltarea şi optimizarea
competenţelor emoţionale la preşcolari:
Procedura de lucru:
Decupaţi din reviste sau xeroxaţi imagini cu persoane care exprimă una dintre emoţiile
descrise la materiale. Fiecare copil alege pe rând o imagine, după ce în prealabil a fost legat la
ochi cu o eşarfă. Cereţi copiilor să identifice emoţia persoanei din imagine "Cum crezi că se
simte?". Întrebaţi copiii în ce situaţie s-au simţit la fel ca şi persoana din imagine "Tu când te-ai
simţit la fel ca ea/el?". Încurajaţi copiii să găsească posibile explicaţii pentru modul în care se
simte persoana respectivă "Ce crezi că s-a întâmplat?", "De ce e bucuros/furios/trist/ îi este
teamă/este surprins?".
Observaţii:
prin această activitate copiii învaţă să identifice corect emoţiile şi etichetele verbale
corespunzătoare.
DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOŢIONALE
Palmierul emoţiilor
Obiective: dezvoltarea emoţională prin identificarea paletei de trăiri afective experimentate în diferite situaţii
*stimă de sine scăzută (diversitatea culorilor va reprezenta, în acest caz, puncte tari şi puncte slabe, disputând astfel cogniţii precum
„Nu sunt bun de nimic!”)
**stabilirea relaţiei consilier-copil/cunoaşterea copilului (fiecare va lipi o bucăţică din resturile rămase de la ascuţirea creioanelor,
spunând câte un lucru despre propria persoană)
***depresie (multitudinea de culori va simboliza atât momente rele, cât şi momentele plăcute din viaţa noastră, disputând astfel
cogniţii precum „Toată viaţa mea e oribilă!”)
Este important ca trunchiul palmierului să fie multicolor (atâtea culori câte emoţii a identificat copilul în prima partea a
activităţii) pentru a reliefa multitudinea de trăiri pe care le simţim de-a lungul vieţii.
Alte idei:
Dacă avem în consiliere un preşcolar, iar motricitatea sa fină nu permite acţiuni precum ascuţirea creioanelor, este de preferat
ca acest lucru să-l realizeze consilierul, înainte începerii activităţii;
La finalizarea activităţii putem să-l lăsăm pe copil să adauge elemente noi peisajului (de exemplu: soare, nori, mare, nisip
etc.), dacă acesta doreşte (în acest fel putem să aflăm şi alte informaţii despre trăirile copilului, gândurile acestuia, relaţionarea
cu ceilalţi etc.)
Drugaş, I. (2010). 101 aplicaţii artterapeutice în consilierea copiilor. Oradea: Editura Primus.
DEZVOLTAREA INTELIGENTEI EMOŢIONALE
Amprente
Obiective: însuşirea noţiunilor legate de comportament „agresiv”, „asertiv” şi „pasiv” prin conştientizarea impactului pe care îl are
fiecare asupra propriei persoane şi asupra celorlalţi
*dezvoltarea emoţională (după ce s-au realizat amprentele pe bucăţile de pânză, copilul va fi rugat să deseneze cu o nuanţă mai
închisă, expresiile faciale corespunzătoare stărilor emoţionale pe care ar putea să le simtă ceilalţi atunci când suntem:
agresivi, asertivi, pasivi)
**relaţionare
Metodă terapeutică: pictura
Materiale: un pahar cu apă, un vas mai mare cu apă, un burete, acuarele în tub, o pensulă groasă, o bucată de faianţă, trei bucăţi
de pânză albă, sevetele de bucatarie mai groase sau coli albe de hartie
Etape:
Identificarea gândurilor şi comportamentelor pe care le manifestă copilul atunci când simte furie;
Stabilirea repercusiunilor comportamentului agresiv manifestat în urma eliberării necontrolate a furiei;
Prezentarea celor trei tipuri de comportament (agresiv, asertiv, pasiv) cu ajutorul materialelor puse la dispoziţie, şi anume:
1. din acuarelele prezente se va alege o culoare (de exemplu roşu1) care să simbolizeze furia;
2. se va aşeza (pe bucata de faianţă) o cantitate destul de mare din culoarea roşie;
3. se va înmuia pensula în apă, apoi se va îmbiba în acuarelele de pe faianţă;
4. copilul îşi va acoperi toată palma cu culoarea roşie;
5. copilul va aşeza palma, pictată cu roşu, pe suprafaţa albă a unei bucăţi de pânză, coala alba sau servetel;
6. se va face asocierea între amprenta roşie, rămasă pe bucata de pânză, şi rănile pe care le producem noi (celor din jur) atunci
când suntem agresivi:
1 Am ales culoarea roşie, a acuarelelor, doar pentru exemplificare. Se va folosi culoarea aleasă de către copil, care să reprezinte
furia.
„Chiar dacă noi ne eliberăm de furie (în acelaşi mod în care palma s-a curăţat de culoarea roşie prin amprenta ei lăsată pe
pânza albă) şi începem să ne simţim mai bine, nu înseamnă că şi ceilalţi se simt la fel, ba aceştia sunt chiar răniţi de furia
noastră. Acest lucru înseamnă să ne comportăm agresiv.”;
7. se va recolora palma cu acuarele, simbolizând din nou furia care ne acaparează în diferite situaţii tensionate;
8. se va utiliza buretele şi vasul cu apă pentru a şterge culoarea roşie de pe palmă;
9. se va face asocierea între cum anume buretele spală culoarea de pe palmă, şi ceea ce putem face noi pentru a elibera
furia fără a-i rănim e cei din jur;
[În momentul în care copilul şterge cu buretele culoarea roşie de pe mânuţă, consilierul va da exemple de strategii asertive prin
care se poate rezolva un conflict sau se poate elibera furia. În acest fel se va accentua existenţa forţelor proprii de a elibera
furia fără a-i răni pe ceilalţi, la fel cum şi buretele poate să şteargă uşor culoarea roşie de pe palmă.]
10. după ce palma a rămas curată, se va pune amprentă pe cea de-a doua bucată de pânză albă:
„Vedem că de această dată nu am mai lăsat nicio amprentă roşie pe pânza albă, acest lucru înseamnă că… dacă noi reuşim să găsim
modalităţile optime de a reduce furia, atunci ceilalţi nu vor fi răniţi. Cum buretele a reuşit să spele uşor culoarea de pe palmă,
la fel şi noi ne descărcăm de tensiune, dar fără a-i răni pe ceilalţi din jur.
11. copilul va fi ruga să picteze din nou palma cu culoarea roşie;
12. de această dată nici nu se va mai pune amprentă pe cea de-a treia pânză, dar nici nu se va utiliza buretele pentru a îndepărta
culoarea:
„Acum, palma nu doreşte să lase amprentă pe pânza albă, de fapt nu doreşte să aibă nici un contact cu ea. Aşa sunt şi unii copii...
simt furie, dar nu doresc să o exteriorizeze. Acesta este comportamentul pasiv, în care nu spunem celor din jur ceea ce gândim
şi ceea ce simţim. Gândeşte-te! Cum te simţi acum când culoarea se uscă pe palmă? (...) Palma devine aspră şi inestetică, iar
pielea nu mai este atât de flexibilă. Aşa este şi în situaţia în care nu eliberăm furia, ne simţim sufleţelele din ce în ce mai
încărcate, nu ne simţim confortabil în pielea noastră etc.. De aceea trebuie să găsim cum anume putem să ne exteriorizăm
gândurile şi emoţiile, dar fără a-i răni pe cei din jur.”
Exemplificarea unor situaţii în care copilul s-a comportat asertiv (reuşind astfel că rezolve un conflict fără a-i răni pe cei din jur);
Discuţii finale cu privire la modul în care copilul s-a simţit pe parcursul activităţii şi ce anume a învăţat.
Drugaş, I. (2010). 101 aplicaţii artterapeutice în consilierea copiilor. Oradea: Editura Primus.
Tehnici de autocontrol
Competenta generala: competenta emotionala
Competenta specifica: autoreglare emotionala
Obiective vizate:
-recunoasterea emotiei de furie;
-onstientizarea consecintelor furiei asupra ccelor din jur;
-insusirea pasilor de autoreglare emotie-furie
Veveritele Masa, Dasa si Sasa traiau odinioara in Marile Paduri impartind o locuinta intr-un copac batran
si trainic. Cum nu era destul loc in casuta lor ca sa incapa toate proviziile pe care le adunau, asccundeau o
mare parte din alune intr-o scorbura de copac de pe partea cealalta a pajistii.
Intr-o zi friguroasa de iarna Masa, Dasa si Sasa se trezira flamande cu lumina soarelui palida ca o lamaie
patrunzand in camarutele lor. Se dezmeticira bine, cascara si se stecurara din caminul lor cald in frigul
necrutator al diminetii. Ar fi facut orice sa manance niste alune. Aestea fiind spuse, Masa, Dasa si Sasa
pornira de-a lungul pajistii inzapezite inspre copacul lor cu hrana. Ajungand ele cam la jumatatea drumului,
isi dadura seama ca drumul le ere blocat de cel mai mare perete de zapada pe care l-au vazut vreodata.
Fiecare dintre ele au reacctionat diferit:
Masa era deja furioasa, Se gandea: ,,Nu suport sa vad zidul acesta de zapada in fata ochilor! Nu suport
sa nu obtin ceea ce imi doresc! Trebuie sa obtin alunele acelea. Le merit si ar trebui sa le am! Oricine a pus
zidul asta aici in calea mea ar trebui sa fie distrus! “ In timp ce Masa gandea astfel se invarti in cerc pana
ce ameti apoi inceepu sa loveasca peretele cu labutele si cu capul pana isi facu un ditamai cucui in varful
capului.
Dasa se deprima gandind:,,Este groaznic si oribil ca peretele asta a aparut aici. Peretele asta va ramane
aici pentru totdeauna, eu voi muri de foame si totul e din vina mea. Ar fi trebuit sa-mi dau seama ca asa
ceva urma sa se intample” Dasa era asa de suparata pe ea insasi incat se aseza pe zapada in fata peretelui
plangand si smiorcaindu-se: ,,Nu-s buna de nimic! Chiar nu-s buna de nimic!
Sasa incepu sa-si spuna: Hmmm un perete cat de ciudat! Mi-ar placea sa nu fie aici pentru ca mi-e
foame si-as vrea sa mananc niste alune, dar la urma urmei e deja aici si nu vad de cee n-ar trebui sa fie
doar pentru ca mie nu-mi place. E un ghinion si nu-mi convine ca am peretele asta intre mine si alune dar
bosumflandu-ma din cauza asta nu-l voi face sa dispara si cred ca treburile ar sta si mai prost, de fapt.”
Sasa va roaga sa le ajutati pe ele, pe veverite sa descopere cat mai multe solutii pentru a recupera
alunele: