Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ȘI DEZBATERI
CE REPREZINTĂ VACCINAREA?
Metodă de imunizare activă artificială, care
constă în introducerea în organism a unor
antigene, cu scopul de a stimula sistemul
imunitar să furnizeze răspuns imunologic şi
memorie imunitară, dar fără a produce boala.
Imunizarea permite ca, la un contact ulterior cu
patogenul, răspunsul protector al organismului
să fie rapid şi eficient, astfel încât boala să nu
mai apară sau să aibă manifestări reduse.
Vaccinarea este o activitate de sănătate publică,
permiţând reducerea incidenţei bolilor
transmisibile
TIPURI DE VACCINURI DISPONIBILE
ÎN PREZENT
Vaccinuri
cu
patogeni
inactivați
Vaccinuri
Vaccinuri cu
Sunt disponibile în cu fragment
prezent patogeni e de
vii patogeni
atenuați
Vaccinuri
cu
anatoxine
PRINCIPIILE DE ETICĂ CE STAU LA
BAZA VACCINĂRII
După Verweij şi Dawson (2004), atât în cercetarea care stă la baza obţinerii unui
nou preparat vaccinal, cât şi în cazul utilizării lui, trebuie să se ţină cont de 7
principii esenţiale, sintetizate astfel :
1. Trebuie vizate a fi prevenite prin vaccinare bolile infecţioase grave.
2. Fiecare vaccin trebuie să fie sigur şi eficient.
3. Riscul asupra indivizilor trebuie minimizat.
4. Raportul risc/beneficiu al programului trebuie să fie favorabil comparativ cu
programele alternative.
5. Beneficiile şi riscurile trebuie să fie corect distribuite.
6. Participarea voluntară trebuie să constituie un scop principal în aplicarea
imunizării.
7. Încrederea populaţiei trebuie să fie preţuită şi protejată.
VACCINURILE MIT SAU
NECESITATE?
În contextul actual privind vaccinările sugarului şi copiilor,
există dezbateri pro şi contra imunizare, ambele tabere
disputânduși, de fapt, un drept fundamental al copiilor
cel la sănătate.
Problematica actuală gravitează în jurul nevoii de
imunizare, de prevenţie, însă nu întotdeauna raţiunea şi
datele ştiinţifice ajung să convingă. Acoperirea vaccinală a
scăzut îngrijorător de mult în România, ca şi în multe zone
ale lumii. Încercăm să trecem în revistă cauzele cel mai des
invocate de cei care susţin atitudinea antivaccinare şi să
aducem dovezi din literatură care să demonstreze că multe
dintre „argumente” sunt inexacte. „Mituri” mai vechi sau
mai noi pot fi înlocuite cu argumente ştiinţifice pro
vaccinare.
VACCINURILE MIT SAU
NECESITATE?
În massmedia, au apărut opinii dăunătoare şi
afirmaţii care au impact asupra familiilor.
Acestea invocă riscuri majore ale vaccinurilor:
Moartea
Suferințe
neurologice Autism
Sindromul
Boli morții
autoimune infantile
subite
VACCINURILE MIT SAU
NECESITATE?
MITURI RECURENTE DESPRE
VACCINURI
Ineficiente
Nu funcționează
Este mai bine să te imunizezi prin
boală, decât să te vaccinezi
Determină autism
Mituri despre Conduc la sindromul de moarte
vaccinuri
subită a sugarului
Produc boli autoimune și
suprasolicitare imuna
Vaccinurile sunt doar pentru copii
VACCINURILE DETERMINA
AUTISM?
DESPRE ALUMINIU ÎN VACCINURI
Cantitatea de aluminiu
prezentă în laptele
matern până la 6 luni
este 610 mg, spre
deosebire de vaccinurile
pe care sugarul le
primește în aceeași
perioadă = 4 mg aluminiu
(cantitatea este mai mică
decât cea aprobată de
ATSDR Agency for Toxic
Substances Disease
Registry).
„IMUNITATEA DOBÂNDITĂ ÎN MOD NATURAL
ESTE MAI BUNĂ DECÂT CEA INDUSĂ DE VACCIN”
Unele persoane susţin că, dacă un individ ia contact pe cale naturală cu
boala şi supravieţuieşte, va dezvolta o protecţie mai bună decât cea
asigurată de vaccin. Este adevărat că imunitatea dobândită în mod
natural rezistă în anumite cazuri mai mult decât cea indusă prin
vaccinare, dar riscurile unei îmbolnăviri pe cale naturală depăşesc
riscurile vaccinului pentru fiecare vaccin recomandat.
ENCEFALITA
Vaccinul ROR
poate produce
encefalită la 1
Infectarea pe individ din 1
cale naturală cu 000 000 cazuri
pojar produce
ENCEFALITA
vaccinate și
encefalită la 1 previne infecția
individ din cu pojar
1000 și ucide 2
indivizi din
1000 infectați
COPIII ÎNTRE 0 ȘI 1 AN NU TREBUIE
VACCINAŢI PENTRU CĂ AU IMUNITATE ?
Nounăscuții sunt imuni la unele boli
datorită anticorpilor pe care îi au de la
mamă, dar care dispar în cursul
primului an de viață. Este deficitară
imunitatea transmisă de la mamă
împotriva difteriei, tetanosului,
poliomielitei, hepatitei B, a tusei
convulsive sau Hib. În 2002,
Organizaţia Mondială a Sănătăţii
(OMS) estima că peste un milion dintre
decesele înregistrate la copiii cu vârsta
sub cinci ani au fost cauzate de boli care
ar fi putut fi prevenite prin imunizarea
cu vaccinurile administrate de rutină la
copii.
DE CE SĂ NE VACCINĂM?
Imunitatea de grup nu se dobândeşte de la primul contact, dacă
vine vorba de boli aeropurtate sau cu transmitere fecalorală
(varicela, oreionul, rubeola, rujeola, poliomielita), chiar dacă
procentul creşte odată cu probabilitatea de contractare a bolii.
Acoperirea vaccinală generală trebuie să depăşească 85% din
populaţia receptivă pentru a putea spera la imunitatea de cohortă.
Acoperirea vaccinală ideală trebuie să fie de 95%.
Rujeola în Europa – rata necorespunzătoare de vaccinare ROR din
multe ţări şi creşterea numărului de copii nevaccinaţi a dus la
apariţia epidemiilor de rujeolă. În 2011, sau raportat 30.567 de
cazuri de rujeolă în 29 de ţări europene, de patru ori mai multe în
comparaţie cu 2009 (7.175).
Numarul total de cazuri confirmate cu rujeola in Romania raportate
pana la data de 07.06.2019 este 17 133, din care 64 de decese !!!
P A S T E U R
R O R
T U B E R C U L O S I S
H P V
R U J E O L A
T U S E C O N V U L S I V A
P N E U M O C O C
P O L I O M I E L I T A
T E T A N O S
G R I P A
D I F T E R I A
R U B E O L A