VACCINAREA­ ARGUMENTE 

ȘI DEZBATERI
CE REPREZINTĂ VACCINAREA?
Metodă de imunizare activă artificială, care 
constă în introducerea în organism a unor 
antigene, cu scopul de a stimula sistemul 
imunitar să furnizeze răspuns imunologic şi 
memorie imunitară, dar fără a produce boala. 

Imunizarea permite ca, la un contact ulterior cu 
patogenul, răspunsul protector al organismului 
să fie rapid şi eficient, astfel încât boala să nu 
mai apară sau să aibă manifestări reduse.

Vaccinarea este o activitate de sănătate publică, 
permiţând reducerea incidenţei bolilor 
transmisibile
TIPURI DE VACCINURI DISPONIBILE 
ÎN PREZENT

Vaccinuri 
cu 
patogeni 
inactivați

Vaccinuri 
Vaccinuri  cu 
Sunt disponibile în  cu  fragment
prezent  patogeni  e de 
vii  patogeni
atenuați

Vaccinuri 
cu 
anatoxine
PRINCIPIILE DE ETICĂ CE STAU LA 
BAZA VACCINĂRII
 După Verweij şi Dawson (2004), atât în cercetarea care stă la baza obţinerii unui 
nou preparat vaccinal, cât şi în cazul utilizării lui, trebuie să se ţină cont de 7 
principii esenţiale, sintetizate astfel : 

 1. Trebuie vizate a fi prevenite prin vaccinare bolile infecţioase grave. 
 2. Fiecare vaccin trebuie să fie sigur şi eficient. 
 3. Riscul asupra indivizilor trebuie minimizat. 
 4. Raportul risc/beneficiu al programului trebuie să fie favorabil comparativ cu 
programele alternative. 
 5. Beneficiile şi riscurile trebuie să fie corect distribuite. 
 6. Participarea voluntară trebuie să constituie un scop principal în aplicarea 
imunizării. 
 7. Încrederea populaţiei trebuie să fie preţuită şi protejată. 
VACCINURILE­ MIT SAU 
NECESITATE?
 În contextul actual privind vaccinările sugarului şi copiilor, 
există dezbateri pro şi contra imunizare, ambele tabere 
disputându­și, de fapt, un drept fundamental al copiilor ­ 
cel la sănătate. 
 Problematica actuală gravitează în jurul nevoii de 
imunizare, de prevenţie, însă nu întotdeauna raţiunea şi 
datele ştiinţifice ajung să convingă. Acoperirea vaccinală a 
scăzut îngrijorător de mult în România, ca şi în multe zone 
ale lumii. Încercăm să trecem în revistă cauzele cel mai des 
invocate de cei care susţin atitudinea antivaccinare şi să 
aducem dovezi din literatură care să demonstreze că multe 
dintre „argumente” sunt inexacte. „Mituri” mai vechi sau 
mai noi pot fi înlocuite cu argumente ştiinţifice pro­
vaccinare.
VACCINURILE­ MIT SAU 
NECESITATE?
 În mass­media, au apărut opinii dăunătoare şi 
afirmaţii care au impact asupra familiilor. 
 Acestea invocă riscuri majore ale vaccinurilor:

Moartea

Suferințe 
neurologice Autism

Sindromul 
Boli  morții 
autoimune infantile 
subite
VACCINURILE­ MIT SAU 
NECESITATE?
MITURI RECURENTE DESPRE 
VACCINURI

Ineficiente
Nu funcționează
Este mai bine să te imunizezi prin 
boală, decât să te vaccinezi

Determină autism
Mituri despre  Conduc la sindromul de moarte 
vaccinuri
subită a sugarului

Produc boli autoimune și 
suprasolicitare imuna
Vaccinurile sunt doar pentru copii
VACCINURILE DETERMINA 
AUTISM?
DESPRE ALUMINIU ÎN VACCINURI
Cantitatea de aluminiu 
prezentă în laptele 
matern până la 6 luni 
este 6­10 mg, spre 
deosebire de vaccinurile 
pe care sugarul le 
primește în aceeași 
perioadă = 4 mg aluminiu 
(cantitatea este mai mică 
decât cea aprobată de 
ATSDR ­ Agency for Toxic 
Substances Disease 
Registry). 
„IMUNITATEA DOBÂNDITĂ ÎN MOD NATURAL 
ESTE MAI BUNĂ DECÂT CEA INDUSĂ DE VACCIN”

 Unele persoane susţin că, dacă un individ ia contact pe cale naturală cu 
boala şi supravieţuieşte, va dezvolta o protecţie mai bună decât cea 
asigurată de vaccin. Este adevărat că imunitatea dobândită în mod 
natural rezistă în anumite cazuri mai mult decât cea indusă prin 
vaccinare, dar riscurile unei îmbolnăviri pe cale naturală depăşesc 
riscurile vaccinului pentru fiecare vaccin recomandat.
ENCEFALITA

Vaccinul ROR 
poate produce 
encefalită la 1 
Infectarea pe  individ din 1 
cale naturală cu  000 000 cazuri 
pojar produce 

ENCEFALITA
vaccinate și 
encefalită la 1  previne infecția 
individ din  cu pojar
1000 și ucide 2 
indivizi din 
1000 infectați
COPIII ÎNTRE 0 ȘI 1 AN NU TREBUIE 
VACCINAŢI PENTRU CĂ AU IMUNITATE ?
    Nou­născuții sunt imuni la unele boli 
datorită anticorpilor pe care îi au de la 
mamă, dar care dispar în cursul 
primului an de viață. Este deficitară 
imunitatea transmisă de la mamă 
împotriva difteriei, tetanosului, 
poliomielitei, hepatitei B, a tusei 
convulsive sau Hib. În 2002, 
Organizaţia Mondială a Sănătăţii 
(OMS) estima că peste un milion dintre 
decesele înregistrate la copiii cu vârsta 
sub cinci ani au fost cauzate de boli care 
ar fi putut fi prevenite prin imunizarea 
cu vaccinurile administrate de rutină la 
copii. 
DE CE SĂ NE VACCINĂM?

  Variola  a  fost  prima  boală  eradicată  datorită 

vaccinării.  Începând din 1979, nu a mai existat 
nici  un  caz  de  variolă  în  lume.  Copiii  nu  mai 
sunt vaccinaţi împotriva variolei !

Poliomielita  paralitică  a  fost  eliminată  din 

majoritatea  ţărilor  datorită  vaccinării.  OMS 
estimează  că,  de  la  demararea  Iniţiativei 
Globale de Eradicare a Poliomielitei din 1988, 5 
milioane de oameni sunt sănătoşi azi, care altfel 
ar fi fost paralizaţi datorită infectării cu virusul 
poliomielitic.  Numărul  cazurilor  a  scăzut  de  la 
350.000 în 1988 la 1606 în 2009!
DESPRE RUJEOLĂ ÎN ROMÂNIA ȘI UE
DACĂ TOȚI COPIII SUNT VACCINAȚI, AL MEU VA FI
PROTEJAT FĂRĂ VACCIN ?!

Imunitatea de grup nu se dobândeşte de la primul contact, dacă 
vine vorba de boli aeropurtate sau cu transmitere fecal­orală 
(varicela, oreionul, rubeola, rujeola, poliomielita), chiar dacă 
procentul creşte odată cu probabilitatea de contractare a bolii. 
Acoperirea vaccinală generală trebuie să depăşească 85% din 
populaţia receptivă pentru a putea spera la imunitatea de cohortă. 
Acoperirea vaccinală ideală trebuie să fie de 95%. 
Rujeola în Europa – rata necorespunzătoare de vaccinare ROR din 
multe ţări şi creşterea numărului de copii nevaccinaţi a dus la 
apariţia epidemiilor de rujeolă. În 2011, s­au raportat 30.567 de 
cazuri de rujeolă în 29 de ţări europene, de patru ori mai multe în 
comparaţie cu 2009 (7.175). 
Numarul total de cazuri confirmate cu rujeola in Romania raportate 
pana la data de 07.06.2019 este 17 133, din care 64 de decese !!!
 P A S T E U R
R O R
T U B E R C U L O S I S

H P V
R U J E O L A
T U S E C O N V U L S I V A
P N E U M O C O C
P O L I O M I E L I T A
T E T A N O S
G R I P A
D I F T E R I A
R U B E O L A