Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICĂ
Specializarea Optimizarea Sistemelor de Transport Rutier

Determinarea performanțelor dinamice la


demararea autovehiculelor prin metoda
analitică și simularea computerizată

ABSOLVENT: CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:


GALAON Ionuț Prof.univ.dr.ing. Victor OŢĂT
CUPRINS

CAPITOLUL 1
Noţiuni introductive
CAPITOLUL 2
Caracteristica exterioară a motorului
CAPITOLUL 3
Determinarea performanţelor de demaraj ale autovehiculului

CAPITOLUL 4
Determinarea performanţelor de demaraj la autovehicule prin
intermediul simulării computerizate
Capitolul 1
NOŢIUNI INTRODUCTIVE
1.1 Introducere în dinamica autovehiculelor
 Dinamica autovehiculelor rutiere - reprezintă studiul mişcării autovehiculelor
rutiere sub acţiunea forţelor şi momentelor externe şi interne acestora.

 Dinamica unui autovehicul


reprezintă reacţia autovehiculului la
manevrele conducătorului auto, la
accelerarea şi frânarea prin
intermediul pedalei de acceleraţie
şi de frână, în timpul deplasării în
curbe şi reacţia la alte perturbaţii
exterioare.
Fig.1.1. Momentele şi mişcările
autovehiculului

Fig. 1.2.Ansamblul conducător –autovehicul


1.2.PARAMETRII CONSTRUCTIVI AI AUTOMOBILULUI

1.2.1. Soluţia de organizare generală

 pentru analiza propusă s-a adoptat soluţia totul în faţă (fig.1.3) din punct de
vedere al modului de dispunere a motorului şi a punţii motoare

Fig.1.3. Dispunerea echipamentului


de tracţiune la soluţia totul în faţă

Fig. 1.4. Principalele dimensiuni


geometrice ale autovehiculului
Principalele dimensiuni ce caracterizează construcţia unui autovehicul sunt:
 dimensiuni de gabarit
 dimensiuni care pun în evidenţă modul de organizare al autovehiculului
 dimensiuni care pun în evidenţă capacitatea de trecere

1.2.3 Masa automobilului


• Masa utilă
mu = 75*5 + 20*5 [kg] mu= 475[kg]

• Masa totală a autoturismului

ma = mu + mo [kg] => ma = 1775 [kg]

Fig. 1.5. Dimensiuni care pun în evidenţă


capacitate de trecere
Capitolul 2
CARACTERISTICA EXTERIOARĂ A MOTORULUI

Caracteristica de turaţie exterioară reprezintă funcţia de dependenţă a


momentului motor, a puterii motorului şi a consumului specific de combustibil,
faţă de viteza unghiulară de rotaţie a arborelui cotit, la admisie totală, reglajele
motorului şi temperatura de funcţionare fiind cele optime.

Punctele definitorii pentru curbele caracteristice sunt următoarele:


 Turaţia minimă de funcţionare stabilă a motorului nmin la care se
dezvoltă momentul M0 şi pentru puterea P0;
 Turaţia de moment maxim nM la care se dezvoltă momentul maxim Mmax şi
puterea corespunzătoare momentului maxim PM;
 Turaţia de putere maximă np la care se dezvoltă momentul motor Mp şi
puterea maximă Pmax;
 Turaţia maximă la care se dezvoltă puterea Pm şi momentul Mm.
n P M Ce
rot/min kw daNm Kcal/J
1000 10.77 10.29 346.95
1500 18.12 11.54 328.31
2000 26.25 12.54 313.60
2500 34.78 13.29 302.81
3000 43.31 13.79 295.94
3500 51.45 14.04 293.00
4000 58.80 14.04 293.98
4500 64.97 13.79 298.88
5000 69.58 13.29 307.71
5500 72.22 12.54 320.46
5800 72.70 11.97 330
6000 72.50 11.54 337.14
6500 70.04 10.29 357.74
Capitolul 3
DETERMINAREA PERFORMANŢELOR DE DEMARAJ
ALE AUTOVEHICULULUI
3.1 Caracteristica şi bilanţul de putere
Bilanţul de putere al automobilului reprezintă echilibrul dintre puterea la roată
PR şi suma puterilor necesare învingerii rezistenţelor la înaintare.

Bilanţul de putere al
autovehiculului este dat de
relaţia:

PR = Pe ∙ ηt
PR = Prul + Pp + Pa + Pd [kw]
3.2 Bilanţul şi caracteristica de tracţiune

Bilanţul de tracţiune al automobilului reprezintă echilibrul tuturor forţelor care


acţionează asupra acestuia la mişcarea rectilinie, pe un drum oarecare, având
admisiunea plină a motorului, respectiv forţa totală la roată FR obţinută prin
însumarea tuturor forţelor tangenţiale de la roţile motoare echilibrează suma tuturor
rezistenţelor la înaintarea automobilului.

FR=Rr+Rp+Ra+Rd [N]
3.5 Determinarea timpului şi spaţiului de demarare

 Prin timp de demarare (td) se înţelege timpul în care automobilul plecând


de pe loc atinge 0.9 din viteza maximă.
 La viteza maximă, acceleraţia este aşa de mică încât creşterea vitezei nu
mai este perceptibilă şi de aceea determinarea timpului de demarare se
face până la valoarea vitezei egală cu 0,9 ∙vmax.
 Spaţiul parcurs de autovehicul în timpul de demarare se numeşte spaţiu de
demarare
Capitolul 4
DETERMINAREA PERFORMANŢELOR DE DEMARAJ LA
AUTOVEHICULE PRIN INTERMEDIUL SIMULĂRII COMPUTERIZATE

Capitolul 4 prezintă o altă metodă de determinare a performanţelor de demaraj şi


frânare, prin intermediul simulării computerizate.
Simulările realizate au fost structurate astfel:
performanţelor
Determinarea

Performanţe de
2 autovehicule diferite
demarare

2 autovehicule identice,
Performanţe de
coeficienţi de aderenţă
demarare
diferiţi
Construcţia părţii carosabile

 Construcţia părţii carosabile se realizează prin selectarea icon-ului Drum de pe


bara de instrumente şi trasarea unei secţiuni de drum în ecranul de lucru.
 Pentru analiza performanţelor unui autovehicul, se construiesc două secţiuni de
drum, ambele având aceleaşi dimensiuni, respectiv 6 m lăţime şi 200 m lungime
(fig.4.2).
 Cele două secţiuni de drum au fost denumite astfel: Drum 1 şi Drum 2, ca în
fig.4.3.

Fig.4.2. Dimensionarea părţii carosabile Fig.4.3. Denumirea părţii carosabile


Alegerea şi poziţionarea vehiculelor pe partea carosabilă

Pe drumul 1 se poziţionează un autoturism marca Volkswagen modelul Passat 1.8


(fig.4.4), iar pe drumul 2 – un autoturism marca Volvo, model S 40 1.8 (fig.4.5).

Tab.4.1. Datele predefinite pentru cele două autovehicule


Drum 1 -
Autoturism Drum 2 - Volvo
Volkswagen
Parametru S 40
Passat
Cilindree [cmc] 1781 1731
Putere [kW] 66 85
Masa în gol [kg] 1155 1345
Lungime [m] 4,6 4,48 Fig.4.4. Datele predefinite pentru auto VW Passat
Lăţime [m] 1,72 1,72
Înălţime [m] 1,48 1,41
Număr punţi 2 2
Ampatament faţă
1,48 / 1,42 1,45 /1,47
/spate [m]
Ecartament [m] 2,62 2,55
Consolă faţă [m] 0,91 0,9
Consolă spate [m] 1,06 1,02

Fig.4.5. Datele predefinite pentru auto Volvo S 40


Determinarea performanţelor de demarare pentru
două modele diferite de autoturisme

 În scopul determinării performanţelor de demarare se utilizează cele două


autoturisme definite anterior, respectiv VW Passat şi Volvo S40. Pentru ambele
autoturisme se consideră că viteza iniţială la t0=0 este de 50 km/h.
 Se consideră starea dinamică de accelerare, iar coeficientul de aderenţă este
identic pentru ambele autoturisme, de 0,780 – corespunzător unei suprafeţe
carosabile uscate.
 În figura 4.8 este prezentată o poziţie intermediară a celor două autovehicule, la
momentul de timp t=3.760 s, iar în figura 4.9 este redată poziţia finală a
vehiculelor la sfârşitul simulării, corespunzătoare momentului de timp tf= 6s.

Fig.4.8. Secvenţă intermediară din simularea realizată Fig.4.9. Poziţia finală a celor două autovehicule
Softul Virtual Crash dispune de opţiunea de vizualizare a rezultatelor simulării sub
forma unor diagrame.
La realizarea diagramelor, programul ţine cont de culoarea atribuită fiecărui
autovehicul în parte, astfel că în diagramele următoare curbele reprezentate cu
albastru corespund autoturismului Volkswagen Passat, iar cele cu verde pentru
autoturismul Volvo S40.

Fig.4.10. Diagrama vitezelor în funcţie de


timp pentru VW Passat şi Volvo S40

Fig.4.12. Diagrama spaţiului de


demarare pentru VW Passat şi Volvo
S40
Concluzii:
 Din diagrama vitezelor în funcţie de timp (fig.4.10) se poate observa că la
momentul t0 ambele autovehicule se deplasau cu viteza de 50 km/h. La sfârşitul
simulării, la tf= 6 s, viteza autoturismului Volkswagen Passat ajunge la valoare
de 100 km/h, iar viteza autoturismului Volvo atinge valoare de 114 km/h.
 În ceea ce priveşte spaţiul de demarare (fig.4.12) se constată că în acelaşi
interval de timp de 6 secunde, autovehiculul Volvo parcurge o distanţă de 135
metri, pe când autoturismul Volkswagen Passat parcurge 125 metri.
 Din diagrama 4.13 se pot evalua vitezele maxime atinse de cele două
autovehicule (114km/h – Volvo, 100 km/h – VW Passat), precum şi spaţiul total
parcurs în cele 6 secunde disponibile pentru simulare (135 metri – Volvo,
respectiv 125 metri – VW Passat).

Fig.4.13. Diagrama vitezelor în funcţie de spaţiu


pentru VW Passat şi Volvo S40
Determinare performanţelor de demarare pentru coeficienţi de
aderenţă diferiţi
Tab.4.2. Datele predefinite pentru cele două
 Pentru realizarea acestei simulării s-au autovehicule
considerat două autoturisme identice, Drum 1 - Drum 2 -
respectiv modelul Volkswagen Passat Autoturism Volkswagen Volkswagen
1.8, conform tabelului 4.2. Parametru Passat Passat
 Se urmăreşte determinarea Cilindree [cmc] 1781 1781
performanţelor de demarare şi Putere [kW] 66 66
frânare, pentru acelaşi model, dar Masa în gol [kg] 1155 1155
pentru coeficienţi de aderenţă diferiţi. Lungime [m] 4,6 4,6

 Pentru autovehiculul VW Passat 1 (se Lăţime [m] 1,72 1,72

deplasează pe drumul 1) s-a ales Înălţime [m] 1,48 1,48

coeficientul de aderenţă de 0.8, Număr punţi 2 2

corespunzător unei suprafeţe carosabile Ampatament


1,48 / 1,42 1,48 / 1,42
faţă /spate [m]
uscate.
 Pentru autovehiculul VW Passat 2 (se Ecartament [m] 2,62 2,62
Consolă faţă [m] 0,91 0,91
deplasează pe drumul 2) s-a ales
Consolă spate
coeficientul de aderenţă de 0.4, [m]
1,06 1,06

corespunzător unei suprafeţe carosabile Coeficientul de


acoperite cu zăpadă. aderenţă
0,8 - uscat 0,4 - zăpadă
Determinarea performanţelor de demarare pentru coeficienţi de
aderenţă diferiţi

În cele ce urmează, este prezentată a analiză comparativă, între


performanţele de demarare pentru două autovehicule identice, cu viteza iniţială la
t0=0 de 50 km/h pentru ambele vehicule, însă cu coeficienţi de aderenţă diferiţi,
respectiv 0.8 pentru VW Passat 1 şi 0.4 pentru VW Passat 2.
În figura 4.17 este prezentată o poziţie intermediară a celor două
autovehicule, la momentul de timp t=3.505 s.

Fig.4.17. Poziţia intermediară din


simularea realizată
La realizarea diagramelor, programul ţine cont de culoarea atribuită fiecărui
autovehicul în parte, astfel că în diagramele următoare curbele reprezentate cu
albastru corespund autoturismului Volkswagen Passat, ce se deplasează pe
drumul 1, iar cele cu roşu pentru autoturismul Volkswagen Passat, ce se
deplasează pe drumul 2.
Fig.4.19. Diagrama vitezelor în
funcţie de timp pentru VW Passat 1
şi VW Passat 2

Fig.4.22. Diagrama vitezelor în funcţie de


spaţiu pentru VW Passat 1 şi VW Passat 2
Concluzii privind influenţa coeficientului de aderenţă asupra performanţelor
de demarare:
 Din diagrama vitezelor în funcţie de timp (fig.4.19) se poate observa că
autovehiculul Volkswagen Passat 1 la sfârşitul simulării (după 6 secunde)
atinge viteza de 100 km/h. Pe când autovehiculul Volkswagen Passat 2 la
sfârşitul simulării (după 6 secunde) ajunge la viteza de 55 km/h. Această
diagramă poate fi privită şi ca diagrama timpului de demarare.

 Spaţiul de demarare se determină din diagrama 4.21: autovehiculul VW Passat


1 parcurge un spaţiu de aprox. 127 metri, pe când autoturismul VW Passat 2
parcurge un spaţiu de 87 metri, în acelaşi interval de timp de 6 secunde.

Fig.4.21. Diagrama spaţiului


de demarare pentru VW
Passat 1 şi VW Passat 2
Video – Determinarea performanţelor de demarare pentru coeficienţi de
aderenţă diferiţi
CONCLUZII
 În prima parte a lucrării, prin calculul dinamic realizat s-au determinat
performanţele de demarare ale unui autovehicul, cu datele iniţiale stabilite prin
temă.

 Capitolul 4 prezintă o altă metodă de determinare a performanţelor de demaraj,


prin intermediul simulării computerizate.

 A fost prezentat mai întâi softul Virtual Crash şi modul de lucru cu acest mediu.

 Apoi s-a realizat o comparaţie în ceea ce priveşte performanţele de demarare


ale unor autovehicule existente pe piaţă.

 Pentru realizarea acestor comparaţii au fost folosite mai multe modele de


autoturisme, cu capacitate cilindrică diferită.

 Un alt parametru ce determină performanţele de demarare îl constituie


coeficientul de aderenţă, astfel că au fost realizate simulări în aceleaşi condiţii
(tip autovehicul, capacitate cilindrică), fiind modificat doar coeficientul de
aderenţă.