Sunteți pe pagina 1din 21

Stilul de redactare APA

Consideratii generale privind limbajul


stiintific in redactare
• Nu se utilizeaza prescurtari; nu se utilizeaza
abrevieri, exceptand pe cele general
acceptate (kg, km, cm, s, min, IQ, EQ).
– Nu se folosesc prescurtari pentru termenii de
“experimentator” sau “cercetator” (E. sau C.) si
“subiect” (S.)
• Nu se utilizeaza argoul sau jargonul.
• Se evita pe cat de mult posibil naratiunea si
stilul descriptiv.
Consideratii generale privind limbajul
stiintific in redactare
• Stilul este clar si concis; se evita formulele
bombastice, epitetele, metaforele.
– “Studiul lui Rogers (1990), de o valoare stiintifica
inestimabila, reprezinta un principal pilon
epistemologic in demersul de investigare a
complexitatii si unicitatii psihicului uman”.
• Textul nu se redacteaza la persoana I (“Din
punctul meu de vedere”, “Am analizat”, “Eu am
investigat”), ci la persoana a III-a sg/I pl (“S-a
analizat”, “A fost investigat”, “Din punctul nostru
de vedere”).
Consideratii generale privind limbajul
stiintific in redactare
• Se utilizeaza cu predilectie timpul trecut (“Au
fost aplicate”, “S-a demonstrat”);
• Timpul prezent se poate folosi atunci cand
se prezinta scopul sau noutatea cercetarii
(“Studiul investigheaza relatia dintre..”, “Sunt aduse noi
date si argumente in sprijinul teoriilor elaborate,
cercetarea propunand noi directii de studiu ale..“) si in
capitolul final, de discutii (”Raportandu-ne la
rezultatele obtinute putem considera ca…”).
Caracteristici ale stilului ştiinţific
• Cunoaşterea clară a înţelesului termenilor pe
care-i utilizăm
• Claritatea ideilor
• Alternarea frazelor ample cu propoziţii scurte
• Folosirea verbelor în locul substantivelor
• Verbe la diateza activă şi nu pasivă
• Evitarea hiperbolelor, epitetelor, stilului
declamatoriu
• Prezentarea datelor – timpul trecut
• Discutarea datelor – timpul prezent
Exercitii-Greseli de exprimare in
lucrari stiintifice
• Un total de 50 de persoane au răspuns la întrebarea
noastră.

• Un număr de trei grupe diferite de subiecţi au răspuns la


întrebarea noastră.

• S-au folosit exact aceleaşi instrucţiuni la grupul


experimental şi la cel de control.

• Este absolut esenţial faptul că am dat aceste explicaţii.

• Am folosit un eşantion redus ca mărime.


Exercitii-Greseli de exprimare in
lucrari stiintifice

• După o perioadă de timp am reluat


experimentul.

• În modelul nostru este implicată prezumţia


că oamenii care sunt proximi se atrag
reciproc.

• Studiul a atras reacţii din partea publicului.


Structura unei lucrari stiintifice
De tip cercetare De tip teoretic
• Pagina de titlu • Pagina de titlu
• Abstract • Abstract
• Introducere • Introducere
• Trecere in revista a literaturii de
specialitate
• Trecere in revista a literaturii de

specialitate privind tematica
Ipoteze
• Metode
• Analiza literaturii de specialitate
– Subiecti/participanti
(abordare critica si organizata in
– Design experimental
functie de criteriile urmarite in
– Aparate, instrumente
analiza)
– Procedura • Concluzii si discutii; Noi directii de
• Rezultate abordare teoretica
• Discutii • Referinte bibliografice
• Referinte
• Note
• Alte sectiuni
– Tabele, output-uri statistice
– Figuri, ilustratii, grafice
Maniera de citare in stilul APA
• Parafrazare: Text (nume, an)/ Nume (an) text.
– Eynseck (1971) considera extraversiunea a fi una dintre cele trei
trasaturi majore ale personalitatii,alaturi de psihotism si nevrotism.
– Extraversiunea este considerata a fi una dintre cele trei trasaturi majore
ale personalitatii, alaturi de psihotism si nevrotism (Eynseck, 1971).
• Citare: Nume(an, pagina) “text”/ “Text” (nume, an, pagina).
– “Metoda este ansamblul de proceduri, demersuri sau reguli adoptata in
conducerea unei cercetari sau intr-o activitate practica”(Richelle, 1999,
p. 495).
– Richelle (1999, p. 495) defineste metoda drept “ansamblul de proceduri,
demersuri sau reguli adoptata in conducerea unei cercetari sau intr-o
activitate practica”.
Maniera de citare in stilul APA
• Citare (atunci cand paragraful depaseste 40 de cuvinte): se renunta la
ghilimele, citatul este plasat intr-un bloc compact de text, separat printr-un
rand de urmatorul bloc de text (sus/jos) si de 5 spatii de marginile paginii.

Cercetarea lui Jones (1990) a subliniat urmatorul aspect:

Studentii aveau adesea probleme in utilizarea stilului APA, in special


daca trebuiau sa citeze pentru prima data surse bibliografice.
Aceasta dificultate ar putea fi atribuita faptului ca multi dintre studenti
nu reuseau sa isi achizitioneze un manual de redactare si nu
solicitau ajutorul profesorului in sedintele de tutoriat. (p.199)

Pornind de la aceasta referinta, studiul de fata isi propune sa


urmareasca relatia dintre rapiditatea dobandirii deprinderii de
redactare si contactul cu contextele formale de invatare a stilului de
redactare.
Maniera de citare in stilul APA
• Citarea consecutiva a aceleiasi lucrari-Ibidem
• In articolul intitulat “Exploring leadership”, Gibb (1969)
identifica cinci caracteristici ale liderului transformational.
Conform autorului, prin acest tip de leadership nu se
creeaza grupului nesiguranta si frustrare si nu se induce
membrilor un sentiment de dependenta (ibidem).
• Citarea aceluiasi autor, cu lucrari diferite in acelasi
an.
• Analizand literatura de specialitate, Curseu (2006a)
identifica patru maniere de definire a echipelor virtuale. In
ceea ce priveste organizatiile virtuale, acelasi autor
mentioneaza cinci abordari in definire (2006b).
Maniera de citare in stilul APA

• Citare indirecta (prin intermediul altui


autor)-apud
– Conform lui Cofer (apud Anitei, 2007) metoda
asociatiilor libere consta in prezentarea unui
simgur cuvant-stimul subiectului; acesta trebuie sa
ofere, pornind de la acest cuvant, un numar cat mai
mare de cuvinte ce sunt considerate asemanatoare.
Maniera de citare in stilul APA
• Referinte multiple (mai multi autori abordeaza aceeasi
tematica): Text ( nume1, an; nume2, an- aranjament
alfabetic).
• In baza metodei praxiei, ce investigheaza starea functionala a sensibilitatii
proprioceptive si kinestezice, s-a ajuns la concluzia ca oamenii pot oferi
informatii mai complete si mai exacte despre modificarile de postura
(Alexandrescu, 1970; Miclea, 1968; Zimmerman, 1977).
• O lucrare are mai multi autori (maxim 5): Text (nume autor1,
nume autor2, etc, an)-prima citare; a doua citare: text (nume
autor1, et. al., an).
• Un studiu privind factorii ce influenteaza nivelul de agresivitate al copiilor
a indicat faptul ca privarea de afectiunea materna in copilaria timpurie
poate genera o predispozitie spre un comportament violent (Kernis,
Cornell, Sun, Berry, & Harlow, 1993)……
• S-a demonstrat astfel influenta extrem de importanta a absentei mamei in
dezvoltarea unui dezechilibru comportamental (Kernis, et. al., 1993).
Maniera de citare in stilul APA

• Autor necunoscut: se citeaza primul/ primele doua


cuvinte din titlul, scris/e italic, incadrat/e de ghilimele.
• Un studiu similar a fost intreprins in vederea studierii
performantei mnezice (“Memory Handbook”, 2001).
• Autorul este o organizatie:
• Conform Asociatiei Americane de Psihologie (2001) 95% din
cei ce ofera servicii psihologice urmeaza programe de
formare profesionala continua; Conform APA (2001)….
Maniera de redactare a referintelor
bibliografice
• Principii generale:
– Numele autorilor sunt primele, urmate de
initiala prenumelui.
– Lista bibliografica se redacteaza in ordinea
alfabetica a numelor autorilor.
– Al doilea rand al unei referinte bibliografice se
spatiaza la 0.5 cm de marginea paginii.
– Daca un autor are mai multe lucrari,
ordonarea acestora in lista bibliografica se
face cronologic.
Maniera de redactare a referintelor
bibliografice
• Carte: Nume autor, A. (Anul publicarii), Titlul cartii,
Editura, Locul publicarii.
– Malim, T. (2003), Psihologie sociala, Editura Tehnica,
Bucuresti.
• Articol intr-o revista stiintifica: Nume autor, A. (Anul
publicarii), “Titlul articolului”, Titlul jurnalului, Numarul
volumului (numarul jurnalului), pagini.
– Harlow, H. (1983), “Fundamentals for preparing psychology
journal articles”, Journal of Comparative and Physiological
Psychology, 3(12), pp. 893-896.
Maniera de redactare a referintelor
bibliografice
• Capitol dintr-o carte sau dintr-un volum colectiv:
Nume autor, A. (Anul publicarii), “Titlul capitolului”, in
A. Nume editor si B. Nume editor (Eds.), Titlul
cartii/volumului, Editura, Locul publicarii, pagini.
– O'Neil, J. M. (1992), “Men's and women's gender role
journeys: Metaphor for healing, transition, and
transformation”, in B. R. Wainrib si D. Rosenberg (Eds.),
Gender issues across the life cycle, Springer, New York, pp.
107-123.
• Resursa electronica:
– www.psychclassics.org/freud accesat la data de 02.11.2009
Maniera de redactare a referintelor
bibliografice
• Un singur autor:
– Berndt, T. J. (2002), “Friendship quality and social
development”, Current Directions in Psychological Science,
11(32), pp. 7-10.
• Doi autori:
– Hegner, D. T. si Petty, R. E. (1994), “Mood management
across affective states: The hedonic contingency
hypothesis”, Journal of Personality & Social Psychology,
6(15), pp. 1034-1048.
Maniera de redactare a referintelor
bibliografice
• Mai multi autori:
– Kernis, M. H., Cornell, D. P., si Bach, J. S. (1993), “There's
more to self-esteem than whether it is high or low: The
importance of stability of self-esteem”, Journal of Personality
and Social Psychology, 6(18), pp. 1190-1204.
• Un autor cu lucrari in acelasi an:
– Berndt, T. J. (1981a), “Age changes and changes over time
in prosocial intentions and behavior between friends”,
Developmental Psychology, 17(5), pp. 408-416.
– Berndt, T. J. (1981b), “Effects of friendship on prosocial
intentions and behavior”, Child Development, 5(20), pp. 636-
643.
Exercitiu:
• Mihai Anitei, Iasi, Polirom, Psihologie experimentala, 2007
• Nicky Hayes, Introducere in psihologie, Sue Orrell, 2003,
Editura All, Bucuresti
• Schacter, Samuel, Journal of Personality and Social
Psychology, 1968, Goldman Robert, Effects of fear, food
deprivation and obserity on eating, vol 1(10), Gordon Allport,
pp. 91-97
• New York, 1971, Woodworth’s Experimental Psychology,
Transfer, interference and forgetting, Postman Louis, Springer,
Wilburn Kling, pp. 1019-1032, Albert Riggs
• Rolul memorie in sistemul psihic uman, Voicu Constantin,
Editura Academiei, 1981, Bucuresti,
• Voicu Constantin, Editura Albatros, Vointa si motivatia, 1981,
Bucuresti
Scale
Scala body-esteem (Franzoi şi Shields, 1984)
Scala stimei de sine (Rosenberg, 1965)
Scala încrederii interpersonale (Rotter, 1967, 1971, 1980)
Scala locului controlului (Rotter, 1966)
Rational-Experiential Inventory (Epstein et al., 1996).
Scala nevoii de cogniţie (Cacioppo, Petty şi Kao 1984)
Scalele UCLA (Peplau et al. 1980) şi SELSA (Di Tommaso
şi Spinner, 1993,1997) ale singurătăţii
Social Reticence Scale (Jones şi Russell, 1982)