Școala Postliceală Sanitară ”Grigore Ghica Vodă”

MODULUL 39: Managementul proiectelor

IDENTIFICAREA MEDIULUI DE
PROIECT

Profesor: Hoceanu Carmen Liliana

1
 NOŢIUNEA DE PROIECT

Proiect = un proces unic, cu multiple activități coordonate și

controlate, cu termene de începere și de terminare, ce garantează
realizarea unui obiectiv conform cerințelor specificate incluzând restricții
de timp, cost, resurse.

Proiect = set de activități desfășurate într-o perioadă de timp

determinată, planificate și controlate, care au drept scop producerea
unei schimbări în bine a situației beneficiarilor instituției.

Proiect = un efort temporar depus pentru a crea, cu resurse limitate,

un produs unic sau un serviciu unic.

2
 CARACTERISTICILE UNUI PROIECT

Proiectele pot fi simple sau complexe, cu unele trăsături constant

comune:

 specificitatea proiectului: de investiție, organizare, inovare, dezvoltare,

de cercetare, educațional;

 planul proiectului = are anumite obiective specifice ce trebuie atinse

printr-o varietate de activităţi, evenimente şi sarcini planificate, un

program de execuție, un plan de cheltuieli;

 orizontul de timp limitat = are un început şi un sfârşit bine definit;

3
 CARACTERISTICILE UNUI PROIECT

 varietate de resurse = buget, efortul unor oameni;

 identifică zone de incertitudine;
 evaluează riscuri posibile;
 aplică metode de măsurare a calităţii;
 autonomie = o perspectivă unică, diferă printr-un aspect, are un
anumit grad de autonomie faţă de activităţile zilnice ale instituţiei;
 rezultate = are ca scop o schimbare durabilă (proiectele creează
sisteme, scheme de organizare sau instituţii care continuă să
funcţioneze şi să aducă beneficii după finalizare);

4
 TIPURI DE PROIECTE

a. în raport cu obiectivele de specialitate propuse:

 proiecte de investiții = se înscriu pe coordonatele strategiei de dezvoltare

economico-socială:
 un ansamblu optimal de acțiuni de investiții bazate pe o planificare
sectorială și globală, pe baza căreia o combinație de resurse umane,
materiale, provoacă dezvoltare economică determinată,
 necesită mijloace prestabilite, pentru implementarea cărora trebuie întreprinse
acțiuni coordonate,
 au în vedere ca orice activitate se desfășoară într-o ordine prestabilită,
 este rodul inițiativei unui agent economic;
 exemple: construcţia unei clădiri noi, restaurarea unui monument istoric,
retehnologizarea unei bănci;

5
 TIPURI DE PROIECTE

 proiectele de organizare vizează:

 introducerea unei noi forme de organizare, orientată spre piaţă;

 introducerea unui nou concept de marketing;

 introducerea managementului proiectelor ca formă alternativă de

conducere;

 dezvoltarea sau reducerea paletei de produse;

 lărgirea segmentului de piaţă;

 introducerea unui nou sistem de distribuţie;

 outsourcing-ul unei anumite activităţi;

6
 TIPURI DE PROIECTE

 proiectele de cercetare-dezvoltare se materializează în:

 dezvoltarea unui sistem expert pentru firmele mici şi mijlocii;
 dezvoltarea unui produs nou, a unei noi tehnologii;
 elaborarea unui soft;

b. după amploare:
 organizaţional;
 local;
 naţional;
 regional;
 internaţional;

7
 TIPURI DE PROIECTE

c. după domeniul obiectivului şi activităţile proiectului:

 proiecte industriale;

 proiecte comerciale;

 proiecte culturale;

 proiecte ecologice;

 proiecte ştiinţifice;

 proiecte educaţionale;

 proiecte de management;

8
 PROGRAME DE FINANŢARE

 proiecte interne – la nivelul firmelor, în infrastructură, telecomunicaţii,

construcţii, informatică, show-business;
 proiecte cu finanţatori externi – în cadrul programelor de finanţare
(nerambursabilă, parţial nerambursabilă sau rambursabilă) = la nivelul IMM-
urilor, organizaţiilor non-profit, în educaţie, sănătate, protecţia mediului;

Avantaje:
− finanţarea unor activităţi fără consum de resurse proprii sau credite;
− menţinerea independenţei şi autonomiei financiare a organizaţiei;
Dezavantaje:
− acces dificil (fondurile se acordă periodic, de regulă pe baza unor licitaţii);
− control strict al modului de utilizare a fondurilor de către finanţatori, inclusiv prin
colaborare cu alte instituţii de specialitate – Curtea de Conturi;

9
 CICLUL DE VIAŢĂ AL PROIECTELOR

 este definit ca perioada de timp în care se desfăşoară proiectul și cuprinde:

 momentul începerii ciclului proiectului este cel al primirii aprobării pentru
derularea proiectului;
 marketing;
 elaborare propunere de proiect;
 câştigare concurs de finanţare;
 cercetare pentru realizarea tematicii proiectului;
 proiectare pentru realizarea tematicii proiectului;
 producţie cu realizarea propriu-zisă a tematicii proiectului;
 evaluarea rezultatelor proiectului;
 comercializarea rezultatelor proiectului cu obţinerea de beneficii;
 reutilizare şi reciclare a unor rezultate ale proiectului;

10
11
 CICLUL DE VIAŢĂ AL PROIECTELOR

2. Modelul ciclului de viaţă format din faze de dezvoltare

 este o strategie prin care activităţile de determinare a cerinţelor,

evaluare a alternativelor, stabilire a specificaţiilor şi implementare a

proiectului sunt repetate de mai multe ori;

 fazele sunt o succesiune de "mini-proiecte“ strâns legate între ele,

 la sfârşitul fiecăruia, utilizatorul implementează şi evaluează o

anumită parte a proiectului;

12
 CICLUL DE VIAŢĂ AL PROIECTELOR

3. Modelul ciclului de viaţă pe bază de prototip

 presupune construirea rapidă a unui model al sistemului propus şi

prezentarea acestuia utilizatorilor cu scopul de a obţine un feed-

back rapid,

 poate deveni parte integrantă a sistemului final oferit utilizatorilor;

 are avantajul de a renunţa la un model care are mai puţin succes,

de a construi unul sau mai multe modele potrivite şi de a

perfecţiona modelul cel mai bun,

13
 FAZELE UNUI PROIECT

În abordarea tradițională, pe faze, succesiunea fazelor de realizare a

managementului proiectelor este următoarea:
inițierea proiectului;
planificarea sau dezvoltarea proiectului;
execuția proiectului sau faza de producție;
monitorizarea și controlul;
finalizarea (închiderea) proiectului;
Institutul Național pentru Standarde și Tehnologie din SUA (National
Institute of Standards and Technology) a elaborat un cadru general de
management și proceduri tehnice, respectiv următoarele faze majore ale
ciclului de viață al proiectului:
 formularea, planificarea și propunerea proiectului,
 inițierea și execuția proiectului,
 închiderea, tranziția și / sau terminarea proiectului,
14
 FAZELE UNUI PROIECT

Fazele unui proiect de dezvoltare internațional (ID)

Proiectele de dezvoltare internaționale = proiecte executate în țări în curs de

dezvoltare, sunt destinate pentru dezvoltarea economică și socială și

sunt finanțate din exterior, cel puțin parțial.

Fazele majore ale unui ciclu de viață pentru un proiect de dezvoltare

internațional sunt prezentate în următoarea schemă:

Identificare / concepție  Fezabilitate / definiție  Dezvoltare / proiectare  Aprobare /

evaluare / finanțare  Implementare  Operațiuni / evaluare post-proiect

15
 FAZELE UNUI PROIECT

Inițierea proiectului

 se identifică problema – prezentarea contextului (swot, diagrama

fishbone),

 se formulează problema cu date cunoscute – stabilirea nevoilor cărora

proiectul doreşte să le răspundă,

 sunt formulate obiectivele și scopurile proiectului;

 este analizată problema pentru a demonstra utilitatea;

 se autorizează proiectul,

 este elaborată documentaţia suport (plan de afaceri, studiul de

fezabilitate, proiecte de ansamblu sau detaliu, avize);

16
 FAZELE UNUI PROIECT

Inițierea proiectului

 este numit managerul (sau directorul) de proiect,

 se nominalizează competențele și atribuțiile lui,

 se angajează resursele (materiale și umane),

 se creează baza de date a proiectului,

 se elaborează un plan de management ce trebuie să includă

managementul calității în proiecte,

 soluția preferată este evaluată și optimizată,

 sunt definite rezultatele cerute de diferitele părți interesate;

În știința managementului proiectelor, faza de inițiere mai este denumită
și definirea proiectului !
17
 FAZELE UNUI PROIECT

Studiul preliminar ulterior inițiativei de proiect:

 evaluarea oportunităţii proiectului ţinând seama de necesitatea

costurilor reduse,
 analiza informaţiilor, stabilirea obiectivelor pe activităţi,
 evidenţierea conexiunilor cu alte domenii şi a influenţelor interne şi
externe,
 analiza potenţialului proiectului,
 stabilirea domeniilor ce trebuie abordate şi rezultatele ce trebuie
livrate,

18
 FAZELE UNUI PROIECT

Studiul preliminar ulterior inițiativei de proiect:

 stabilirea soluţiilor alternative şi posibilităţilor de realizare din punct de

vedere economic, politic, social,

 verificarea fezabilităţii proiectului,

 estimări privind rentabilitatea proiectului,

 planificare globală a proiectului;

Studiu de detaliu = elaborarea conceptelor de detaliu,

concretizarea soluţiilor de detaliu prin procedee de pretestare, construire

de prototipuri;

19
 FAZELE UNUI PROIECT

Rezultatele unui proiect = obiective tangibile sau intangibile create de

proiect,
 reprezentate de desene, scheme, descrieri, modele, prototipuri,
sisteme,
 producerea soluţiei: produse de diferite tipuri, procese operaționale,
schimbări organizaționale, schimbări de resurse umane necesare
pentru o funcționare de succes a organizației, luarea deciziilor
investiţionale, detalierea proiectului în subproiecte, stabilirea
interfeţelor cu ambientul general, stabilirea cerinţelor calitative şi
speciale ale utilizatorului, stabilirea priorităţilor, elaborarea
recomandărilor pentru proiecte de detaliu;

20
 FAZELE UNUI PROIECT

Obiectivele proiectului = finalitatea pe care managementul proiectului

urmărește să o atingă; definesc rezultatul final dorit; atingerea
ansamblului de obiective permite executarea completă a proiectului.

Formularea obiectivelor trebuie să detalieze:

performanțele tehnice ale produsului sau serviciului creat / livrat
prin proiect;
data pentru terminarea proiectului și datele planificate pentru
începutul și sfârșitul fiecărei activități;
costurile proiectului (bugetul);
criterii de acceptare;

21
 FAZELE UNUI PROIECT

Planificarea proiectului: uneori planificarea propriu-zisă este precedată

de sub-faza pregătirii planificării ce include specificarea

performanțelor și studiul de fezabilitate.

Specificarea performanțelor are caracter general = precizează ce este

de așteptat să asigure construcția, uzina, produsul sau procesul care

vor fi proiectate, atât pentru întregul proiect, cât și pentru fiecare fază

critică.

22
 FAZELE UNUI PROIECT

Studiul de fezabilitate = evidențiază existența sau absența soluțiilor în

studiul asupra oportunității derulării unui proiect și se bazează pe
studiul de piață pentru produsul sau serviciul ce va fi furnizat: cuprinde
studii tehnico-economice succinte ale tehnicilor specifice, studiul de
impact, studiul de rentabilitate.
În cadrul analizei fezabilității se definește obiectivul proiectului și sunt
previzionate resursele necesare.
Studiul de fezabilitate trebuie să precizeze în principal:
 cât va dura proiectul ?
 este realizabil (fezabil) proiectul ?
 cât va costa proiectul ?

23
 FAZELE UNUI PROIECT

Criteriile de acceptare a proiectului = formulări ale modului în care

recepționerii proiectului cad de acord cu managerul proiectului că

documentele proiectului, lucrările sau serviciile livrate sunt complete și

acceptabile.

Definirea scopurilor proiectului se realizează prin descrierea

conținutului activităților ce trebuie efectuate și a produselor sau

rezultatelor proiectului cu caracteristici și funcțiuni specificate; aceste

scopuri urmăresc să cuantifice obiectivele proiectului.

24
 FAZELE UNUI PROIECT

2. Planificarea

Studiul principal = elaborarea unui concept detaliat, concret, cu mai

multe variante ce permit o decizie în privinţa funcţionalităţii, utilităţii şi

rentabilităţii soluţiei propuse în proiect.

= scop, obiective, activităţi, succesiunea activităţilor, resurse şi termene:
 stabilirea şi planificarea activităţilor (planul proiectului);
 selectarea celei mai bune alternativă de desfășurare a activităților
pentru atingerea obiectivelor propuse;
 identificarea şi planificarea resurselor;
 document formal utilizat pentru a ghida atât execuția proiectului cât și
controlul acestuia;

25
 FAZELE UNUI PROIECT

2. Planificarea

 managementul calității în proiecte;

 utilizarea metodelor permite urmărirea execuţiei proiectului:

 ajută la raportarea nivelului execuţiei faţă de programare;

 dau informaţii asupra rezervelor de timp pentru activităţile în curs şi

pentru cele neîncepute;

26
 FAZELE UNUI PROIECT

Planificarea include:
 definirea și descrierea obiectivelor de realizat;
 descrierea activităților generale sau particulare, necesare pentru a
produce rezultate livrabile, stabilirea responsabilităților persoanelor;
 planificarea resurselor umane și materiale necesare;
 compararea mijloacelor disponibile cu mijloacele necesare;
 stabilirea termenelor previzionale ce vor trebui respectate:
identificarea dependențelor dintre activități (a succesiunii lor),
estimarea duratelor activităților și planificarea calendaristică, stabilirea
datei de finalizare a proiectului, identificarea standardelor de calitate
impuse;

27
 FAZELE UNUI PROIECT

Planificarea include:

 estimarea costurilor resurselor necesare pe fiecare tip de activitate;

 stabilirea planului de management al proiectului, ca ansamblu al

tuturor proceselor planificate, cu identificarea riscurilor;

 integrează planul calității, planul de management privind părțile

interesate, planul de comunicare în proiect, planul de achiziții, planul

de contractare, planul rezultatelor, modul în care va fi realizat

produsul sau serviciul (caracteristici tehnice, procese și faze tehnice,

specificațiile produsului);

28
 FAZELE UNUI PROIECT

Managementul de succes al proiectului necesită: planificarea minuțioasă pentru

satisfacerea obiectivelor tehnice, satisfacerea cerințelor de timp ale proiectului și
încadrarea în bugetul proiectului.
Planificarea proiectului nu este o știință exactă: două echipe de lucru diferite ar putea
genera planuri diferite pentru același proiect; poate fi parcursă în 5 pași:
 identificarea activităților,
 estimarea duratelor și resurselor,
 identificarea relațiilor și dependențelor activităților,
 identificarea constrângerilor (de resurse, de timp) pentru programare,
 stabilirea programării,
Formularea obiectivelor proiectului și a scopurilor sunt utilizate pentru a descrie
proiectul ca grup de activități sau sarcini.
O activitate este efectuată în timpul derulării proiectului, a cărui executare poate fi
încredințată unei persoane competente (sau mai multor membri ai echipei).
Termenul de sarcină este considerat ca fiind sinonim cu cel de activitate.
29
 FAZELE UNUI PROIECT

Sarcinile se caracterizează prin: durată, determinată de un început și un

sfârșit, identificabile, și prin costuri previzionale. Sarcinile pot fi
programate pentru a fi executate în serie sau în paralel, conform cu
dependențele lor reciproce.
Dependențele dintre activitățile proiectului prezintă relația de ordine între
două activități succesive, legătura dintre activități.
Legătura cea mai folosită este cea de tip Sfârșit-Început, adică leagă
evenimentul de sfârșit al activității precedente cu evenimentul de
început al activității următoare.
Dependențele logice dintre activități pot fi definite utilizând o diagramă în
rețea a activităților, care permite identificarea unui drum critic.

30
 FAZELE UNUI PROIECT

Sarcinile trebuie asociate cu repere de referință (jaloane) = evenimente

intermediare importante, ce survin în cursul unei realizări, asociate cu
obținerea unui rezultat important sau analiza critică de stadiu
caracterizată.
exemple: începerea sau terminarea sarcinilor critice, terminarea unei faze a
proiectului, terminarea analizelor clientului, furnizarea unui dosar, recepția unui
echipament, decizia de a construi un prototip.
O mare utilitate în planificarea activităților proiectului are dezvoltarea
unei structuri de descompunere a lucrărilor (cu acronimul WBS) =
grupare a elementelor proiectului, orientată pe sarcini și activități, care
organizează și definește scopul proiectului, ajută la stabilirea bugetului
previzionat și identifică rezultatele dorite.

31
 FAZELE UNUI PROIECT

Descompunerea ierarhizată, pe niveluri descendente, a lucrărilor în

elemente mai ușor de analizat, reprezintă o descriere din ce în ce mai
detaliată a elementelor proiectului (planificare, execuție, control și
finalizare).

Elementele de pe nivelul cel mai detaliat (cel mai de jos în schema WBS)
sunt denumite pachete de lucrări, caracterizate de responsabilul unic,
un buget și termene, durată, legături cu alte pachete anterioare sau
posterioare, sarcini specifice ce contribuie la realizări definite.

Structura de descompunere a lucrărilor este reprezentată grafic ca o

diagramă arborescentă, cu itemi detaliați, subordonați itemilor de nivel
superior.

32
 FAZELE UNUI PROIECT

Descompunerea rezultatelor livrabile ale proiectului are loc în următorii

pași:
 Identificarea elementelor majore ale proiectului, ce corespund unui
ansamblu de sarcini sau unei singure sarcini, în funcție de modul în care
proiectul va fi manageriat în realitate.
exemplu: fazele ciclului de viață al proiectelor pot fi utilizate pe primul nivel
de descompunere, iar livrabilele proiectului vor fi repetate pe al doilea
nivel;
 Se decide dacă estimații adecvate de costuri și durate pentru activități
pot fi dezvoltate pe acest nivel de detaliere, pentru fiecare element.
 Se identifică elementele constituiente ale livrabilelor, ca rezultate
verificabile: definite în termenii modului în care vor fi realizate, în
realitate, lucrările proiectului.

33
 FAZELE UNUI PROIECT

Rezultatele verificabile pot include servicii și produse. Se verifică

corectitudinea descompunerii, examinând:

a) dacă itemii de pe nivelul inferior sunt necesari, suficienți pentru

finalizarea (realizarea completă) a itemului descompus;

b) dacă fiecare item este definit clar și complet;

c) dacă fiecare item poate fi adecvat programat, bugetat și alocat unei

unități specifice o organizației (departament, echipă de lucru,

persoană);

34
 FAZELE UNUI PROIECT

Estimarea duratelor și resurselor necesare = al doilea pas al procesului

de planificare = identifică cerințele de timpi și resurse pentru
pachetele de lucrări și activități.

Duratele acestora se estimează pe baza experienței experților sau în

funcție de cantitatea de resurse ce contribuie la realizarea lucrărilor.

Resursele = materiale, mașini, calculatoare, personalul proiectului,

resurse financiare etc.

Planificarea resurselor = a determina ce fel de resurse sunt necesare și

ce cantități din fiecare resursă, pentru a îndeplini activitățile
proiectului.

Cerințele de resurse identificate sunt apoi comparate cu resursele

disponibile, cu încărcarea lor, programarea și controlul acestora.
35
 FAZELE UNUI PROIECT

Identificarea relațiilor și dependențelor activităților: între toate

activitățile necesare pentru derularea proiectului vor exista relații

logice ce vor depinde de succesiunea logică a acestor activități.

Unele dependențe (relații logice) sunt obligatorii, inerente prin

natura lucrării: implică limitări fizice, alte dependențe sunt

discreționare, definite fie pe baza "celor mai bune practici" dintr-un

domeniu de aplicații particular, fie în cazul în care o succesiune

specifică este dorită, preferată.

36
 FAZELE UNUI PROIECT

Metode pentru punerea în evidență a relațiilor de ordine ale activităților:

Metoda diagramelor de precedență sau metoda PDM (Precedence Diagram
Method) = metodă de construire a diagramei în rețea a activităților, folosind
dreptunghiuri sau noduri pentru reprezentarea activităților și săgeți ce unesc
activitățile, pentru reprezentarea dependențelor. Mai este denumită "rețea cu
activități pe noduri" (AON).
Metoda PDM poate fi aplicată manual sau pe calculator:
1. Sfârșit-Inceput (Finish-to-start): activitatea succesoare nu poate începe decât după ce se
termină activitatea predecesoare
2. Început-Început (Start-to-start):activitatea predecesoare trebuie să înceapă înainte ca
activitatea succesoare să poată începe
3. Sfârșit-Sfârșit (Finish-to-finish): activitatea predecesoare trebuie să se termine înainte ca
activitatea succesoare să se poată termina
4. Început-Sfârșit (Start-to-finish): activitatea predecesoare trebuie să înceapă înainte ca
activitatea succesoare să se poată termina. Aceasta se folosește foarte rar și numai de
ingineri profesioniști în programarea proiectelor. Cea mai folosită este relația Sfârșit-
Început.
37
 FAZELE UNUI PROIECT

Metoda diagramelor prin arce (Arrow diagramming method - ADM) = construire a

diagramelor în rețea în care activitățile sunt reprezentate prin arce și sunt
conectate prin puncte, denumite noduri, pentru a prezenta relațiile de
dependență; mai este denumită rețea cu activități pe arce (AOA) și este rar
utilizată; metoda ADM utilizează numai dependențele Sfârșit-Început și poate
necesita folosirea activităților fictive (dummy activity) pentru a defini corect
dependența dintre activități, însă arcul respectiv nu reprezintă nici o activitate.

Metoda diagramelor condiționate (Conditional Diagramming Method) permite

activități ne-secvențiale = bucle (un test care trebuie repetat de mai multe ori) sau
ramuri condiționate (o actualizare a desenului necesară numai dacă controlul
detectează erori).
Metodele PDM sau ADM nu admit bucle sau ramuri condiționate.

38
 FAZELE UNUI PROIECT

Șabloane de rețele (network templates) = rețele standardizate utilizate pentru a

urgenta pregătirea diagrameloractivităților în rețea; includ un proiect întreg
sau numai o parte de proiect; părțile de rețea sunt denumite sub-rețele când
un proiect include câteva caracteristici identice (planșee între etaje într-o
clădire înaltă de birouri, sau teste clinice într-un proiect de cercetare
farmaceutică, sau module de program într-un proiect de software).

Identificarea constrângerilor pentru programare: factori susceptibili de a

condiționa sau limita alegerea sau realizarea sarcinilor și poziția lor în timp:
cu constrângeri de resurse
cu constrângeri de timp

Stabilirea programării proiectului: analiza succesiunii activităților, a duratelor

activităților, a necesarului de resurse pentru a creea programul de
desfășurare ce trebuie să precizeze datele de început și sfârșit pentru
activitățile proiectului.

39
 FAZELE UNUI PROIECT

Programarea setului de activități ale unui proiect se poate face utilizând

metode ce permit determinarea duratelor tuturor activităților ce compun
proiectul, limitele de resurse și alte constrângeri cunoscute.
Cele mai cunoscute metode sunt:

 Metoda drumului critic (Critical Path Method (CPM)) dezvoltată în 1950 de

DuPont Corporation = calculează valori deterministe pentru termenul minim
de începere, termenul maxim de începere, termenul minim de terminare și
termenul maxim de terminare pentru fiecare activitate, rezerva de timp a
activităților (timpul cu care se poate întârzia o activitate față de termenul
minim de începere), fără a produce întârzierea datei de terminare a
proiectului.
Într-o diagramă-rețea a activităților proiectului, drumul critic este succesiunea
de activități ce determină termenul minim de terminare a proiectului, drumul
cu cea mai lungă durată prin rețea.

40
 FAZELE UNUI PROIECT

 Metoda PERT (Program Evaluation and Review Technique) = tehnică de

evaluare și analiză a programelor, concepută de firma Booz, Allen și
Hamilton, în 1950, aplicată inițial de Marina USA pentru a conduce programul
de realizare a rachetelor balistice POLARIS pentru submarinele POLARIS;
utilizează logica rețelei de activități, dar pentru duratele activităților nu se
prevăd valori deterministe ci valori probabiliste (estimații medii ponderate ale
duratelor activităților individuale) ce permit calculul estimației duratei totale a
proiectului; pentru fiecare activitate se iau în considerare trei estimări ale
duratelor: durata cea mai optimistă, durata cea mai pesimistă și durata cea
mai probabilă.

 Metodele CPM sau PERT sunt utilizate în toate tipurile de lucrări de

construcții inginerești sau civile, în proiecte mari (fabricarea unui avion, a
rachetelor, a vehiculelor spațiale, a sistemelor de calculatoare mainframe).
Există programe de calculator disponibile pentru a efectua toate calculele
necesare în metoda PERT.

41
 FAZELE UNUI PROIECT

Execuția proiectului = faza efectivă de execuție a planului proiectului prin

desfășurarea activităților prevăzute.

Proiectul este realizat sau produsul proiectului este fabricat, iar majoritatea

bugetului proiectului va fi cheltuită pentru efectuarea acestui proces: sunt

implementate planurile, distribuite informații, se fac contractări.

In faza de execuție, echipa proiectului și resursele necesare vor fi pregătite

pentru a efectua activitățile proiectului, conform programării și scopurilor

definite anterior.

42
 FAZELE UNUI PROIECT

Pentru execuția proiectului sunt necesare anumite instrumente și tehnici:

Aptitudini și cunoștințe asupra produsului proiectului, necesare pentru realizarea
acestui produs.
Sistemul de autorizare a activităților = procedură formală prin care se
autorizează începerea activităților, la momentele planificate și în
succesiunea prevăzută.
Sistemul informațional pentru managementul de proiect (Project management
information system-acronim PMIS) = bazat pe tehnică de calcul =
instrumente și tehnici utilizate pentru a colecta, integra și structura
informațiile necesare managerilor în luarea deciziilor și controlul proiectului:
a compara baza de referință cu îndeplinirea reală a fiecărei activități, a
manageria materiale, a colecta date financiare și conserva înregistrări în
scopuri de raportare. Sunt disponibile software PMIS.
Proceduri organizaționale formale sau informale utile în cursul execuției
proiectului.
43
 FAZELE UNUI PROIECT

Monitorizarea și controlul proiectului = asigură îndeplinirea și realizarea

obiectivelor proiectului prin monitorizarea resurselor, calității și costurilor reale
ale proiectului.
Prin monitorizare vor fi identificate abaterile dintre planificarea inițială și
actualizări, ajustat planul proiectului prin adoptarea de acțiuni corective, inclusiv
prin repetarea proceselor de planificare, atunci când este necesar.

Procesul de control al proiectului implică trei grupe de decizii:

 cum să se monitorizeze proiectul pentru a verifica progresul desfășurării

acestuia;

 cum să se evalueze performanțele proiectului prin compararea observațiilor

monitorizate cu planul proiectului;

 cum să se intervină în proiect printr-o buclă de reacție inversă pentru a efectua

schimbările care îl vor readuce la planul inițial;

44
 FAZELE UNUI PROIECT

Managerul de proiect poate monitoriza desfășurarea proiectului pe baza

rapoartelor asupra performanțelor, care arată ce s-a realizat, față de plan.
Rapoartele asupra performanțelor trebuie să conțină informații asupra
schimbărilor scopului, programării, costurilor și calității.

Există mai multe tipuri de rapoarte utilizate pentru monitorizarea proiectului:

 liste de activități, cu procentaje de îndeplinire;

 analize în timp ale proiectului;

 grafice-rețea;

 diagrame Gantt de eșalonare calendaristică a activităților;

 rapoarte de execuție lunare, trimestriale, semianuale sau anuale, pentru

proiecte pe termen lung;

45
 FAZELE UNUI PROIECT

Se pot utiliza diferite tehnici de analiză a performanțelor:

 analiza varianței: se compară rezultatele actuale ale proiectului cu cele

planificate; frecvent sunt utilizate analize ale varianței costului și programării;

 analiza trendului: implică examinarea rezultatelor proiectului în timp, pentru

a determina dacă performanțele se îmbunătățesc sau se diminuează;

 analiza valorii realizate (earned value analysis) / analiza valorii câștigate:

cea mai completă metodă utilizată pentru analiza performanțelor proiectului
= integrează măsuri asupra scopului, costului și programării; la analiza
valorii realizate se compară cantitatea de lucrări planificate cu cea care s-a
realizat în realitate, pentru a determina dacă performanțele de costuri și
programare corespund cu ceea ce s-a planificat; curba în formă de S a
cheltuielilor indică valoarea cumulată a cheltuielilor asociate consumului de
resurse, în funcție de durata de execuție a activității (lucrării);

46
 FAZELE UNUI PROIECT

Evaluarea performanțelor proiectului. Parametrii de performanță monitorizați

trebuie să fie evaluați în fiecare punct de analiză în timp: pentru controlul
costurilor se compară cheltuielile reale cu cele previzionate, la puncte de
analiză regulate și se analizează orice abatere față de plan, pentru a decide
asupra acțiunii de corecție necesare.

Intervenții pentru schimbări în proiect. Dacă proiectul în derulare este în mod

evident în afara limitelor de control (de toleranță), în sensul că duratele de
execuție, costurile și nivelurile de calitate sunt diferite semnificativ față de
cele planificate, atunci va fi necesar un anumit gen de intervenție. Natura
exactă a intervenției va depinde de caracteristicile tehnice ale proiectului.

47
 FAZELE UNUI PROIECT

Finalizarea proiectului = acceptarea formalizată a rezultatelor proiectului și

terminarea ordonată a acestuia și include:
 închiderea administrativă - implică generarea, colectarea și diseminarea
informațiilor pentru a formaliza terminarea proiectului,
 închiderea contractului - implică terminarea și decontarea contractului, inclusiv
rezolvarea oricăror probleme deschise;
Închiderea administrativă = verificarea și documentarea rezultatelor proiectului,
pentru a formaliza acceptarea produsului proiectului de către sponsor, client sau
beneficiar.
Rezultatele proiectului = rezultate arhivate, reutilizabile, acceptate (predate
beneficiarului). Inchiderea administrativă include colectarea înregistrărilor
proiectului, asigurarea că reflectă specificațiile finale, analiza succesului
proiectului și a beneficiilor obținute, arhivarea acestor informații.
Închiderea contractului este similară cu închiderea administrativă = include
verificarea produsului final și actualizarea înregistrărilor care reflectă rezultatele
finale și arhivarea informațiilor pentru utilizări viitoare.

48
 DOCUMENTAȚIA

Documentele proiectului includ toate datele, informațiile, cunoștințele

necesare pentru a sprijini activitățile proiectului, pe parcursul întregului ciclu
de viață. Un set minim de astfel de documente include:

 rezumatul proiectului cuprinde informații necesare pentru a sprijini

demararea (start-up) proiectului,

 studiul economic al afacerii (business case-l.engl.) este un document

esențial care justifică montajul proiectului,

 documentul de inițiere a proiectului conține toate informațiile care descriu

"ce, de ce, când, cine, cum (what, why, when, who, how)“,

 planul proiectului sau planul de execuție a proiectului care trebuie revăzut și

up-datat în timpul ciclului de viață al proiectului,

 raportul final al proiectului, analiza post-proiect sau analiza post-

implementare -documente care dovedesc dacă au fost realizate beneficii și
care oferă recomandări pentru îmbunătățiri viitoare;

49