ARHITECTURA

VECHE
1. EVUL MEDIU TIMPURIU PÂNĂ LA 1241

Scythia minor reprezintă o sursă de informare asupra varietăţilor formelor

arhitecturale şi a tehnicilor de construcţie din acele vremuri. Viaţa monahală
confirmată şi de sinodul IV ecumenic de la Calcedon era organizată cenobitic în
formaţiuni rurale. În arealul locuit de romani s-a dezvoltat înre se. VIII – XI
cultura Dridu, mai ales prin ceramică, care atestă existenţa unui fond cultural
comun şi legăturile active între formaţiunile prestatale. Stratificarea socială în
cultura Dridu era dată de mărimea locuinţelor şi sistemul lor constructiv.
Locuinţele puteau fi îngropate de tip bordei sau supraterane cu două caturi.

Fortificaţiile din jurul localităţilor sau cetăţilor, erau în două variante de

construcţie a palisadei – una din împrejmuiri paralele din cununi de lemn între
care se compacta pământul excavat din şantul de apărare şi alta dintr-un perete
de lemn în spatele căruia se afla valul de pământ. În ambele variante înălţimea
era de aproximativ 4 metri, iar pe creasta palisadei se făcea un drum de strajă.
Între cele mai vechi manifestări ale arhitecturii religioase de pe teritoriul
României se afla cele şase biserici cu chilii şi încăperi funerare legate între ele
cu galerii din cadrul ansamblului monahal de tip capadocian, adică săpat în rocă
de la Basarabi.
1. EVUL MEDIU TIMPURIU PÂNĂ LA 1241
1. EVUL MEDIU TIMPURIU PÂNĂ LA 1241
1. EVUL MEDIU TIMPURIU PÂNĂ LA 1241
1. EVUL MEDIU TIMPURIU PÂNĂ LA 1241
Între cele mai vechi manifestări ale arhitecturii religioase de pe teritoriul României
se afla cele şase biserici cu chilii şi încăperi funerare legate între ele cu galerii din
cadrul ansamblului monahal de tip capadocian, adică săpat în rocă de la Basarabi.
Ţara Haţegului, vechea reşedinţă a Daciei, este un teritoriu al continuităţii culturale
neîntrerupte în care cel mai important edificiu este biserica din Strei – Sangeorgiu
edificată în sec. XII. Fiind într-o zonă plină de ruine romane vom întâlni aici pentru
prima data un procedeu constructiv larg răspândit în creştinismul primar numit
spolia ce constă în refolosirea materialelor de construcţie a vechilor temple la noile
biserici.

Moldova secolului XII este o provincie de tranziţie imperială în care cea mai
importantă cetate este la Bâtca Doamnei ;
Curtea de Argeş este reşedinţa unei astfel de “ ţări “ a lui Seneslav care
construieşte în secolul XII o curte domnească alcătuită dintr-o casă domnească cu
anexele necesare şi o biserică numită de arheologi Argeş I ale căror fundaţii sunt
sub actuala biserică Argeş II;
2. MAREA INVAZIE MONGOLĂ ( 1242 – 1350)
Invaziile repetate ale Hoardei de Aur pe parcursul secolului XIII au impiedicat
temporar contactul Ţărilor Romane cu exteriorul şi o stagnare a evoluţiei
arhitecturale prin orientarea efortului constructiv spre fortificarea vechilor cetăţi şi
clădirea unora noi.
Apariţia cetăţilor de plan dreptunghiular în Ţările Romane are două surse – una
bizantină şi alta baltică – dar în realitate cetăţi patrulatere regulate au fost
construite în bizant în secolul V după care au fost preluate de ordinele
călugăreşti, perfecţionate şi construite până în nordul Europei.
2. MAREA INVAZIE MONGOLĂ ( 1242 – 1350)
2. MAREA INVAZIE MONGOLĂ ( 1242 – 1350)
2. MAREA INVAZIE MONGOLĂ ( 1242 – 1350)
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450

ARHITECTURA DE APARARE

Ţara Românească – prima măsură a domniilor autohtone a fost consolidarea

unui sistem strategic gandit la scara întregului teritoriu.

În afara cetăţilor construite la Dunare, la sfârşitul sec. XIV se ridică mai multe
fortificaţii în zona muntoasă cu rolul de supraveghere a rutelor comerciale cu
Transilvania

• Moldova – Sistemul de apărare al Moldovei nu s-a constituit sincron el fiind

inaugurat de Petru I prin cetăţile de zid sau din pământ şi lemn – Şcheia,
Suceava, Neamţ şi Roman – şi continuat de urmaşii săi cu precadere în flancul
răsăritean – Alba, Chilia, Hotin, Orhei, Tighina şi Soroca – sau în interior –
Roman, Vaslui, Bârlad.
• Transilvania – cetatea cu donjon şi incintă de formă planimetrică neregulată
reprezintă tipul cel mai răspândit de fortificare
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450

ARHITECTURA CIVILĂ – forma cea mai răspândită de locuire era în evul

mediu timpuriu comunitatea sătească iar locuinţa constituia programul
preponderent

Caracteristicile fundamentale ale oraşelor româneşti din sec. XIV :

- existenţa a două zone – zona urbană cu locuinţe, ateliere, prăvălii ,curţi şi

grădini şi moşia comună cu ogoare, izlazuri, livezi şi vii aflate în afara zonei
construite. Pe lângă proprietăţile orăşenilor existau proprietăţile domneşti,
boiereşti şi mănăstireşti.
- lipsa fortificaţiilor, înafara celor de la curtea domnească a favorizat extinderea
progresivă şi organică a oraşelor.
- trama stradală liberă, orientată nord – sud în jurul unui ax principal – uliţa
domnească – cu ţesut neregulat în zona comercială.
- loturi de 500 – 3000 metri pătraţi, în funcţie de poziţia socială, dădea oraşului
aspectul de grădină prin procentul ridicat de spaţiu verde.
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450
- amplasarea clădirilor pe parcelă se făcea perpendicular pe uliţă, fără fronturi
închise, în mijlocul grădinilor sau livezilor.
- lângă curţile domneşti aflate pe malul râului sau a reşedinţelor ecleziale sau
boiereşti era amplasată piaţa comercială- bazarul – alcătuită din prăvălii şi
ateliere meşteşugăreşti.
- înafara spaţiului construit, la margine pe un loc prestabilit se organiza
periodic “ oborul”pentru schimbul în natură a produselor.
- din piaţa cu rol de for public din faţa porţilor domneşti porneau rutele
comerciale de legatură cu alte oraşe.

Funcţia rezidenţială era îndeplinită de reşedinţa aulică a domnitorului cu

familia sa şi a curtenilor de vază.
Zidăria era din asize succesive de piatră şi cărămidă cu colţurile clădirii
întărite cu piatră brută iar acoperişul în patru ape avea învelitoare de sită.
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450

ARHITECTURA RELIGIOASĂ – Clădirea de cult creştin numită cu acelaşi

termen care defineşte instituţia, anume biserica, îşi are originea etimologică în
bazilică, fapt ce atestă originea apostolică a credinţei noastre. Biserica este
singurul program arhitectural cu dublă funcţiune – concretă şi simbolică – şi
prin asta este capabilă să ilustreze coeziunea dintre materie şi spirit.
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450
3. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI – 1350-1450
IMAGINI
IMAGINI
IMAGINI
IMAGINI
IMAGINI
IMAGINI

Prislop

Targoviste Bradet