Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Constructii Lemn Securitate La Incendiu
Constructii Lemn Securitate La Incendiu
DEFINITIVE/
PROVIZORII
PERMANENTE AUXILIARE
< 4 ani
(> 4 ani)
CU CARACTER C
CIVILE INDUSTRIALE AGRICOLE CU CARACTER CIVIL
MILITAR
OPTIMIST
RISCUL LA INCENDIU SE APRECIAZA si PENTRU DIMINUARE
SE IAU MASURILE DE PROTECTIE ADECVATE
MASURILE DE PROTECTIE LA INCENDIU PENTRU DIMINUAREA RISCULUI SPECIFIC
ETANSARE IZOLARE
REZISTENTA (R) la fum şi gaze termică (I)
fierbinti (E)
In Romania:
rezistenta la foc a elementelor structurii
de rezistnta principale este precizata in:
- Normativ P118
Siguranta la foc a constructiilor
preluat de (in anexa nationala, AN)
- SR EN 1991-1-2
PROCEDURA PENTRU CALCULUL LA FOC AL STRUCTURILOR CONSTRUCTIILOR
(SR EN 1990, SR EN 1991-1-2/sectunea 2)
• Generale:
- in domeniul rezistenţelor:
Efi,d(Ffi,d) ≤ Rfi,d,t (Xd,fi)
- in domeniul timpului: proiectarea asistata de incercari
• Particuare:
- in domeniul timpului (rezistentei la foc):
tfi,requ ≤ tfi,d
- in domeniul temperaturilor:
θd ≤ θcr,d
Combinarea actiunilor la nivelul structurii , in situatia de incendiu, se poate face cum urmeaza:
ΣγGA × Gk,j + ψ1,1 × Qk,1 + Σ ψ2,I × Qk,i + Σ Ad(t)
Incendiul genereaza combinatii exceptionale
Efi,d = ηfi × Ed
ηfi = (Gk + ψfi×Qk,1) / (γG×Gk + γQ,1×Qk,1)
sau minimul dintre
ηfi = (Gk + ψfi×Qk,1) / (γG×Gk + γQ,1×ψQ,1×Qk,1)
ηfi = (Gk + ψfi×Qk,1) / (ζ×γG×Gk + γQ,1×Qk,1)
ACTIUNI TERMICE LA NIVELUL COMPARTIMENTULUI DE INCENDIU
EVOLUTIA TEMPERATURILOR UNUI INCENDIU REAL
ACTIUNI TERMICE LA NIVELUL COMPARTIMENTULUI DE INCENDIU
(SR EN 1991-1-2/sectiunea 3)
Conventionale:
- curba standardizata/ISO-834 (3.2.1)
- curba focului exterior (3.2.2)
- curba hidrocarburilor (3.2.3)
CRESTEREA
Naturale-simplificate (3.3.1) COMPLEXITATII
MODELE DE INCENDIU Foc de compartiment-curba parametrica
Foc localizat
Naturale-avansate (3.3.2)
- model cu 1 zona
- model cu 2 zone
- model CFD
MODELE CONVENTIONALE DE INCENDIU
CURBA TEMPERATURA-TIMP ISO 834
(cazul reglementarilor prescriptive)
T = 20 + 345 log (8 t + 1)
1200
q[°C] Curba ISO-834 (EN1364 -1)
1110
1049
1006
1000 Curba ISO
945
842 * Trebuie considerată in TOT compartimentul chiar dacă
800 acesta este foarte mare
EN 1991-1-2 (Anexa C ):
• Foc cu flăcări care nu ajung la tavanul compartimentului (Lf < H) / Foc in aer liber
•Rezultate: temperturi dupa axa flăcării (°C)
Lf
z D
Origine virtuală
MODEL NATURAL DE INCENDIU: FOC LOCALIZAT TIP HASEMI
Grindă
Axa flăcării
Lh 2,9 H Q *
H
0,33
H
qg YQ= Inălţimea zonei
Q *
libere
1,11106 H 2,5
H
=qTemperatura aerului
la nivelul Grinzii LhCalculata
Lungimea cuorizontală
CaPaFi a flamei
Q debitul de căldură degajat al
QH* focului [W]
x
debitul de căldură adimensional
PARTICULARITATILE EVALUARII REZISTENTEI ELEMENTELOR STRUCTURALE
AFLATE IN SITUATIE DE INCENDIU, Rfi,d,t (Xd,fi)
IN CAZUL STRUCTURILOR CONSTRUCTIILOR DIN LEMN
(SR EN 1995-1-2)
Diferenta fiind facuta de STRUCTURI USOARE
STRUCTURI GRELE dimensiunea cea mai mica (protejate la incendiu: gips carton)
a elementelor componente:
80mm
Lemn lamelar
(elemente din lemn incleiate)
Structura din butuci Structura din panouri prefabricate
Densitatea
Lemnul tinde sa-si maresca volumul direct proportional cu cresterea temperaturii, densitatea si dupa
directia fibrei
Masa lemnoasa cu densitatea mai mica de 600 kg/mc Directie radiala Fr = 1 + ρ0 x 5.5 x 10-8 x ( T – Tr )
Directie tangentiala Ft = 1 + ρ0 x 8.2 x 10-8 x ( T – Tr )
Masa lemnoasa cu densitatea mai mare sau egala cu 600 kg/mc Directie radiala Fr = 1 + ρ0 x 4.5 x 10-8 x ( T – Tr )
Directie tangentiala Ft = 1 + ρ0 x 5.8 x 10-8 x ( T – Tr )
FACTOR DE EXPANSIUNE
CARBONIZAREA
(SR EN 1995-1-2/paragraful 3.4)
Adincimea stratului carbonizat, dchar, creste cu viteza de ardere, β, si poate fi:
- unidimensionala, dchar,0 = f(β0, viteza de arderea unidimensionala in cazul unui foc standard, constanta)
- teoretica, dchar,n = f(βn, viteza de arderea teoretica, constanta)
METODA METODA
SECTIUNII REDUSE PROPIETATILOR REDUSE
Conectorii
Metoda supradimensiunii elementului
Imbinari neprotejate Imbinari protejate
Supradimensionare element din lemn cu afi Timpul de intirziere
pentru scaderea capacitatii portante a imbinarii
afi = ßn x kflux x ( treq – td,fi ) tch >treq – n x td,fi
n = 0,5 pentru protectie din lemn, placi gips-carton tip
A sau H
n = 1,2 pentru protectie din placi gips-carton tip F
afi - supradimensiunea elemntului de lemn tch - timpul de initiere al carbonizarii
treq - timpul necesar de rezistenta la foc treq - timpul necesar de rezistenta la foc
td,fi - timpul de rezistenta a imbinarii in cazul td,fi - timpul de rezistenta la foc al imbinarii in cazul
neprotejarii neprotejarii
ßn - viteza de carbonizare
kflux - coeficient ce tine cont de fluxul de caldura prin
conector
*) Supradimensiunea elementului este cu atit mai Dupa expirarea timpului de initiere a carbonizarii
mare cu cit timpul necesar a rezista sub incendiu este imbinarea se comporta ca si o imbinare neprotejata la
mai mare care nu s-a luat masura supradimensionarii
**) o dimensiune prea mare a elemntului de lemn nu elemntelor cu afi
este economica
Dimensionarea imbinarilor in situatia de incendiu
Conectorii
Metoda reducerii incarcarilor
Imbinari neprotejate Imbinari protejate
Rezistenta elementului metalic de imbinare Timpul de intirziere
pentru scaderea capacitatii portante a imbinarii
Fv,Rk,fi = e-k x td,fi x Fv,Rk tch > treq - n x td,fi
n = 0,5 pentru protectie din lemn, placi gips tip A
sau H
n = 1,2 pentru protectie cu placi gips-carton tip F
k - parametru care tine cont de tipul imbinarii si treq - timpul necesar de rezistenta la foc
diametrul conectorului td,fi - timpul de rezistenta la foc al imbinarii in
td,fi - timpul de rezistenta la foc al imbinarii in cazul neprotejarii
cazul neprotejarii
Fv,Rk - capacitatea portanta a conectorului la
temperatura normala
Capacitatea portanta a conectorului luata in
calcul este cu atit mai mica cu cit conectorul
trebuie sa reziste un timp mai lung sub incendiu
DOCUMENTE NORMATIVE EUROPENE
PENTRU PROIECTAREA LA FOC A CONSTRUCTIILOR DIN LEMN