Sunteți pe pagina 1din 12

Stresul parental

 se referă la experimentarea, de către părinte, a unei stări de distress sau


disconfort, stări ce rezultă din cerințele asociate rolului de parenting.
Stresul parental este un tip distinct de stres care apare atunci când
percepția părinților asupra cerințelor copiilor depășește resursele sale.
 Stresul parental poate fi definit ca orice legat de îngrijirea și creșterea unui
copil care provoacă frustrare și interferează cu modul în care un părinte se
referă la un copil.
 Teoria generală a stresului psihologic poate fi utilă în înţelegerea relaţiei
reciproce dintre stresul parental şi problemele de comportament. Stresul ca
proces include patru componente :
 Un agent, un eveniment sau o cauză externă
 O evaluare cognitivă asupra evenimentului sau agentului pentru a
determina dacă este neplăcut
 Mecanisme de coping pentru a reduce efectele neplăcute ale agentului sau
evenimentului stresor
 Consecinţele efectului, sau reacţia la stres (Lazarus, 1993).
Strategii de coping

 Pentru Lazarus „supravieţuirea psihică” presupune adaptarea la norme, presiuni sociale


etc., rezultând din interdependenţa cu ceilalţi, dar ţinând cont şi de presiunile şi nevoile
de ordin Există două mari categorii de răspunsuri ale părinților, în ceea ce privește
gestionarea emoțiilor negative ale copiilor:
 a. răspunsuri suportive ale părinților – când părintele invită copilul să își exploreze
sentimentele, încurajându-l să își exprime emoțiile și să le exploreze, ajutându-l să
înțeleagă ceea ce simte; părintele validează emoția și asigură copilul de suport și sprijin;
 b. răspunsuri non-suportive - strategiile precum minimizarea experienței emoționale,
pedepsirea copilului sau experimentarea distresului în fața exprimării emoționale trimit
copilului mesajul că exprimarea emoțiilor negative este inadecvată și de neacceptat.
 Strategiile de coping posibile sunt:
 Reacție de distress la emoțiile negative: părintele experimentează o stare de sitres
puternică;
 Reacție de pedeapsă: părinții apelează la pedepse menite să minimizeze reacția
emoțională negativă
 Reacție de încurajare a exprimării negative a emoțiilor: părinții încurajează copilul să își
exprime emoția și/sau îi validează emoțiile negative
 Reacție orientată pe emoții: părinții apelează la strategii menite să facă copilul să se
simtă mai bine
 Reacție orientată pe rezolvarea problemei: părinții ajută copilul să rezolve problema care
a declanșat emoția negativă; părinții analizează situația problemă și caută cele mai bune
rezolvări;
 Minimizarea reacțiilor: părinții încearcă să reducă severitatea problemei, minimizând
importanța acesteia sau devalorizând problema copilului
Mindfulness

 Mindfulness a fost definit ca un nivel de conștientizare ce derivă din a fi


atent la scopul unei acțiuni, a trăi în prezent, fără a judeca desfășurarea
experiențelor ci doar a trăi momentul, clipă de clipă
 Mindfulness ca şi trăsătură a fost descrisă ca o capacitate inerentă de
conștientizare a prezentului fără a judeca acea experiență; toți oamenii o au
într-o anumită măsură.
 Niveluri mai ridicate de mindfulness au fost asociate unor niveluri mai
mici de stres, ceea ce face ca atenția concentrată să faciliteze utilizarea
unor strategii mai adaptive atunci când individul se confruntă cu situații
dificile.
Metodologia cercetării
 Problema de cercetare: cum influențează stilul de coping cu emoțiile negative ale copiilor și
mindfulness-ul nivelul stresului parental?
 Ipoteza Nivelul de mindfulness și strategia de coping utilizată imfluențează nivelul stresului
parental.
 Variabilele cercetării
 Vd: nivelul perceput de stres parental
 Vi1: stilul de coping predominant cu emoțiile negative ale copiilor:
 -Reacție orientată pe emoții (suportiv)
 -Reacție orientată pe rezolvarea problemei (suportiv)

 Vi 2 : nivelul de mindfulness
– Scăzut
- Ridicat
Participanți

 La acest studiu au participat 127 de părinți care au copii cu vârstele cuprinse între
4 și 10 ani din cadrul școlilor generale din județul Bacău în timpul ședințelor cu
părinții. Eșantionul a fost echilibrat din punct de vedere al genului, participând la
studiu atât mame cât și tați. nu avem criterii legate de nivelul de studii al
participanților și nici de vârstă. Pentru această cercetare vom avea părinți atât din
mediul urban cât și din mediul rural.
 Pentru o mai bună relevanță și validitate statistică s-a utilizat pentru analiză
grupurile de subiecți cu strategii de coping dominant cu peste 20 de subiecți,
rămânând un total pentru analiză 71 de subiecți.
Instrumente

 Pentru măsurarea variabilei stres parental s-a utilizat Parental Stress


Scale Berry and Jones (1995)
 Pentru măsurarea variabilei stilul coping predominant s-a utilizat Coping
with children's negative emotions scale- Fabes, R. A., Poulin, R. E.,
Eisenberg, N., & Madden-Derdich, D. A. (2002)
 Pentru măsurarea variabilei mindfulness s-a utilizat The Mindful
Attention Awareness Scale (MAAS)- Brown, K.W. & Ryan, R.M. (2003)
Rezultate

 Efectul principal al variabilei stilul de coping asupra nivelului de stres


parental
 F(1,71) = 4,636 p = 0,035 (există efect principal)
 Memoții = 88,58
 Mprobleme = 93,17
 Mdif = 4,59 p = 0,035 (diferența este semnificativă)
 subiecții cu un coping centrat pe probleme vor manifesta un nivel mult mai
ridicat al stresului parental.
 Efectul principal al variabilei nivel de mindfulness asupra nivelului de
stres parental
 F(1,71) = 1,437 p = 0,235 (nu există un efect principal)
 Ms = 89,60
 Mr = 92,16
 Mdif = 2,55 p = 0,235 (diferența nu este semnificativă)

 Efectul de interacțiune este nesemnificativ din punct de vedere statistic.


Concluzii

 Ipoteza propusă în cadrul cercetării a fost doar partial confirmată, prin


testele statistice s-a putut doar să confirmăm faptul că există un efect
principal al variabilei stilul de coping asupra nivelului de stres parental în
sensul că există diferențe semnificative ale nivelului de stres parental între
subiecții cu coping predominant pe emoții, comparativ cu subiecții cu
coping centrat predominant pe probleme, în sensul că subiecții cu un
coping centrat pe probleme vor manifesta un nivel mult mai ridicat al
stresului parental.