Seminar 2

Principalele metode de cercetare în

psihologia medicală, cu accent pe
observaţie, experiment, interviu,
teste psihologice.
Specificul chestionarelor şi testelor
proiective. Avantaje şi dezavantaje.
Exemple.
 Observația
• Act de contemplare, mai mult sau mai puțin metodică,
orientată sau nu de anumite ipoteze explicative, a unui
comportament
• Avantaje:
– Spontaneitatea subiectului (subiectul nici nu realizează că este
observat)
– Costurile sale minime
– Pot fi genrate ipoteze valoroase pentru studii ulterioare
• Dezavantaje:
– Poate sta la baza unor prejudecăți sau chiar a unor resentimente
– Subiectivitatea, amplificată de dinamismul intrinsec al faptului
observat
– Retrospectivitatea concluziilor (observația nu poate fi aplicată în
cazul în care comportamentul respectiv poate avea efecte
ireversibile: suicidul, comportamentul violent, etc.).
 Interviul
• Metodă facilă pentru aprecierea comportamentului, putând fi orientat în
egală măsură către trecut, prezent sau viitor
• Avantaje:
– poate fi integrat foarte bine anamnezei, un medic putând obține date
relevante pentru condiția somatică a pacientului, cât și date care țin de
comportamentul acestuia
– Subiectul se așteaptă la el, deci nu are nevoie să se antreneze mintal pentru o
astfel de circumstanță
• Dezavantaje:
– În relația cu anumiți pacienți, în special cu cei rău intenționați sau
manipulatori, tocmai pentru că anticipează o astfel de discuție, încearcă să-și
urmărească propria strategie
• Variante de interviu:
– Structurat, cu întrebări închise, tehniciste
– Semistructurat, pacientul este liber să răspundă cu cuvintele sale la întrebări
voit non-directive, deschise.
 Interviul structurat versus interviul
semistructurat
• Interviul structurat
• Avantaje:
– Permite obținerea unor informații precise într-un timp scurt
– Relativ independent de dispoziția sau calitățile intrinseci ale
intervievatorului
– Poate fi standardizat cu ușurință
– Este ușor de replicat, fiind posibilă analizarea unor loturi mari
– Subiectul are sentimentul că poate controla mai ușor desfășurarea
interviului
• Dezavantaje:
– Creează frustrare neoferind posibilitatea unui catharsis emoțional
– Este ușor de deturnat de un subiect rău intenționat
– Cercetătorul decide apriori care subiecte sunt importante, relevante
– Poate avea validitate redusă, dacă întrebările nu sunt reprezentative
– Creează o asimetrie în relația intervievator/intervievat
 Interviul semistructurat
• Avantaje:
– Oferă posibilitatea pacientului de a se elibera de emoțiile sau temerile
sale, facilitează autodezvăluirea
– Este mai nuanțat, adaptat personalității subiectului
– Previne etichetarea apriori a unor chestiuni ca fiind neimportante
– Facilitează abordarea unor subiecte mai complexe
– Creează un raport mai bun între intervievator și intervievat
• Dezavantaje:
– Depinde de abilitățile intervievatorului
– Furnizează informație dificil de prelucrat statistic sau de
operaționalizat
– Este cronofag
– Este mai vulnerabil la influențarea răspunsurilor de către intervievator
– Greu de repetat și deci de standardizat ( temele interviului iau naștere
ad hoc)
 Experimentul
• Constituie metoda clasică prin care un comportament poate fi provocat,
controlat sau manipulat
• Obiectivele experimentelor sunt extrem de diverse ( comportamentul la
nivel individual, grupal sau raportându-se la valori culturale)
• Toate au în comun:
– Direcția prospectivă a demersului
– Strădania experimentatorului spre generalizare
• Tipuri de experiment:
– Experiment de laborator, condițiile experimentale sunt foarte bine controlate
iar subiecții sunt supuși în mod riguros absolut aceleiași sarcini în condiții
riguros identice; adecvat pentru elucidarea unor aspecte comportamentale
desprinse de factorul emoțional;
– Experiment natural, în care prioritară este ajustarea tipului de sarcină
particularităților individuale ale subiectului; se potrivește mai degrabă
situațiilor în care variabilele emoționale pot juca un rol cheie în influențarea
comportamentului.
 Etapele experimentului
• Stabilirea unor ipoteze de lucru
• Definirea unui set de variabile independente și a unui set
de variabile dependente
• Eșantionarea subiecților
• Obținerea consimțământului informat
• Controlul variabilelor parazite, de natură a interfera cu
rezultatele experimentului
• Desfășurarea propriu-zisă a experimentului
• Evaluarea rezultatelor acestuia, urmată de formularea unor
ipoteze explicative sau folosirea lor pentru nuanțarea altor
metode de studiu ( de exemplu, interviul clinic).
 Testele psihologice
• Probe psihologice standardizate care măsoară sau descriu un aspect al
comportamentului
• Chestionarele corespund unui set de întrebări cu răspuns preformat la
care subiectul este invitat să răspundă spontan și ale căror rezultate se
exprimă cantitativ.
• Avantaje:
– Modalitatea catitativă de evaluare este extrem de avantajoasă din punct de
vedere al cercetării ”evidence based” (bazate pe evidență), permițând
susținerea de afirmații cu privire la diferențele inter-subiecți sau intra-subiecți
– Permit aprecierea sincerității subiectului (scale de minciună).
• Dezavantaje:
– Numărul mare de întrebări (cronofag)
– Modul de răspuns rigid
• Exemple: MMPI (minnesota Multiphasic Personality Invetory), FPI
(Freiburg Personality Inventory), CPI ( California Peronality Inventory)
 Testele proiective
• Teste în care subiectul este încurajat să
răspundă liber, fie să creeze, fie să
interpreteze liber ceva).
• Sarcina este mai atractivă dar interpretarea
acestor teste nu se mai poate face decât într-o
manieră calitativă.
• Exemple: Testul Rorschach, testul arborelui,
Testul DAP (Draw a Person), Testul TAT
(Thematic Apperception Test), etc.
Specificul chestionarelor şi testelor proiective. Avantaje
şi dezavantaje. Exemple.

• Două diferenţe majore între chestionarele de

personalitate (exemplu, chestionarul Schmieschek,
M.M.P.I.) şi testele proiective de personalitate (testul
Rorschach, testul Rosenzweig, testul arborelui, etc.)
• Criteriul gradului de obiectivitate
– Chestionarele de personalitate sunt mai obiective decât testele
proiective (în testele proiective intervine subiectivitatea celui care
interpretează)
• Criteriul gradului de complexitate
– Chestionarele de personalitate sunt mai puţin complexe decât testele
proiective de personalitate ( în cazul testelor proiective are loc o
sondare inclusiv a zonelor inconştiente ale psihismului uman , în timp
ce chestionarele se adresează exclusiv nivelului conştient).