ÎNTRETINEREA/MENTENANTA

NAVEI
Partea 2
Unitatea de învăţare nr. 1 Partea 2 Intretinerea navei

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 1 Partea 2

1. Cadrul legislativ/cerinte pentru intretinere

2. Criticalitate, defectiuni repetitive
3. Tendinte viitoare
4. Coroziunea si controlul acesteia
5. Vopsele marine
6. Intrebări şi răspunsuri
7. Bibliografie

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 1 Partea 2

 Cunoasterea cadrului legislativ pentru intretinere

 Cunoaşterea factorilor ce infuenţează coroziunea
 Cunoaşterea metodelor de control al coroziunii
 Cunoaşterea normelor de protecţia muncii
 Cadrul legislativ/cerinte
IMO:
• “The Company should establish procedures to
ensure that the ship is maintained in conformity
with the provisions of the relevant rules and
regulations and with any additional requirements
which may be established by the Company.”
SOLAS, ISM Code: Paragraph 10.1
Capitol de intretinere in sistemul de management
(SMS) al companiei.
 Cadrul legislativ/cerinte
IMO:
• “In meeting these requirements the Company should
ensure that:
.1 inspections are held at appropriate intervals;
.2 any non-conformity is reported with its possible cause, if known;
.3 appropriate corrective action is taken; and
.4 records of these activities are maintained.”
SOLAS, ISM Code: Paragraph 10.2
Intretinere/mentenanta
 Cadrul legislativ/cerinte
IMO:
• “The Company should identify equipment and technical
systems the sudden operational failure of which may result
in hazardous situations.”
SOLAS, ISM Code: Paragraph 10.3
Echipamente critice
 Cadrul legislativ/cerinte
IMO:
• “The inspections mentioned in 10.2 as well as the
measures referred to 10.3 should be integrated in the ship's
operational maintenance routine.”
SOLAS, ISM Code: Paragraph 10.4
10.2 si 10.3 trebuie integrate in mentenanta.
 Cadrul legislativ/cerinte
Societati de Clasificare:
• Verifica si certifica navele - Certificatul de Clasa
• Pot actiona ca Organizatie Recunoscuta
(Recognised Organisations) pentru inspectarea
navelor in numele Administratiei Pavilionului
(Flag State)
 Ce face obiectul intretinerii la
nava?
In general, tot ce exista la bordul navei, de exemplu:
Corpul navei
– Exterior si interior
– Partea emersa si partea imersa
– Tubulaturi, magazii, tancuri de balast, marfa, etc
Spatii de locuit
Instalatii si echipamente de propulsie
Instalatii si echipamente auxiliare:
– Electrice/electronice
– Mecanice
– Hidraulice
 Doua aspecte de luat in
considerare
• Echipamente critice
• Defectiuni persistente/repetitive
 Echipamente critice
Sunt cele a caror defectare poate rezulta in
situatii periculoase (ISM Code 10.3).
Facem distinctia intre echipamente de avarie si echipamente critice; cele critice sunt o
notiune mai ampla.

Pentru exemplificare, sa presupunem ca o nava are doua pompe de apa de mare destinate
racirii. Acestea nu sunt alimentate din tabloul de avarie si nu sunt considerate
echipamente de avarie. Totusi, din punct de vedere al criticalitatii, cand una din pompe se
defecteaza, cealalta devine critica.

De ce devine critica? Din doua motive:

• nu mai exista o pompa de rezerva si creste probabilitatea ca nava sa ramana fara racire
apa de mare;
• consecintele defectarii celei de-a doua pompe sunt imobilizarea navei (consideram ca
nava poate functiona normal cu o pompa, dar nu si fara ambele pompe).
 Piese de schimb critice
Riscul asociat cu defectarea echipamentelor
critice se manageriaza inclusiv prin
mentinerea unui stoc minim de piese critice.

Atentie: Stocul minim de piese critice

(cerinta) nu este acelasi cu stocul minim de
piese in general – critice si necritice.
 Defectiuni persistente/repetitive
• Aparitia acestora inseamna ca strategia de mentenanta
trebuie revizuita.
• tabelul de mai jos indica un mod de monitorizare a
defectiunilor in functie de frecventa si durata de scoatere din
functiune.
MTBF 10- 100 100 - 1000 1000-10000 >10000
(hours)
1 2 3 4
Downtime
(days)

> 48 1 1 2 3 4
12-48 2 2 4 6 8

1-12 3 3 6 9 12
<1 4 4 8 12 16
 Tendinte viitoare
• Smart ships
• Asset management
• Monitorizare online de catre producator
• Remote assistance
• Condition monitoring
• Non destructive testing
• UAV (Unmanned Aerial Vehicle) folosite la inspectii
• Cyber security
Sunt date in limba engleza pentru a servi la cautare ulterioara
in literatura.
 Activitate pe Campus
7. La ce tipuri de nave ne asteptam sa gasim
ultimele tendinte in mentenanta? De ce?
Coroziunea
Coroziunea
Coroziunea
Efectele coroziunii
PROTECTIA NAVELOR IMPOTRIVA COROZIUNII

• Forme ale coroziunii

• Principalii factori care influenteaza rata de coroziune
• Cum se exprima rata de coroziune?
• Controlul coroziunii la bordul navei
• Vopselele marine si vopsirea
• Pregatirea suprafetelor
• Norme de protectia muncii
 COROZIUNEA

DEFINITIE
Coroziunea este un proces de degradare lentă şi
progresivă a obiectelor metalice, de la suprafaţă spre
interior, sub acţiunea mediilor chimice active.
 Forme ale coroziunii
• Grupa I – Identificabile prin inspecţie vizuală

Coroziune Coroziune în Coroziune

Coroziune locală
generală spaţii înguste galvanică
 Forme ale coroziunii
• Grupa I – Identificabile prin inspecţie vizuală

1. Coroziunea generală (sau coroziunea uniformă) presupune

dizolvarea anodică uniform distribuită pe toată suprafaţa metalică.

2. Coroziunea locală este o apariţie întâmplătoare, sub formă de atac

extrem de localizat pe o suprafaţă de metal, caracterizată prin faptul
că adâncimea de penetrare este mult mai mare decât diametrul zonei
afectate.

3. Coroziunea în spaţii inguste este o formă localizată de coroziune, la

nivel de micro-mediu: sub garnituri de etanşare, şaibe.

4. Coroziunea galvanică are loc atunci când două metale diferite

electrochimic sunt conectate metalic şi expuse unui mediu coroziv.
 Coroziunea galvanică

• Metalul mai putin nobil (anodul) suferă un atac accelerat şi metalul mai
nobil (catodul) este protejat catodic de curentul galvanic.

Pentru apariţia coroziunii galvanice exista trei condiţii ce trebuie îndeplinite:

1. Metalele trebuie să fie depărtate în seria galvanică (anod şi catod)

2. Aceste metale trebuie să fie în contact electric şi
3. Metale trebuie să fie expuse unei soluţii de electrolit.
 Seria
galvanica
 Forme ale coroziunii
• Grupa II – Identificabile prin inspectarea cu instrumente speciale

Coroziune prin Coroziune prin Coroziune

Cavitaţie
eroziune frecare intergranulara

Coroziune prin
Dezaliere
exfoliere
 Forme ale coroziunii
• Grupa II – Identificabile prin inspectarea cu instrumente speciale

5. Coroziunea prin eroziune se referă la un proces repetat (un proces

de coroziune) şi de distrugere (un proces mecanic) a peliculei de
protecţie de la suprafaţa metalului. Acest lucru se produce de obicei
într-un lichid în mişcare.

6. Cavitaţia apare atunci când presiunea unui fluid operaţional scade

sub presiunea de vaporizare provocând formarea de bule de gaz şi
distrugerea lor.
 Forme ale coroziunii
• Grupa II – Identificabile prin inspectarea cu instrumente speciale

7. Coroziunea prin frecare se referă la daunele produse prin coroziunea

asperităţilor de la suprafeţele de contact: în prezenţa mişcării repetate
a suprafeţei relative, cum se întâmplă de exemplu în cazul vibraţiilor.

8. Coroziunea intergranulară este o afecţiune locală care apare la, sau

în zonele înguste imediat adiacente, grăuntelui cristalin dintr-un aliaj.

9. Dezalierea este un proces de coroziune în care un element este

preferenţial eliminat dintr-un aliaj. Acest lucru se întâmplă fără o
schimbare semnificativă în mărimea sau forma materialului, dar zona
afectată devine slabă, fragilă, şi poroasă.
 Forme ale coroziunii

• Group III – Identificabile prin examinare microscopică

Fisurare Cauzate de temperaturi înalte

Coroziune Coroziune prin Coroziune în

Atac interior
prin fisurare oboseală trepte
 Forme ale coroziunii

• Group III – Identificabile prin examinare microscopică

Fisurare Cauzate de temperaturi înalte

Coroziune Coroziune prin

în trepte Atac interior
prin fisurare oboseală
 Forme ale coroziunii
• Grupa III – Identificabile prin inspectarea cu instrumente speciale

10. Coroziunea prin fisurare descrie un fenomen care poate apărea

atunci când mai multe aliaje sunt supuse la încercări de tracţiune
statice, de suprafaţă şi sunt expuse la anumite medii corozive.

11. Coroziunea prin oboseală este rezultatul acţiunii combinate a unor

încercări alternative sau ciclice şi un mediu coroziv.
Principalii factori care influenţează rata
de coroziune
• Difuziunea. Barele de oţel pur, expuse vor coroda mai repede
decât cele acoperite cu un strat compact de rugină deoarece
dispersarea reactanţilor la şi de la suprafaţa metalică este mult
mai uşoară.
• Temperatura - Metalele corodează mai repede la temperaturi
mai mari decât la temperaturi mai mici.
• Conductivitatea. Pentru a apărea coroziunea trebuie să existe
un mediu conductor între cele două părţi ale reacţiei de
coroziune.
• Potenţialul electrochimic. Fiecare metal are un potenţial
electrochimic specific când este introdus într-un lichid
conductor.
 Cum se exprimă rata de coroziune?

• Pierderea în greutate per unitate de suprafaţă, pe unitatea de

timp
mg/dm2zi sau
g/m2zi

• Rata de pierdere in grosime a metalului

inch/an sau,
mm/an
 Clasificarea materialelor metalice în funcţie de rata lor
de coroziune generală

- incorodabile
R <0,005 inch/an (0,15 mm/an)

- stabile

0.005 inch/an>R> 0.05 inch/an

(0.15 mm/an>R> 1,5 mm/an)

- cu rezistenţă slabă la coroziune

R > 0,05 inch/an (> 1,5 mm/an)

 Controlul coroziunii la bordul navei

1. Modificând mediul coroziv

a) Prin inhibitori
b) Protecţie catodică

2. Înlăturând mediul coroziv

Acoperiri
 Modificând mediul coroziv

a) Prin inhibitori
Inhibitorii coroziunii sunt utilizaţi în zone unde soluţia de electrolit
este într-o cantitate cunoscută şi controlabilă. La bordul navelor
aceasta se aplică în cazul echipamentelor din interior (căldări,
tancuri, conducte).

• Inhibitorii anodici acţionează prin migrarea de la acesta şi

reacţionând pentru a forma sărurile care acţionează ca o barieră
de protecţie. De exemplu: cromaţi, nitriţi, fosfaţi şi uleiuri solubile.

• Inhibitorii catodici migrează spre catod şi fie acţionează prin

stoparea absorbţiei de oxigen fie prin oprirea reacţiei
hidrogenului. De exemplu: compuşii sărurilor cu magneziu, zinc,
nichel.
 Modificând mediul coroziv

b) Protecţia catodică
Protecţia catodică (PC) este o tehnică utilizată pentru a controla
coroziunea unei suprafeţe metalice făcând-o catodul unei celule
electrochimice. Cea mai simplă metodă de aplicare a PC este
prin conectarea metalului necesar a fi protejat cu un alt metal mai
uşor corodabil care să acţioneze ca anod al celulei
electrochimice.

Protecţia catodică poate fi realizată în două moduri:

• prin utilizarea de anozi galvanici (de sacrificiu), sau
• prin aplicarea unui curent electric extern (adică un curent
suplimentar)
 Sistemul de protecţie catodică prin Anozi de sacrificiu

Un metal cu un potenţial mai scăzut este pus în contact electric cu

suprafaţa unui metal necesar a fi protejat. Metalul cu potenţial
mai scăzut devine anod şi corodează preferenţial.

Materialele cele mai utilizate sunt magneziu, zinc şi aluminiu.

Anozii în sistemele de protecţie catodică prin anozi de sacrificiu
trebuie să fie inspectaţi periodic şi înlocuiţi atunci când sunt
consumaţi.
Sistemul de protecţie catodică prin aplicarea unui curent
suplimentar

Sistemul de protecţie catodică prin aplicarea unui curent

suplimentar (Impressed current) utilizează anozi conectaţi la o
sursă de curent continuu.

Anodul serveşte doar ca o sursă de electroni şi nu trebuie să fie

consumat în furnizarea curentului de protecţie.
Materialele cel mai frecvent utilizate pentru anozi în sistemul ICCP,
sunt grafitul şi aliajul fonta-siliciu.
 Excluzând mediul coroziv

Acoperirea metalului este folosită în scopul de a interpune un strat rezistent

la coroziune între metal şi mediul înconjurător. Acoperirea poate consta
în:

• alt metal, de exemplu: zinc sau cositor pentru acoperirea oţelului,

• un strat de protecţie derivat din metalul însusi, de exemplu: oxid de
aluminiu pe aluminiu "anodizat",
• acoperiri organice, cum ar fi: răşini, materiale plastice, vopsele, emailări,
uleiuri şi grăsimi.
 De ce să folosim vopsele împreună cu Protecţia Catodică?

• PC va funcţiona numai atunci când anodul şi structura de protejat sunt

unite printr-un mediu conductiv (ex. apa de mare).

• Structurile din zonele supuse alternativ mediului umed/uscat (ex. zona

de acţiune a valurilor sau tancurile de balast), vor fi protejate numai
pentru o parte din timp.

• Societăţile de Clasificare solicită aplicarea unui strat de protecţie în

tancurile de balast ale navelor.

• Costurile necesar a fi suportate pentru instalarea şi întreţinerea unui

sistem de PC sunt reduse semnificativ în cazul în care este aplicat un
strat protector.
 Vopselele marine şi vopsirea

Pregătirea suprafeţelor
• Sablarea - folosind minerale abrazive este metoda preferată pentru
curăţarea oţelului înainte de aplicarea acoperirilor marine. Sablare nu
numai că oferă cel mai înalt nivel de curăţenie, dar, de asemenea,
asperizează suprafaţa pentru a asigura o bună aderenţă a grundului.
(recircularea materialul abraziv - reducând costurile sablării şi cantităţile de
deşeuri rezultate în urma sablării)

• Curăţarea cu solvenţi, adică, degresare, este utilizată pentru a îndepărta

petele de grăsime şi ulei. Clătirea finală se face întotdeauna folosind
solvent proaspăt (componentele individuale).

• Curăţarea cu aburi - pentru a îndepărta petele de grăsime şi ulei (pe

suprafeţe mari). Curăţarea cu abur este de obicei mai economică şi mai
eficientă decât curăţarea cu solvenţi.
 Echipamente pentru îndepărtarea ruginii

• Unelte de mână –cel mai frecvent utilizate sunt şmirghelul,

periile de sârmă, racletele de mână şi marţagonul.

Smirghel Perii de sârmă

Racleta de mână Marţagon

 Echipamente pentru îndepărtarea ruginii

• Echipamente portabile electrice, pneumatice sau hidraulice – Cel mai

utilizat instrument electric pentru îndepărtarea ruginii este polizorul
portabil. Un alt instrument este ciocanul pneumatic.

Polizor electric Ciocanul

portabil pneumatic
 Vopselele navale

Vopsele pe bază de zinc

• Durabilitatea unui strat de zinc este în termeni largi, mai mult

sau mai putin proporţională cu grosimea lui, indiferent de
metoda de aplicare.

Regula de aur care se aplică pentru prevenirea şi controlul bio-

coroziunii şi bio –depunerilor în sistemele industriale este de a
menţine structurile curate.
 Vopselele navale

Vopsele antivegetative (antifouling)

Vopselele antivegetative emană substanţe chimice în mare care

sunt otrăvitoare pentru organismele bio-vegetative şi previn
aderarea lor la suprafaţa navei.

• Vopsele AF pe bază de cupru

• Vopsele AF pe baza de Staniu
Vopsele AF pe bază de cupru

• funcţionează pe principiul emanării, la un nivel controlat, a unei

soluţii toxice pentru a ucide sau descuraja vietăţile marine de a
adera la partea de jos navelor.

• Pentru a-şi îndeplini funcţia, vopselele cu oxid de cupru aveau

un nivel ridicat de consum, şi prin urmare era necesar să fie
îndepărtate mecanic şi reînnoite la intervale frecvente (ex.
Durata de viaţă efectivă de la 6 la 18 luni).
Vopsele AF pe baza de Staniu

• vopsele AF pe bază de oxid de cupru au fost rapid înlocuite cu

vopsele AF îmbunătăţite, care conţin compuşi organo-metalici
numiti TBT-staniu tributilic.

• Avantajele constau in toxicitatea ridicata pentru vietăţile marine

şi nivelul de consum foarte mic pentru a-şi îndeplini funcţiile.
Durata lor de viaţă împotriva depunerilor organice acvatice
poate fi astfel prelungită pentru o perioadă de cinci ani.

• În 1998, IMO a luat decizia de a introduce o interdicţie la nivel

mondial în folosirea de TBT în vopselele antivegetative
(1.01.2008)
Vopselele nepoluante

• În prezent, înlocuitorii principali pentru staniu sunt pe bază de

cupru, care a fost folosit mai devreme. Cupru este departe de a
fi o soluţie perfectă pentru că este, de asemenea, asociat cu
efecte negative faţă de mediu, deşi nu sunt considerate a fi la
fel de grave ca şi cele ale staniului.

• Sunt disponibile o gamă limitată de soluţii anti-vegetative care

acţionează prin metode fizice, mai degrabă decât prin utilizarea
produselor biocide (siliciu epoxidic).
 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII

Acoperirile metalice se folosesc şi pentru protecţia armăturilor.

• Procedeele folosite sunt: cromarea, nichelarea, metalizarea.

• stratul de protecţie se realizează prin galvanizare, adică

acoperire electrolitică, prin cufundarea în băi de metal topit
pentru metalizare,

• iar pentru piesele formate din aliaje uşoare (duraluminiu) prin

oxidare anodică, adică acoperirea suprafeţelor cu un strat de
oxid de grosime stabilită care constituie o peliculă foarte
rezistentă împotriva coroziunii.
 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII

Acoperiri nemetalice

• Unsori
• Lacuri
• Bitumuri
• Cauciucuri
• Emailuri
 Măsuri de protecţia muncii

• 1. Suprafeţele vopsite ar trebui să fie întotdeauna şlefuite

umede pentru a reduce praful de la vopseaua veche, care poate
fi toxic dacă este inhalat. În cazul în care se ştie că praful va
conţine plumb, va trebui să fie utilizate alte metode de tratare a
prafului. Măştile de praf ar trebui să fie purtate ca protecţie
împotriva altor pulberi.

• 2. În cazul în care se stie că suprafaţa care urmează să fie

şlefuită conţine plumb, atunci ar trebui să fie adoptate metode
care să nu creeze praf. Este mai sigur a evita sau a minimiza
crearea de praf decât a încerca să se cureţe praful după aceea.
Şlefuirea sau sablarea abrazivă ar trebui să fie evitate.
Vopseaua pe bază de plumb nu ar trebui să fie arsă deoarece
fumul va conţine plumb metalic într-o formă uşor de absorbit.
 Măsuri de protecţia muncii

• 3. Substanţele pentru îndepărtarea ruginii sunt acide şi

contactul cu pielea neprotejată ar trebui să fie evitat. Ochelarii
de protecţie trebuie să fie purtaţi pentru protejarea împotriva
stropilor. Dacă se vopseşte la înalţime sau de asemenea în
apropierea parâmelor, trebuie evitată stropirea parâmelor, a
hamurilor de siguranţă, a bandulelor etc.

• 4. Spaţiile interioare şi închise trebuie să fie bine ventilate, atât

în timp ce se vopseşte cât şi până când vopseaua s-a uscat.
 Măsuri de protecţia muncii

• 5. Nu trebuie să se fumeze sau să se utilizeze flacăra deschisă

în spaţiile interioare în timpul vopsirii sau până când vopseaua
s-a uscat bine. Unii vapori chiar şi în concentraţii scăzute se pot
descompune în mai multe substanţe nocive atunci când sunt în
apropierea unei ţigarete aprinse.

• 6. Atunci când vopsirea se face în apropierea unui utilaj sau de

pe pod rulant suspendat, sursa de alimentare trebuie să fie
izolată şi utilajul fixat în aşa fel încât să nu poată fi mutat sau
pornit din neatenţie. Ar trebui să fie afişate avertismente
adecvate. Ar trebui să fie purtate haine bine închise.
 Utilizarea echipamentelor de pulverizare

• Deoarece există în uz multe tipuri diferite de echipamente de

vopsire prin pulverizare, utilizatorii ar trebui să respecte
instrucţiunile de utilizare ale producătorului.

• Echipamentele de vopsire prin pulverizare sunt deosebit de

periculoase, deoarece vopseaua este expulzată la o presiune
foarte mare şi poate pătrunde în piele sau poate provoca leziuni
oculare grave. Spray-ul nu ar trebui să vină în contact cu pielea
feţei sau cu pielea neprotejată.

• Imbrăcămintea de protecţie potrivită, cum ar fi un costum de

protecţie, mănuşi, glugă şi ochelari de protecţie ar trebui să fie
purtate în timpul pulverizării.
.
 Utilizarea echipamentelor de pulverizare

• Vopselele care conţin plumb, mercur sau compuşi toxici similari

nu ar trebui să fie pulverizate în interior.

• Masca de respirat adecvată ar trebui să fie purtată în funcţie de

natura vopselei ce va fi pulverizată. În situaţii excepţionale,
poate fi necesar să se utilizeze aparate de respiraţie.

• Dacă duza de pulverizare s-a înfundat, declanşatorul pistolului

de pulverizare ar trebui să fie blocat într-o poziţie închisă înainte
de orice încercare de a se elibera blocajul.

• Înainte ca o duză de pulverizare blocată să fie înlocuită sau

înainte de a se încearca orice altă demontare, presiunea ar
trebui eliberată din sistem.
 Utilizarea echipamentelor de pulverizare

• Când se suflă printr-o duza în sens invers pentru a elimina un

blocaj, gura duzei ar trebui să fie ţinută la distanţă de corpul
uman.

• Presiunea din sistem nu trebuie să depăşească presiunea de

lucru recomandată a furtunului. Sistemul ar trebui să fie
inspectat cu regularitate pentru constatarea defecţiunilor.

• Ca o măsură de precauţie suplimentară împotriva riscului de

spargere a unui furtun, un manşon liber, de exemplu, cu o
lungime de 2-3 metri (6-10 picioare) de furtun vechi, poate fi tras
peste acea parte a furtunului adiacentă pistolului de vopsit şi
cutiei de vopsea.
 Activitate pe Campus
8. ICCP sau anozi de sacrificiu? Cum decidem ce
folosim pentru protectia tablei de fund si bordaj?
9. Dati exemple de producatori de sisteme ICCP.
10. Dati exemple de producatori de vopsele
11. Care este motivul pentru care se utilizeaza
vopsele antifouling?
12. Dati exemple de echipamente de protectie.
Intrebări şi răspunsuri
1. Care dintre urmatoarele forme de coroziune necesita pentru
identificare inspecarea cu instrumente speciale
a) coroziune generala
b) coroziune uniforma
c) coroziune galvanica
d) coroziune intergranulara

2. La bordul navelor protejarea împotriva coroziunii prin utilizarea

inhibitorilor nu se poate aplica în cazul protejării:
e) penei cârmei
f) căldărilor
g) tancurilor
h) conductelor
3. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) Sistemul de protecţie catodică prin aplicarea unui curent
suplimentar utilizează anozi conectaţi la o sursă de curent
continuu.
b) Sistemul de protecţie anodică prin aplicarea unui curent
suplimentar utilizează catozi conectaţi la o sursă de curent continuu.
c) Sistemul de protecţie catodică prin aplicarea unui curent
suplimentar utilizează anozi conectaţi la o sursă de curent alternativ.
d) Sistemul de protecţie anodică prin aplicarea unui curent
suplimentar utilizează anozi conectaţi la o sursă de curent continuu.

4. Care dintre urmatoarele nu este o condiţie ce trebuie îndeplinita

pentru apariţia coroziunii galvanice:
a) metalele trebuie să fie depărtate în seria galvanică
b) metalele trebuie să fie în contact electric
c) metale trebuie să fie expuse unei soluţii de electrolit
d) metalele trebuie sa fie în contact fizic
 Bibliografie

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV, 2013.

[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea,
Adoption: 1 November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution
from Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol),
1997 (Protocol - Annex VI); Entry into force: 2 October 1983
(Annexes I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April
1966, Entry into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement of
Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on Standards
of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers (STCW),
Adoption: 7 July 1978; Entry into force: 28 April 1984; Major
revisions in 1995 and 2010.