Sunteți pe pagina 1din 21

Unitatea de învăţare nr.

17 Instalaţia De Propulsie

CUPRINSUL unităţii de învăţare nr. 17

1. Parti componente (slide 2)


2. Masini principale (slide 4)
3. Transmisie (slide 13)
4. Propulsoare (slide 14)
5. Intrebări şi răspunsuri (slide 18)
6. Bibliografie (slide 21)
• OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 17

 Cunoaşterea scopului si al principiului de functionare al


instalatiei de propulsie
 Cunoaşterea partilor componente ale instalatiei de
propulsie si al modului de functionare
Parti componente
Instalaţia de propulsie este alcătuită în principiu din
următoarele elemente:

• Maşini principale Prime motor (power plant)


• Transmisie
• Propulsoare
Maşina principală a unei nave este conectată cu propulsorul cu ajutorul
unui arbore. Acest întreg sistem, împreună cu alte mecanisme vitale este
cunoscut ca sistemul de propulsie al navei.
1. Maşini principale
Scopul maşinilor principale este de a furniza energie mecanică
propulsoarelor. Principalele tipuri de propulsie care au fost utilizate până
în prezent la bordul navelor sunt:

• Motoare Diesel
• Turbine cu gaz
• Turbine cu abur
• Propulsie nucleară
• Motoare electrice
A) Motorul Diesel este cel mai utilizat tip de maşina principală (97%) din marina
comercială, în principal din cauza consumului redus de combustibil în comparaţie
cu al altor motoare.

Din punct de vedere constructiv, distingem două tipuri:


• Motorul în 2 timpi (majoritatea sunt lente şi câteva medii)
• Motorul în 4 timpi (medii sau rapide)
După modul de dispunere al cilindrilor, sunt de asemenea două tipuri
• În „V”
• În linie.

Din punctul de vedere al injecţiei şi evacuării:


• convenţionale – comanda mecanică/ hidraulică a injecţiei, cu arbore cu came
• common rail – comanda electronică/ hidraulică a injecţiei, fără arbore cu came
B) Turbinele cu gaze îşi găsesc aplicabilitatea pe tipurile de nave rapide şi
avansate şi navele militare. Raportul dintre energie şi greutate al turbinelor cu gaz
este mai mare decât al motoarelor diesel.
Ele au început de asemenea să fie utilizate la bordul navelor. Turbinele cu gaze
sunt uşor de pornit şi sigure în exploatare. Oricum, folosirea pe înapoi a turbinelor
cu gaze este o problemă complexă; de aceea, navele propulsate cu turbine cu gaze
sunt echipate cu elici cu pas variabil (c.p.p.) sau cu mecanisme de reversare.
C) Turbina cu aburi este un sistem mecanic care transformă energia termică
produsă de aburul sub presiune, în mişcare de rotaţie.
Unele tipuri de nave, cum ar fi navele militare şi LNG-urile pot folosi turbinele cu
abur ca maşina de propulsie. În domeniul maritim putem distinge două tipuri de
maşini cu abur:
Maşina cu aburi pe combustibili fosili, frecvent utilizată la bordul navelor militare
şi de tip LNG.
Maşina cu aburi nucleară, cu care pot fi echipate submarinele şi portavioanele
D) Propulsia atomică este limitată la navele militare, şi în special la submarine.
Însă această formă de energie poate fi folosită mai mult la navele comerciale
deoarece combustibilii fosili devin din ce în ce mai scumpi. Spărgătoarele de
gheaţă atomice au deschis noi posibilităţi în explorarea regiunilor arctice, deoarece
pot naviga mult timp fără să realimenteze. O navă cu propulsie nucleară diferă de o
navă propulsată de turbine clasice prin aceea că utilizează energia degajată prin
descompunerea combustibilului radioactiv pentru a genera abur. Aburul este
utilizat la rotirea unui arbore prin intermediul turbinei în modul obişnuit.
E) Motoarele electrice au început a fi utilizate ca motoare principale în anii 90; ele
sunt utilizate ca un sistem electric combinat între un motor (dintre tipurile de mai
sus) şi un generator electric. Sunt în principal întâlnite pe navele de pasageri
avansate, pe unele nave special construite care vor utiliza motoarele electrice
pentru aplicaţiile de poziţionare dinamică DP: nave de aprovizionare, nave care
deservesc platformele (OSV), nave de aprovizionare şi manipulare a ancorelor
platformelor (AHTS).
F) Dual fuel diesel electric. Diesel electric cu două tipuri de combustibil.
Sistemul de propulsie este compus din mai multe seturi de diesel generatoare şi
motoare electrice de propulsie de viteză variabilă. Energia electrică este generată de
motoarele diesel alimentate cu gaz sau cu combustibil diesel. Motorul de propulsie
este acţionat cu energie electrică iar energia este transmisă către arborele de
propulsie. Noutatea, comparativ cu sistemul diesel-electric clasic, este dată de
posibilitatea funcţionării atât cu gaz cât şi cu combustibil lichid.
2. Arbore intermediar
3. Propulsorul
Dispozitivele de propulsie sunt destinate a asigura deplasarea navei utilizând diferite
forme de energie. Ele pot fi active sau reactive.
• Velele navelor tip velier sunt propulsoare active, ce folosesc forţa vântului;
• Alte tipuri de propulsoare sunt reactive: elicea, roata cu zbaturi, propulsorul cu
jet.
Propulsorul transformă lucrul mecanic de rotaţie furnizat de motor în lucru mecanic
de translaţie pentru a propulsa nava.
• Cel mai des utilizat propulsor este elicea
Părţi principale ale elicei
• Pasul elicei este distanţa cu care o elice avansează teoretic (fără
alunecare) în timpul unei rotaţii complete. Punctul de plecare este pe
bordul de atac.

• Tipuri de elice
După felul pasului, se disting două tipuri de elice:
• Elice cu pas fix. Pasul, deşi nu este constant de-a lungul palei elicei, este fix în
orice punct, din moment ce palele sunt rigid ataşate pe butuc. Forţa de tracţiune
dezvoltată de elice este controlată de viteza de rotaţie a acesteia. Oprirea navei şi
deplasarea înapoi necesită măsuri speciale: trebuie să fie posibilă schimbarea
direcţiei de rotaţie a elicei fie din cutia de viteze, fie din maşină.
• Elice cu pas variabil, - este formată dintr-un butuc cu palele montate separat,
astfel încât se pot roti, schimbând pasul. Arborele este tubular şi conţine un
sistem de control, în principal hidraulic, care poate regla pasul palelor. Reglarea
poziţiei palelor schimbă unghiul de atac asupra fluxului, modificând propulsia
fără a schimba viteza de rotaţie. Acesta este marele avantaj în ceea ce priveşte
manevrabilitatea navei.
Alte tipuri de propulsoare
1. Maşini principale

Water jet propulsor Voith-Schneider propeller

Contra-rotating propellers Azimuth propeller - Elica tip azimut

Thruster propeller - Elica în tunel Paddle wheels - Roata cu zbaturi


Intrebări şi răspunsuri
1. Care dintre următoarele afirmaţii privind propulsoarele este
Falsă?
A) elicea are întotdeauna un număr par de pale
B) transformă lucrul mecanic de rotaţie furnizat de motor în lucru mecanic de
translaţie pentru a propulsa nava
C) pot fi active sau reactive
D) pot fi întâlnite în diferite variante constructive: elice voith-schneider, elice
cu pale, roata cu zbaturi

2. Pasul elicei este:


A) distanţa cu care o elice avansează teoretic în timpul de un minut
B) distanţa dintre două pale diametral opuse
C) distanţa dintre două pale ale elicei
D) distanţa cu care o elice avansează teoretic în timpul unei rotaţii
complete
3. Care dintre urmatoarele parti componente nu apartine instalatiei
de propulsie?
A) cârma
B) Maşini principale
C) Transmisie
D) Propulsoare
Bibliografie

[1] IMO Vega database, International Maritime Organization, DNV, 2013.


[2] SOLAS, International Convention for the Safety of Life at Sea,
Adoption: 1 November 1974; Entry into force: 25 May 1980.
[3] MARPOL, International Convention for the Prevention of Pollution
from Ships, Adoption: 1973 (Convention), 1978 (1978 Protocol), 1997
(Protocol - Annex VI); Entry into force: 2 October 1983 (Annexes
I and II).
[4] Load Line, International Load Line Convention, Adoption 5 April
1966, Entry into Force 21 July 1968.
[5] Tonnage 1969, International Convention on Tonnage Measurement of
Ships, Adoption 23 June 1969, entry into force 18 July 1982.
[6] STCW Convention and Code, International Convention on Standards
of Training, Certification and Watchkeeping for Seafarers (STCW),
Adoption: 7 July 1978; Entry into force: 28 April 1984; Major
revisions in 1995 and 2010.