Norme legislative privind ingrijirile medicale la

domiciliu; HG privind activitatile de voluntariat

in domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliu
pentru persoane varstnice.

Curs 2.
O CATEGORIE DE PERSOANE
CARE BENEFICIAZA DE
INGRIJIRI LA DOMICILIU
SUNT PERSOANELE
VARSTNICE AFLATE IN
DIFICULTATE
ROST…de DAN PURIC
 “Bătrânii. România îi batjocorește cu sadism de 20 de ani. Îi ține
în foame și în frig. Sunt umiliți, bruscați de funcționari, uitați de
copii, călcați de mașini pe trecerea de pietoni. Sunt scoși la vot,
ca vitele, momiți cu un kil de ulei sau de mălai de care,
dinadins, au fost privați prin pensii de rahat. Vite slabe,
flămânde și bătute, asta au ajuns bătrânii noștri. Câini ținuți
afară iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane. Dar, ce e
cel mai grav, sunt nefolosiți. O fonotecă vie de experiență și
înțelepciune a unei generații care a trăit atâtea grozăvii e
ștearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste. Fără bătrâni
nu există familie. Fără bătrâni nu există viitor.”
 La 1 iulie 2009, în România, populaţia
peste 60 de ani însuma 4.274.640
persoane, reprezentând 19,9% din
totalul populaţiei,
 respectiv 3.204.225 persoane peste 65
de ani, reprezentând 14,9% din totalul
populaţiei.
Principalele instituţii de asistenţă socială în
regim rezidenţial pentru persoane vârstnice
sunt:

 căminele pentru persoane vârstnice,

 centrele de îngrijire şi asistenţă,
 centrele de recuperare şi reabilitare,
 locuinţele protejate
 unităţile medico-sociale,
 domicilul persoanei
 Unităţile care asigură servicii de îngrijire la
domiciliul persoanelor vârstnice pot funcţiona
în sistemul public – în coordonarea
metodologică a direcţiilor judeţene de
asistenţă socială şi ca servicii specializate, în
sistemul privat – fiind organizate de către
organizaţiile neguvernamentale sau în sistem
de parteneriat public-privat situaţia în care
ambele sisteme îşi aduc contribuţia prin
resurse umane şi materiale pentru
organizarea şi derularea programelor.
Br cine face cererea
 Grupa 1  Grupa 2
Reglementarea actuală a accesului
persoanelor vârstnice în aceste
unităţi

 Asistenţa socială pentru persoana vârstnică se acordă la

cererea:
 persoanei interesate,
 a reprezentantului legal al acesteia,
 a instanţei judecătoreşti,
 a personalului de specialitate din cadrul consiliului local,
 a poliţiei,
 a organizaţiei pensionarilor,
 a unităţilor de cult recunoscute în România sau
 a organizaţiilor neguvernamentale care au obiect de activitate
asistenţa socială a persoanelor vârstnice.
Beneficiază de asistenţă socială persoana
vârstnică care se găseşte în una dintre
următoarele situaţii:

 a) nu are familie sau nu se află în întreţinerea unei

sau unor persoane obligate la aceasta;
 b) nu are locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura
condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii;
 c) nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt
suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare;
 d) nu se poate gospodări singură sau necesită
îngrijire specializată;
 e) se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile
sociomedicale, datorită bolii ori stării fizice sau
psihice
 Serviciile de îngrijire la domiciliu presupun
servicii sociale, socio-medicale şi medicale.
Îngrijirea medicală necesită personal
specializat şi este reglementată de legislaţia
în domeniul sănătăţii,se finanţează prin
decontare din fondurile asigurărilor sociale de
sănătate, pe baza prevederilor Contractului-
cadru privind condiţiile acordării asistenţei
medicale în sistemul de asigurări sociale de
sănătate şi a Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor acestuia.
Principalele dificultăţi ale sistemului naţional de
asistare a persoanelor vârtnice pot fi sintetizate
după cum urmează :

 tendinţa de marginalizare socială a vârstnicilor ;

 insuficienta dezvoltare a serviciilor la domiciliu care să ofere o
paletă mai mare de modalităţi de sprijin pentru vârstnici şi/sau
familiile acestora ;
 resurse financiare insuficiente la nivel local pentru susţinerea
asistenţei sociale astfel încât serviciile primare pentru vârstnici
sunt dificil de implementat ;
 numărul mic de persoane implicate în asistenta socială la nivel
local şi lipsa de pregătire a acestora ;
 numărul redus de ONG-uri active în domeniul protecţiei
persoanelor vârstnice;
 numărul redus de unităţi de asistenţă socială faţă de solicitările
de asistare ale persoanelor vârstnice aflate în dificultate
Furnizorii de servicii de îngrijiri
medicale la domiciliu aflaţi în
relaţie contractuală cu casele de
asigurări de sănătate, pe lângă
obligaţiile generale
cuprinse în contractele încheiate
cu casele de asigurări de
sănătate, sunt obligaţi:
 a) să acorde asiguraţilor servicii de
îngrijiri medicale la domiciliu conform
recomandarilor formulate de: medicii de
specialitate din ambulatoriul de
specialitate, medicii de specialitate din
spitale la externarea asiguraţilor,
medicii de familie, aflaţi în relaţii
contractuale cu casele de asigurări de
sănătate
 b) să nu modifice sau să nu întrerupă
din proprie iniţiativă schema de îngrijire
recomandată pentru furnizorii de
îngrijiri medicale la domiciliu;
 c) să comunice direct atât medicului
care a recomandat îngrijirile medicale la
domiciliu cât şi medicului de familie al
asiguratului evoluţia stării de sănătate a
acestuia;
 d) să ţină evidenţa serviciilor de îngrijiri
medicale furnizate la domiciliul
asiguratului, în ceea ce priveşte tipul
serviciului acordat, data şi ora acordării,
durata, evoluţia stării de sănătate;
 e) să urmărească prezentarea la
controlul medical a asiguratului pe care
l-a îngrijit, atunci când acest lucru a fost
solicitat de medicul care a făcut
recomandarea şi să nu depăşească din
proprie iniţiativă perioada de îngrijire la
domiciliu;
 f) să acorde servicii conform unui plan
de îngrijiri în conformitate cu
recomandările stabilite, zilnic, inclusiv
sâmbăta, duminica şi în timpul
sărbătorilor legale.
VOLUNTARIATUL ÎN SPRIJINUL
PERSOANELOR VÂRSTNICE

Hotarârea nr. 1.317 din 27 octombrie 2005 privind

sprijinirea activităţilor de voluntariat în domeniul
serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru
persoanele vârstnice prevede cadrul legal pentru
activitatea de voluntariat.
Puterea celor tineri stă în faptă, a celor bătrâni în chibzuinţă
Preţuieşte-ţi aproapele, cât timp este în viaţă,
Şi fi fericit, alături de el!
Căci voia Domnului, este în aceasta,
Şi atunci împlinit, tu vei fi mereu
tinerii inaintea batranilor sa aiba urechi nu gura
Cel tânăr celui bătrân să-i slujească cu
puterea și cel bătrân celui tânăr cu
povața.
Batranii nostri in saracie crunta
Cine poate fi voluntar?
 Orice persoană a cărei instruire
corespunde domeniului de asistenţă
socială poate desfăşura activităţi de
voluntariat în domeniul serviciilor de
îngrijire la domiciliu pentru persoanele
vârstnice, pe baza consimţământului
liber exprimat.
 Recrutarea voluntarilor se realizează de
către furnizorul de servicii de îngrijire la
domiciliu pentru persoanele vârstnice,
pe baza unei cereri de înscriere şi a
unui interviu.
Dosarul pe care candidatul îl
depune trebuie să conţină :
 a) cererea de înscriere;
 b) copie de pe actul de identitate;
 c) curriculum vitae al solicitantului;
 d) scrisoare de motivaţie;
 e) dovada privind pregătirea profesională şi nivelul de instruire sau, după caz,
 adeverinţa şcolară care să ateste anul de studii, pentru elevi şi studenţi;
 f) recomandare din partea responsabilului de pregătire practică din instituţia de
 învăţământ la care elevii şi studenţii sunt înscrişi, care să ateste seriozitatea
 acestora;
 g) adeverinţa medicală eliberată de medicul de familie, care să ateste faptul că
 persoana solicitantă este aptă de a desfăşura acţiuni în domeniu;
 h) cazier judiciar
 În cadrul serviciilor de îngrijire la domiciliu
pentru persoanele vârstnice, voluntarul poate
desfăşura serviciile de îngrijire social-
medicală, de natură socială şi alte servicii,în
conformitate cu pregătirea profesională a
voluntarului şi cu tipurile de afecţiuni pe care
le prezintă persoanele vârstnice, conform legii
şi cu acordul îndrumătorului care
coordonează şi supraveghează activitatea de
voluntariat.
Voluntarul are următorele responsabilităţi în
desfaşurarea activităţilor pentru
care a încheiat contractul:

 a) să sesizeze în cel mai scurt timp posibil furnizorul de servicii

sociale asupra oricăror aspecte care pot avea un impact negativ
asupra persoanelor vârstnice, observate în timpul activităţii;
 b) să nu pretindă de la persoana vârstnică asistată foloase
materiale, indiferent de natura acestora;
 c) să respecte programul stabilit de comun acord cu furnizorul
de servicii sociale, precum şi cu persoana vârstnică, beneficiară
a serviciului de îngrijire la domiciliu;
 d) să înştiinţeze periodic furnizorul de servicii sociale cu privire
la activitatea desfăşurată.
Evaluare
 1.UNITATILE CARE ASIGURA SERVICII
DE INGRIJIRE LA DOMICILIU
PERSOANELOR VARSTNICE POT
FUNCTIONA:
 a.in sistem public
 b.in sistem privat
 c.in sistem public privat
 d.in sistem exclusiv privat
 2.CE PRESUPUN INGRIJIRILE LA
DOMICILIU PERSOANELOR VARSTNICE
 a.servicii sociale
 b.socio-medicale
 c.medicale
 d.juridice
 3.FURNIZORII DE SERVICII DE INGRIJIRI MEDICALE LA
DOMICILIU SUNT OBLIGATI(alegeti afirmatia falsa)
 a.să nu modifice sau să nu întrerupă din proprie iniţiativă
schema de îngrijire recomandată pentru furnizorii de îngrijiri
medicale la domiciliu
 b.să comunice direct atât medicului care a recomandat îngrijirile
medicale la domiciliu cât şi medicului de familie al asiguratului
evoluţia stării de sănătate a acestuia
 c.sa informeze serviciile sociale de starea de sanatate a
pacientului
 d.să ţină evidenţa serviciilor de îngrijiri medicale furnizate la
domiciliul asiguratului, în ceea ce priveşte tipul serviciului
acordat, data şi ora acordării, durata, evoluţia stării de sănătate