EXPLORARI IN CARDIOLOGIE

ELECTROCARDIOGRAMA
in
BOALA CARDIACA ISCHEMICA
Modificarile ECG in cardiopatia isch. sunt paralele cu intensit.
Hipoxiei si rapiditatea de instalare
hoxie moderata = afect. repol., hoxie
hoxie severa = afect. depol. + repol.

ischemie
Tipuri de modificari ECG: leziune
necroza
 Ischemie

• hipoxie moderata  afect. repol., depend. de metabolism aerob

• terit. afectat e depol. = negat., cel vecin e repol. = pozit. 
vectorul de ischemie
• localiz. - isch. subepicardica = epicard  endocard
- isch. subendocardica = endocard  epicard
• ax. electr. T este deviat prin S normal + patologic
• asp. ECG - schimb. polaritatii
- simetrica
 Leziune

• stare instabila caracterizata printr-o imbalanta de O2 > ischemie

• hoxie severa  afect. depol. + repol.
• depol. lenta a z. afectate electro. pozit curent de leziune: z.
norm.  z. afect.; repol.: $unui curent similar celui de ischemie
• curent sistol. det. supra/subdeniv. ST, curent diastol. det. modif. T
• ECG: subepicardica = supradenivelare de ST
subendocardica = subdenivelare de ST
 Necroza

• rezult. suprimarii aport O2, tesutul el. deservit = inactiv electr.

• ECG: unda Q patologica - S > 25-30% R in aceasi deriv.
- durata > 0.04 sec.
• teorii electrice - teoria ferestrei el. (aplic. IMA transmurale)
- teoria vectoriala = dezeq. forte el.,
unda Q / modif. raport R/S / modif. ax electr.
• vectorul de necroza Scurentilor existenti la momentul depol.,
sensul sau fiind divergent cu z. de necroza
 Angina stabila = Angina pectorala
• in per. intercritice, sdr. anginos determima aspecte ECG diverse
• tipuri traseu: 1. normal – QRS normal – ST-T normal
2. modif. minore de repol. – QRS normal –
T + simetrica, Hvolt. / aplatiz. /difazica / -
3. modif. majore de repol. – QRS normal –
modif. tip lez. subendocard., isch. subepicard.
4. modif. de depol. v. – BRD, BRS, HBSA, HVS –
modif. mixte / primare tip isch. – lez. subendocard.
• cele mai frecv.: lez. subendoc.(subdeniv. ST) +/- isch. subepic.(T -)
T + in criza, cu T – in afara crizei = pseudonormal
alungire tranzit. QT
tulb. ritm parox. – FlA, FiA, ExV, TV
• specificit. ECG de repaus e folos. ECG in durere / ECG de efort
 Angina varianta = Angor Printzmetal

• forma particulara de angina, aparuta adesea cu orar fix, durata mai

lunga de 15 min., nedeclansata de efort sau stres emotional
• expresia unei stenoze coronariene epicardice
• ECG: lez. subepicardica – supradeniv. de ST, T inglobat in ST/T-
asoc. tulb. cond. intraventr. – BAV 2, Mobitz I
 Infarctul Miocardic

• forma anatomoclinica cea mai severa a cardiopatiei ischemice,

corespunzand unei necroze miocardice var. ca intindere
• mec. patogenice:  marcata sau 0 a flux sgv. intr-un anum. terit.
cu  corespunz. a aport O2 la celula
• cauze: - tromboza coronara completa
- stenoza severa a coronarelor prin placi de aterom
- ocl. coronara prin hematom subintimal +/- tromboza sec.
- ocl. embolica ( endoc. bact, embolii gaz., gras.,Aotite lues)
• topografie infarct: - VS, VD, rar atrial
- infarct VS cel mai frecv., cu implic. clinice
cele mai import.
Anatomia inimii

TCS

Lcx
Coronara dr.
IVA
 IVA

Coronara dreapta

LCx
• a. coronara stg: - a circumflexa santul A-V post
- a interventriculara antsantul IV
• a. coronara dr.santul A-V post crux cordis - a IV post.
- a post.lat.
• teritorii de vasc. - IVA sept IV
f. ant. + lat. VS
- LCx f. stg. + post. VS
- CD f. ant. + lat. + post. VD
f. inf. VS
sept IV post.
evidentiere ECG: V1  V4 – ant.= IVA
V5,V6, aVL, D1 – lat. = LCx
V3R  V5R – ant VD = CD proxim.
V7  V9 – post = LCx term., CD
D2,D3,aVF – inf. = CD distal
 Infarct cu
supradenivelare ST
- necroza
- leziune
- ischemie
ECG se urmareste in dinamica
• necroza – flux 0 - expresie ECG = unda Q patol.
leziune – flux minim pastrat – expresie ECG = supradenivelare ST
ischemie – flux pastrat – expresie ECG = T -, ascutita, simetrica
• necroza = singur marker al IM vechi, celelalte pledand pt. faza ac.
• imag. ECG dir. = Q, ST supra ,T –
imag. ECG reciproca = R, ST sub, T +
• stadializ. temporala a IM: •• stadiu acut ( < 2-3 sapt.) – N,L,I
- supaacut
- acut constit.
- supraacut (0 – 4 h) = a) T +, , simetr. = I
b) ST sub, T+, simetr.
c) ST supra, T+, ample, concav sus
d) marea unda monofazica ST supra,
convexa sus, inglob T
- acut constit (4h – 2-3 sapt) = N,L,I,
domina ST supra, convexa sus
apare Q
T –, simetr.
•• stadiu subacut (2-3 sapt – 2-3 luni) = N,I
de la revenire ST la izoel.  event. revenire la norm. T
•• stadiu cronic (> 3 luni) = N
unda Q persista

Evolutie: - persist. indef. ST supra, T - = N,L = imag ingetata

- persist. indef. a T - = N,I = ischem. reziduala periIM
- dispar in timp Q (20%)
topografie ECG – cele mai frecvente sunt IM anterior, inferior
diagn. se pune uzual pe semne directe, rareori pe reciproce

IMA ant intins per ant.lat. VS, parte per ant VD, parte sept
ocl. IVA la orig.
vector de necroza stg  dr,
ant.  post.,
cranio  caudal
ECG - imag. directa - D1, aVL, V1-V6
- imag. indirecta – D2, D3, avF, V7 – V9
- planul de necroza este predom. in plan trsv.,
deriv mb.inregistrand putin semnal el. 
imagine reciproca de amplit. 
N, L predom in V1,V2, I in V5, V6 =
IMA ant. cu extindere lat.
Infarct anteroseptal - ½ ant.sup. sept, extins paraseptal dr. + stg.
- ocl. ram septale din IVA
- vector de necr. perpendic plan frontal
ant.  post
ECG - imag. directa V1 – V3
- D1, aVL imag indiferente, normale
- Q V1, ST supra V2,V3, T - V3,V4
- aspect de BRD poate insoti acest IM
Infarct anterior localizat - 1/3 medie sept  per.ant.
- vector necroza ant.  post
- ECG deriv. V2-V4
Infarct lateral - z. de IMA in terit LCx.
- necroza este pe per. later, extinsa la per ant
- vector de necroza stg. dr.
- ECG: imag directe – D1, aVL, V5,V6
daca IMA lat. inalt, deriv folosite pot fi
cu 1 spatiu mai susV5x, V6x
Infarctul inferior - ocl IVP, ram CD
- vector de necroza caudocranial inainte
- ECG: imag. directe.: D2, D3, aVF
imag. indirecte: R/S >1, ST sub,
T + simetr V2-V4.
- in general, daca aria de necroza e mica, imag.
indirecta nu se inregistreaza
Infarctul posterior - rar singur, insoteste IMA anterior sau lateral
- ECG: imag. directe V7, V8, D1, aVL
imag. indirecte V1, V2
Infarctul septal profund - sept, de la per. inf. la per. ant.
- ocl. ambe aa. IV
- vector de necr. dr. stg., caudocranial
- ECG imag.directe – D2,D3,aVF,V1-V3
- forma clinica grava - insuf. card.
- soc cardiogen
- tulb. ritm / conduc.
Infarct de VD - ECG - ST supra V4R, la pacientii cu IMA inf.
- ST supra > 1mm V4R – V6R e specific
- intinderea supra ST in deriv. dr. se coreleaza
cu riscul de BAV
Infarct atrial - uzual insoteste IMA inf.
- ECG - aspect de IM ventr. + aritmie atriala brusca
- contur anorm. unda P
- modif. de la linia izoel. a segm PR in
imag. directe si indirecte
Problema de diagnostic IMA VS + BRS
QRS - Q in deriv. laterale D1,aVL,V6
- S crestat V3, V4
-  amplit. R de-a lungul deriv stg.
- analiza in dinamica a ECG
ST - supra / sub disproportionat pentru BR
- pierderea concavit./ convexit. ST
 Infarctul fara supradenivelare ST

• necroza nu e completa pe toata grosimea miocardului, e localizata

spre partea endocardica si nu se traduce electric prin prezenta de
unda q si supradeniv. ST
• se admite ca o leziune subendocardica (ST subdenivelat > 1mm)
persistenta se considera infarct subendocardic
• ECG frecvent: - ST subdeniv. , T –
- T -, , persistente, alungirea QT
- ischemie subepicardica, T + simetr., fara unda Q
• pentru IM fara ST supradeniv. criteriul ECG nu este un criteriu
de baza
• remodelajul ventricular este mic
• pacientii sunt predispusi la completarea trombozei coronare
EXPLORARI IN CARDIOLOGIE

ELECTROCARDIOGRAMA de EFORT
in
BOALA CARDIACA ISCHEMICA
Definitie: Inregistarea ECG la intervale diferite de timp in timpul
si imediat dupa un efort fizic real sau simulat cu scopul
evidentierii modif. de ischemie / inducerii unor aritmii

Utilitatea probei: • obiectivarea fenomenelor ischemice nerelevate

la repaus
• evidentierea ischemiei reziduale dupa un episod
de sdr. coronarian acut
• inducere de aritmii cardiace

Criterii de pozitivitate: • subdeniv. ST orizontala /descendenta,

1- 2 mm, cu durata >0.08 sec.
• supradeniv. ST >1 mm, durata >0.08 sec.
Contraindicatii absolute - IMA / modif. recente de repaus
- AI in evolutie
- Aritmii card. semnificative
- Pericardita ac.
- Endocardita
- StAo severa
- Disfct. severa VS
- TEP / infarct pulmonar

Contraindicatii relative: - HTA / Htp semnificative

- valvulop. moderate
- CMH
- obstr. TC / echivalente
- aritmii mai putin semnif.
- tulb. psihice semnific.
Repolarizarea precoce – varianta nepatologica pe ECG

aparenta scurtare a duratei ST cu tendinta la supradenivelare

se intalneste predominant la tineri, hipervagali