Sunteți pe pagina 1din 16

Motoare de dezvoltare

TEHNOPOLUL
Regiunea Mari centre industriale Principalele producţii

0 1 2

Marile Lacuri (SUA, Canada) Chicago, Detroit-Windsor, Cleveland, Buffalo siderurgie, metalurgie, automobile

Ohio - Pennsylvania (SUA) Pittsburgh cărbune, siderurgie, metalurgie

Megalopolisul de Nord Est (SUA) New York, Philadelphia, Baltimore textilă, chimie, metalurgie, construcţii navale

Sud - Est (SUA) Greenville, Birmingham textilă, chimie

Nord, Lancashire, Yorkshire, Midlands cărbune, textilă, siderurgie, metalurgie, construcţii


Liverpool, Manchester, Leeds, Sheffield, Newcastle
(Marea Britanie) navale

Ţara Galilor (M.Britanie) Cardiff cărbune, siderurgie, construcţii navale

Brabantul de Nord şi Bazinul huilifer Lille, Roubaix,Tourcoing, Lens, Douai, Charleroi, Namur,
cărbune, textilă siderurgie, metalurgie
franco-belgian Liege

Brabantul nordic – Olanda Rotterdam, Eindhoven chimie, textilă

lignit, cărbune, siderurgie, metalurgie, automobile,


Rhin-Ruhr-Wupper (Germania) Cologne, Dusseldorf, Duisburg, Essen, Dortmund
chimie

Lorena-Sarr Metz, Nancy, Sarrebruck cărbune, siderurgie

Rhin-Maine-Neckar (Germania) Franckfurt, Mannhein, Sttutgart chimie, metalurgie, automobile

Saxa superioară şi inferioară


Hanovra, Magdeburg, Leipzig, Dresda lignit, textilă, chimie, metalurgie, automobile
(Germania)

Bohemia (Cehia) Praga lignit, textilă, chimie, metalurgie

Silezia (Polonia) Katowice, Cracovia lignit, cărbune, metalurgie, textilă, siderurgie

Nipru -Don (Ucraina) Donetk, Harkov, Dnepropetrovsk cărbune, siderurgie, metalurgie

Catalonia (Spania) Barcelona textilă, metalurgie

Piemont-Lombardia (Italia) Torino, Milano textilă, metalurgie, automobile

Manciuria (China) Harbin, Anshan, Changchun cărbune, metalurgie, siderurgie

Kanto (Japonia) Tokyo, Yokohama, Kawasaki metalurgie, textilă, construcţii navale


Ramura/Subramura Produse obţinute conform specificului activităţii
0 1

- materii colorante de sinteză


- produse de bază pentru farmacie
Chimie - materiale plastice
- cauciuc sintetic şi alţi elastomeri
- uleiuri esenţiale, arome naturale şi sintetice

- produse fito-sanitare
Parachimie
- cărbuni artificiali, nămoluri active şi produse chimice cu folosinţă metalurgică şi mecanică

- sinteza ADN-ului
Biotehnologie - clone
- fuziuni de celule

Farmacie - specialităţi farmaceutice


- motoare cu combustie internă altele decât cele pentru automobil şi aeronautică
Mecanică
- turbine termice şi hidraulice, echipamente pentru baraje

- material pentru procesarea informaţiei


Informatică
- aparatură de birotică

- echipament de distribuţie şi de comandă cu tensiune joasă aplicată în electronica de putere


- material electric de mare putere sau înaltă ten-siune
Material electric
- aparataj industrial de tensiune joasă, relee, mate-riale de semnalizare
- fabricarea echipamentelor de automatizare a pro-ceselor

Mecatronică - roboţi industriali

- materiale telegrafice şi telefonice


- aparate de radiologie şi electronică medicală
- ap. de control şi regl. specifică pentru autom. ind., instr.şi ap. de măsură electrice şi electronice
Electronică - material profesional electronic şi radio-electric
- componente pasive şi condensatoare fixe
- semiconductoare
- aparatură de înregistrare şi reproducere a sunetu-lui şi imaginii, suport de înregistrare

- celule de aeronave
- propulsoare pentru aeronave şi echipamente pentru propulsoare
Aeronautică
- echipamente specifice pentru aerovane
- motoare şi lansatoare spaţiale

- produse de orologerie
- aparatură de cântărire, numărare, instrumente de metrologie
Mecanică de precizie
- instrumente de optică şi precizie
- material fotografic şi cinematografic

Telecomunicaţii - sateliţi
- electricitate fotovoltaică
Energetică - reactoare
• 1814- locomotiva-George Stephenson
• 1816-fotografia-Nicéphore Niépce
• 1840-telegraful prin fir-Samuel Morse
• 1856-convertizorul pentru producerea oțelului-Henry
Bessemer
• 1863-pasteurizarea alimentelor-Louis Pasteur 1866-
dinamul-Ernst von Siemens
• 1867-dinamita-Alfred Nobel
• 1876-telefonul-Alexander Graham Bell
• 1876-bicicleta-H.G. Lawson
• 1877-fonograful-Thomas Edison
• 1879-becul-Thomas Edison
• 1885-automobilul-Gottlieb Daimler și Karl Benz 1895-
cinematograful-Frații Lumiere
• 1895-telegraful fără fir-Guglielmo Marconi
CATEVA EXPLICATII
• Tehnopolii sunt rezultatul strategiilor oraşelor universitare pentru o dezvoltare economică care să
valorifice potenţialul de cercetare antrenând un nou tip de industrializare de înaltă tehnologie, a cărei
folosinţă se află la limita dintre secundar şi terţiar, ba chiar constituind, după unii, sectorul quaternar.
• Operaţional, acesta este o grupare de organizaţii de cercetare şi afaceri ataşată dezvoltării
ştiinţifice, înglobând un proces de ansamblu, de la etapa de laborator până la cea de fabricaţie şi
comercializare a produsului. Fizic, tehnopolul este un ansamblu de întreprinderi (în
majoritate mici şi mijlocii) structurat într-un mediu de calitate. Sub aspectul
localizării, el este amplasat într-un sistem relaţional închis, cu universităţi şi institute de cercetare tehnică,
publice şi private. Astfel, tehnopolul conturează un spaţiu precis în care se concentrează activităţile
economice corelate tehnicilor noi.
• Cel de-al doilea sens al termenului de tehnopol lărgeşte conceptul original şi se integrează într-o
mişcare mai globală, cu proiecţie generală, influenţând condiţiile economice, sociale şi politice ale
proceselor de producţie-reproducţie: o versiune modernizată a oraşului-monopol din
timpul neoliberalismului şi a descentralizării. El este totodată pol tehnologic - sau
multipol - şi oraş dotat cu funcţii de polarizare regională. Formă de urbanizare, tehnopolul pare să se
constituie într-un proces complex de teritorializare - relocalizare în interiorul strategiilor firmelor
dominante, făcând în acelaşi timp proba unei voinţe de ancorare şi integrare a variabilei spaţiale în
strategiile elaborate de colectivităţile locale.
• Esenţa diferenţei între cele două sensuri este mai degrabă una de complexitate diferenţiată pe
scară temporală: de la centrul polarizator tehnic la oraşul polarizator cu aptitudini tehnologice înalte.
• În terminologia politică a amenajării teritoriului, care presupune intervenţia statului, a fost
propusă noţiunea de pol tehnologic (regional). Contrar logicii lingvistice, aceşti poli nu sunt puncte de
polarizare ci organizaţii funcţionale de competenţe ştiinţifice existente în regiune. Polii tehnologici sunt
instrumente ale dezvoltării regionale şi desemnează filierele tehnico-industriale pe care statul doreşte să
le întărească. Ei sunt organizaţi în reţele, vizând mai ales transferul de tehnologie spre industria regională,
permiţând diferiţilor parteneri să lucreze împreună.
REPERE
• Pentru a identifica un tehnopol există câţiva indicatori
reprezentativi, cuantificabili, care se analizează combinat:
• - proporţia angajaţilor cu sarcini ştiinţifice şi tehnice în
numărul total al angajaţilor;
• - volumul cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare
(acest indicator nu informează asupra nivelului tehnologic al
produsului);
• - nivelul de perfecţionare al produsului fabricat în ramura
industrială şi locul său în nomenclator;
• - rata de creştere a angajărilor în interiorul sectorului.
Categorii
• După expresia spaţială, importanţa şi tipul de activitate, se pot clasifica noile realizări industriale în mai
multe categorii:
• Centre de inovaţie - în extindere în interiorul campusurilor universitare - furnizează mici unităţi de
cercetare sau expertiză pentru întreprinderi;
• Parcurile ştiinţifice - născute în ţările anglo-saxone, amenajate la iniţiativa universităţilor şi în apropierea
campusurilor şi-au legat dezvoltarea de firmele care aveau un departament de «cercetare şi dezvoltare» în
creştere sau deja renumit, asociat cu laboratoare universitare şi alte unităţi subordonate. Acest ansamblu
se compune din birouri, laboratoare şi ateliere (exemplul clasic este cel al Cambridge Research Park în
Marea Britanie). Tehnologii francezi se inspiră adesea din acest model;
• Tehnopolii (sau parcurile tehnologice) - includ o proporţie însemnată de cercetare aplicată, eventual (dar
nu necesar) în legătură cu universităţile. Activitatea esenţială este producţia de înaltă tehnologie şi servicii
pentru întreprinderi. Aceste spaţii sunt amenajate, în general, în mediul periurban, în proximitatea marilor
aglomeraţii urbane, într-un mediu fizic şi social agreabil, cu densitate mică. Tehnopolii sunt adesea
obiectul unei operaţii mixte, activitate economică pe de o parte, habitat şi echipament pe de altă parte
(exemplul clasic - Sophia Antipolis în Franţa);
• Parcurile de afaceri şi comerciale - se caracterizează printr-un mediu de înaltă calitate cu o slabă densitate
şi răspunzând tuturor exigenţelor întreprinderilor comerciale având o imagine de prestigiu şi prin activităţi
înalt specializate. Funcţiile lor sunt triple: manufactură, comerţ şi servicii profesionale;
• Zonele industriale superioare - adesea influenţate de imaginea parcurilor ştiinţifice şi de tendinţele
recente de construcţie au o legătură slabă cu înalta tehnologie. Dar prin calitatea "design-ului" şi a
aparenţei lor au beneficiat, graţie consecinţelor vizuale pozitive, de o imagine autentică de înaltă
tehnologie în schema arhitecturală. La nivelul amenajării şi a peisajului, o concepţie stereotipă s-a născut
în anii '50 - '60 şi s-a îmbogăţit în anii următori.
Silicon valley
Sophia Antipolis
http://www.sophia-

antipolis.org/index.php?option=com_content&view=article&id=14&Itemid=15&lang=fr
Sophia Antipolis in 2008
• Le Parc s'est développé de façon continue depuis plus de 30
ans.
• Recensement 2008 :
- 1 414 entreprises, dont 40% ont une activité de R&D
- 30 000 emplois dont 54% de cadres
- 5 000 étudiants
- 4 000 chercheurs du secteur public
• Près de 140 entreprises à capitaux étrangers représentant
11% des entreprises de la technopole et 25% des emplois
• Avec 13 100 salariés, les technologies de l’information
représentent 45% des emplois et 20% des entreprises du parc.
Carta SA
• I. Une Communauté reposant sur le volontariat des
communes
• II. Une ‘’Communauté de destin’’ fondée sur la solidarité
• III. Un projet commun garant des identités et des cultures
locales
• IV. Une priorité donnée aux équipements structurants
d’intérêt communautaire
• V. Un développement économique maîtrisé
• VI. Une politique de l’habitat équilibrée
• VII. Une priorité aux transports en commun
• VIII. Un partenariat fort avec l’ensemble des acteurs
institutionnels
• IX. Le respect des souverainetés communales
• X. Un projet communautaire évolutif
Nancy

Metz
Tehnopolis