Sunteți pe pagina 1din 52

LEGISLAȚIA SANITARĂ ÎN VIGOARE.

STAREA SANITARĂ A INSTITUȚIILOR


PENTRU COPII. STAREA DE SĂNĂTATE
ȘI ALIMENTAŢIA COPIILOR.

Conf. Univer.,
Dr. med. Angela Cazacu-Stratu
LEGISLAȚIA SANITARĂ ÎN VIGOARE
• Legea nr.10–XVI din 03.02.2009 privind
supravegherea de stat a sănătăţii publice (MO, 2009,
nr.67, art.183);
• Regulamentul Serviciului de Supraveghere de Stat a
Sănătăţii Publice aprobat prin Hotărârea de Guvern
nr.384 din 12.05.2010 (MO, 2010, nr. 78-80, art. 455);
• Legea nr. 78-XV din 18.03.2004 privind produsele
alimentare.
• Legea nr. 93 din 26.04.2012 privind modificarea şi
completarea unor acte legislative.
Legislaţia sanitară în vigoare la compartimentul
Sănătatea copiilor şi tinerilor (continuare)
• Regulamentul sanitar privind instituţiile de învăţământ
complementar (extraşcolar), aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.
1204 din 23 decembrie 2010 (MO, 2010, nr. 259-263, art. 1321);
• Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice de stat „Igiena
instituţiilor de învăţământ primar, gimnazial şi liceal”, aprobate
prin Hotărârea Medicului şef sanitar de stat al Republicii Moldova
nr. 21 din 29.12.2005 (MO, 2006, nr. 146-149, art. 489);
• Hotărârea Guvernului nr.399 din 8 iunie 2011 cu privire la
modificarea şi completarea Reglementării tehnice „Jucării. Cerinţe
de securitate”, aprobate prin HG nr. 83 din 31 ianuarie 2008 (MO
nr. 99-101 din 17.06.2011, art. 465).
Legislaţia sanitară în vigoare la compartimentul Sănătatea
copiilor şi tinerilor (continuare)
• Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 1220 din 30.12.2013 cu
privire la aprobarea normelor financiare pentru alimentarea
copiilor (elevilor) din instituţiile instructiv-educative.
• Ordinul Ministerului Educației nr. 29 din 09.01.2013 "Cu privire
la organizarea alimentaţiei gratuite a elevilor din instituţiile de
învăţămînt preşcolar şi preuniversitar pe anul 2013.
• Ordinul MS nr. 904 din 17.09.2012 „Privind aprobarea listei
produselor alimentare nerecomndate preşcolarilor şi elevilor MO
(nr. 205-207, art.1136, 2012);
Legislaţia sanitară în vigoare la compartimentul
Sănătatea copiilor şi tinerilor (continuare)

• Ordinul MS nr. 1218 din 01.12.2012 „Cu privire la


organizarea supravegherii sanitare a instituţiilor de
învăţământ superior;
• Ordinul comun al MS și ME nr. 239/380 din
01.11.1996 „Cu privire la asigurarea medico-sanitară
a copiilor din instituțiile preșcolare”.
Legislaţia sanitară în vigoare la compartimentul
Sănătatea copiilor şi tinerilor (continuare)
• Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice de stat „Igiena
taberelor de odihnă şi întremare a sănătăţii copiilor”, aprobate prin
Hotărârea Medicului şef sanitar de stat al Republicii Moldova nr.
22 din 29.12.2005 (MO, 2006, nr. 153-156, art. 517);
• Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice de stat „Igiena
instituţiilor de învăţământ secundar profesional”, aprobate prin
Hotărârea Medicului şef sanitar de stat al Republicii Moldova nr.
23 din 29.12.2005 (MO, 2006, nr. 158-160, art. 531);
• Îndrumări metodice privind organizarea alimentaţiei raţionale a
elevilor în şcolile de cultură general (nr.315 din 26.12.85)
Legislaţia sanitară în vigoare la compartimentul
Sănătatea copiilor şi tinerilor (continuare)
• Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice de stat „Igiena instituţiilor de
învăţământ pentru copii cu deficienţe fizice şi mintale”, aprobate prin Hotărârea
Medicului şef sanitar de stat al Republicii Moldova nr. 24 din 29.12.2005 (MO,
2006, nr. 138-141, art. 477);
• Hotărârea Medicului şef sanitar de stat nr. 13 din 31.07.2007 „Privind utilizarea
şi comercializarea produselor alimentare în instituţiile pentru copii” (MO, 2007,
nr. 127-130, art. 499);
• Modificările ce se operează în Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice
de stat „Igiena instituţiilor de învăţământ primar, gimnazial şi liceal” aprobate
prin Hotărârea Medicului şef sanitar de stat al Republicii Moldova nr. 21 din
29.12.2005 (MO, 2006, nr. 146-149, art.489), aprobate prin Hotărârea
Medicului şef sanitar de stat al Republicii Moldova nr. 4 din 28 februarie 2007
(MO, 2007, nr. 74-77, art. 350);
Legislaţia sanitară în vigoare la compartimentul Sănătatea
copiilor şi tinerilor (continuare)
• Recomandări metodice „Raţionalizarea igienică a orarului lecţiilor în
instituţiile de învăţământ secundar profesional la specialitatea „Cusător-
croitor”, aprobate prin hotărârea Consiliului de Experţi al Ministerului
Sănătăţii al Republicii Moldova 03 iunie 2011, proces verbal nr. 4 ;
• Recomandări metodice „Privind aplicarea metodelor instrumentale şi de
laborator la efectuarea supravegherii de stat a sănătăţii publice în
domeniul sănătăţii copiilor şi tinerilor”, aprobate prin Hotărârea
Consiliului de Experţi al Ministerului Sănătăţii din 29.03.2012, proces
verbal nr. 1;
• Recomandări metodice. Privind organizarea alimentaţiei echilibrate în
instituţiile pentru copii, aprobate prin Hotărârea Consiliului de Experţi
al Ministerului Sănătăţii din 05.09.2013, proces verbal nr. 3.
Conform Hotărîrii Guvernului nr. 234
din 25 februarie 2005 cu privire la alimentarea elevilor
• Ministerul Educaţiei şi autorităţile administraţiei publice locale
urmează să asigure alimentarea gratuită a elevilor claselor a I-IV
din şcolile primare, gimnazii, şcolile medii de cultură generală şi
licee publice şi private şi elevii claselor a V-XII din instituţiile
preuniversitare din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender.
• Este menţionat că în fiecare an Ministerul Educaţiei şi Ministerul
Finanţelor vor stabili costul alimentaţiei gratuite a elevilor în
funcţie de fluctuaţia preţurilor.
• Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să extindă
practica alimentării gratuite şi asupra elevilor claselor a V-XII,
care provin din familii socialmente vulnerabile.
OrdinulMinistrului Educaţiei nr. 38 din 23.01.2012
cu peivire la aprobarea normelor financiare pentru
alimentarea copiilor (elevilor) pentru anul 2012
• Pentru alimentarea gratuită a elevilor claselor a I-IV din şcolile
primare, gimnazii şi licee, norma alimentară fiind stabilită suma de
6,50 lei. Alimentaţia oferită copiilor reieşind din costul de 6,50 lei nu
este calorică.
• Bugetele primăriilor prevăd cheltuieli pentru alimentaţie, dar uneori
aceste sunt foarte mici şi nu ajung la norma de 6,5 lei pentru copil.
• Calitatea alimentaţiei copiilor ţine şi de angajarea bucătarilor
calificaţi, iar lipsa acestora este cauzată atît de salariul mic alocat
acestei categorie de salariaţi cât şi din lipsa specialiştilor în mediul
rural.
Ordinul Ministerul Educaţiei Nr.1220 din 30.12.2013
cu privire la aprobarea normelor financiare pentru
alimentarea copiilor (elevilor) din instituţiile
instructiv-educative pentru anul 2014

Se alocă pentru alimentația elevilor


claselor I-IV suma de 7,00 lei
Legea nr.10 privind Supraveghere de Stat a
Sănătăţii Publice din 03.02.2009
• articolul 38 alineatul (3) prevede că reducerea presiunii
de introducere pe piaţă a produselor alimentare
energizante, în special asupra copiilor, este un punct de
acţiune pentru a controla epidemia de obezitate.
• Alineatul 2 prevede promovarea cunoştinţelor şi
formarea deprinderilor de alimentaţie raţională, iar
alineatul 3 fortificarea produselor alimentare de bază cu
micronutrimente prin aplicarea tehnologiilor cost-
eficiente.
Ministerul Sănătăţii prin Ordinul nr.13
din 31 iulie 2007
interzice comercializarea în instituţiile de copii
a alimentelor energizante, cu un conţinut ridicat
de grăsimi şi valoare nutritivă redusă, cum ar fi
băuturi răcoritoare, cu sau fără aditivii
alimentari, alimente cu un conţinut ridicat de
grăsime, cum ar fi chips-uri şi produse similare,
produse de patiserie cu cremă, guma de
mestecat, caramele şi paste-gătit rapid.
Ministerul Sănătăţii prin Ordinul nr.904 din
17.09.2012 a aprobat lista produselor alimentare
nerecomandate preşcolarilor şi elevilor
• MS a interzis comercializarea alimentelor cu un
conţinut sporit de sare, zahăr şi grăsimi, băuturilor
energizante, şi produselor alimentare cu adaus de
aditivii alimentari în instituţiile unde studiază
copii şi pe o rază de 100 m de la acestea.
• Neajunsurile identificate la analiza ordinului au
fost neclaritățile din Anexă.
PRODUSE ALIMENTARE NERECOMANDATE COPIILOR
Extras di Ordinul MS nr. 904 din 17.09.2012 „Privind aprobarea listei produselor
alimentare nerecomandate preşcolarilor şi elevilor” (Monitorul Oficial al RM nr. 205-
207, art. 1136, 2012)
Lista produselor alimentare nerecomandate
preşcolarilor şi elevilor
• Produse alimentare cu conţinut de zaharuri de 15 g şi
mai mult la 100g produs (caramele, ciocolată, bezele,
conuri de zahăr, rulouri din fructe, prăjituri cu ciocolată şi
cremă, brânzică glazurată în ciocolată, caramel din
porumb, alte produse similare).
• Produse alimente cu conţinut de grăsimi de 20g şi mai
mult la 100g produs (chipsuri, hamburgheri, gogoşi,
sandwich, pizza, produse prăjite în friteuză, inclusiv
pateuri, cartofi prăjiţi în ulei, alte alimente preparate prin
prăjire, maioneză, brânză topită, brânzeturi tartinabile cu
conţinut de grăsime peste 20%, mezeluri, slănină de porc şi
de oaie, arahide şi toate tipurile de nuci şi alte produse
similare).
PRODUSE ALIMENTARE NERECOMANDATE COPIILOR

 Produse alimentare care conţin grăsimi hidrogenizate


(margarina şi alte produse similare preparate pe bază de grăsimi
hidrogenizate).
 Produse alimentare cu conţinut de sare de 1,5g şi mai mult la
100g produs (biscuiţi săraţi, covrigei săraţi, sticksuri sărate,
snacksuri, alune sărate, seminţe sărate, brânzeturi sărate, alte
produse similare).
 Produse alimentare cu valoarea energetică de 300 kcal şi mai
mult la 100g produs.
 Produse alimentare cu adaos de aditivi alimentari (băuturi
nealcoolice cu adaos de aditivi alimentari, băuturi pentru sportivi,
produse de preparare rapidă, gume de mestecat).
 Băuturi energizante (cafea sau alte produse similare).
 Condimente: ardei iuţi, oţet, muştar, piper, hrean, ketchup şi alte
produse similare.
RECOMANDĂRI PENTRU UN REGIM ALIMENTAR SĂNĂTOS
ŞI ACTIVITATE FIZICĂ ADECVATĂ ÎN INSTITUŢIILE DE
ÎNVĂŢĂMÎNT DIN REPUBLICA MOLDOVA, aprobate prin
ordinal 638 a MS din 12.08.2016.

• Recomandările metodice propun meniuri model a dejunurilor


din instituțiile preuniversitare pentru elevii de 6-10 ani.
• Principii de întocmire a meniurilor model şi de repartiţie în
instituţiile pentru copii
• Cerinţe privind materia primă
Organizarea igienică a condiţiilor de alimentare
În majoritatea instituţiilor pentru copii pentru a pregăti bucatele,
sunt prevăzute blocuri alimentare, care dispun de încăperile
respective. În dependenţă de numărul de copii, în blocurile
alimentare ale instituţiilor preşcolare sunt prevăzute următoarele
încăperi:
bucătăria (locul de pregătire şi 23-40 m2;
distribuire a bucatelor)

camera de preparare a produselor alimentare 8-16 m2;


magazia pentru păstrarea produselor uscate 8-10 m2 = 18-20 m2;
(crupe, pâine, zahăr, făină) şi depozit pentru
legume
camera-frigider 7-15 m2;
camera pentru bucătari – 8-16 m2+WC cu duş (lavoar,
scaun de toaletă şi o sită de duş).
Denumirea încăperilor Şcoli medii de cultură Şcolile-internat (m2)
generală (m2), licee
1. Sufrageria 33% locuri din nr.total de 50% locuri din
elevi, 1 loc- 0,65m2 Nr.total de elevi,
1 loc – 0,65 m2
2. Bucătăria (pentru materie primă) 40 40
3. Secţia de preparare:
6 8
a) a legumelor
10 8
b) a cărnii, peştelui
4. Spălătorie pentru vase şi veselă 20 22
5. Cameră-frigider 10 8
6. Magazia pentru produsele uscate 10 8
7. Depozit pentru legume 9 11
8. Cameră pentru ambalaj 10 12
9. cameră pentru bucătărie,
12 15
garderobă, WC-ul cu duş
STAREA SANITARĂ A BLOCURILOR ALIMENTARE DIN
INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR (2015)
Nr.d/o Indicatorii stării sanitare Cota, %

1 Au ospătării, inclusiv 100


2 Cu apă caldă curgătoare 60,7
3 Cu apă rece curgătoare 84,9
4 Inclusiv cu apă adusă 11,7
5 Cu secţii de prelucrare preliminară a cărnii 17,5
6 Cu secţii de prelucrare preliminară a legumelor 22,1
7 Cu secţii comune de prelucrare preliminară a cărnii şi 73,7
legumelor
STAREA SANITARĂ A BLOCURILOR ALIMENTARE DIN
INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR (2015)

Nr.d/o Indicatorii stării sanitare Cota, %

1 Au ospătării, inclusiv 96,7


2 Cu apă caldă curgătoare 62,8

3 Cu apă rece curgătoare 87,6


4 Inclusiv cu apă adusă 10,7
5 Cu secţii de prelucrare preliminară a cărnii 34,9
6 Cu secţii de prelucrare preliminară a legumelor 36,8
7 Cu secţii comune de prelucrare preliminară a cărnii şi 59,0
legumelor
Ponderea deficitului de produse alimentare la copiii din
instituțiile de învățămînt preșcolar în perioada anilor 2013-2015
(%) din RM
Denumirea produselor Anii
2010 2011 2012 2013
Pîine >100 >100 >100 >100
Crupe, paste făinoase, >100 >100 >100 >100
făină de grîu
Produse de patiserie >100 >100 >100 >100
Cartofi 20 22 17 15.0
Legume 25,5 24 23 19.0
Fructe prospete 34 28 27 21.2
Fructe uscate 66,8 75,5 74 69.4
Zahăr 1,4 8 5 18.4
Unt 4 23 16 20.7
Ulei >100 >100 >100 >100
Ouă 46 24 40 44.1
Lapte 38,6 37,5 35,5 24.5
Brînză, cașcaval 33,6 48 45,5 36.5
Carne 31 34 29 26.1
Ponderea deficitului de produse alimentare la elevii din instituțiile de
învățămînt preuniversitar în perioada anilor 2013-2015 (%) din RM

Denumirea Anii
produselor
2010 2011 2012 2013

Carne 39,8 40,5 34,9 28.5

Lapte 14,4 47,6 45,05 37.2

Produse lactate 55,7 49,4 40,5 34.8

Legume 15,4 43,3 38,4 31.4

Fructe 63,5 52,0 42,0 30.3


Pentru prevenirea intoxicaţiilor alimentare e
necesar de a respecta regulile sanitar-igienice la:

prelucrarea
transportare recepţionare păstrare tehnologică
şi termică

a produselor alimentare, inclusiv calitatea,


spălarea corectă a veselei şi vaselor de
bucătărie, rebutarea bucatelor pregătite, proba
diurnă ş.a.
Principiile de bază de profilaxie al intoxicaţiilor
alimentare de origine microbiană:
izolarea sursei agentului de infeţie;

întreruperea căilor de însămânşare a produselor alimentare,


care provoacă toxicozele alimentare;

evitarea înmulţirii microbilor şi toxicogenezei;

neutralizarea produselor potenţial pericole în sens


epidemiologic.
Principiile de bază de profilaxie al intoxicaţiilor
alimentare de origine nemicrobiana sunt:
pregătirea bucatelor numai din produse alimentare de calitate bună;

să fie respectate termenele de realizate a produselor şi bucatelor pregătite,


inclusiv şi a produselor uşor alterabile;

stricta respectare a tehnologiei de pregătire a bucatelor;

amenajarea încăperilor blocului alimentar cu utilaj necesar de tranşare (mese,


funduri, cuţite, veselă, vase de bucătărie), care corespund cerinţelor igienice.

cunoaşterea cerinţelor igienice şi respectarea regulilor igienei personale de către


bucătari şi alţi angajaţi al blocului alimentar;

respectarea igienei bucătăriei şi încăperilor auxiliare;


Principiile de bază de profilaxie al intoxicaţiilor
alimentare în instituțiile pentru copii: :
asigurarea unui control strict asupra efectuării proceselor
tehnologice de preparare şi repartizare a bucatelor, conform
normelor tehnologice şi sanitaro-igienice;

monitorizarea strictă a funcţionării utilajului tehnologic şi


frigorific, reparaţia lui în cel mai scurt timp;

asigurarea instituţiilor de învăţămînt preşcolar cu substanţe


dezinfectante, detergenţi, săpun, inventar de dereticare, echipament
special pentru lucrătorii din bucătărie;
eficientizarea lucrului comisiilor de tiraj la etapele de recepţie a
materiei prime, de păstrare şi realizare a produselor alimentare şi a
bucatelor finite;
Principiile de bază de profilaxie al intoxicaţiilor
alimentare în instituțiile pentru copii:
Condurătorii instituţiilor
vor interzice categoric părinţilor, rudelor şi persoanelor
necunoscute de a aduce şi alimenta copiii şi elevii din grupe cu
dulceţuri, copturi, legume, fructe şi alte produse alimentare;

vor crea condiţii optime copiilor pentru respectarea normelor şi


cerinţelor sanitaro-epidemiologice;

vor organiza şi stabili graficul desfăşurării zilelor sanitare,


efectuării curăţeniei zilnice şi lunare, organizarea permanentă a
grupelor conform normelor igienice în vigoare;

vor verifica zilnic starea teritoriului instituţiei de învăţămînt pentru


aprecierea cerinţelor generale, existenţa ciupercilor, prezenţa
pomuşoarelor otrăvitoare, obiectelor străine;
STAREA DE SĂNĂTATE A ELEVILOR
DINAMICA MORBIDITĂȚII GENERALE A PREȘCOLARILOR ȘI
ELEVILOR ÎN PERIOADA ANILOR 2010-2015 (‰)

preșcolari elevi 874.9


810.5 832.8
786.9 774.4

667.7

525.2
490 494 474.1 493.4
456.7

2008 2009 2010 2011 2012 2013


DINAMICA MORBIDITĂȚII CRONICE A PREȘCOLARILOR ȘI
ELEVILOR ÎN PERIOADA ANILOR 2010-2015 (‰)
preșcolari elevi

136.6 132 141.5


134 121.3
129.2

59.2 54.4 60.8 54.4 50.4


53.4

2008 2009 2010 2011 2012 2013


STRUCTURA MORBIDITĂȚII GENERALE LA COPIII DIN IP

17.4 bolile aparatului respirator

bolile aparatului digestiv


3.6
2.3 bolile infecțioase fără helmintiaze

5.1 bolile sistemului nervos

5.4 bolile sîngelui și sistemului


66.2
hematopoetic
altele
STRUCTURA MORBIDITĂȚII GENERALE LA ELEVI DIN IÎP

bolile aparatului respirator

29.6 bolile ochilor șI anexelor sale


39.2
bolile sistemului nervos

bolile aparatului digestiv

6.2 bolile sistemului osteo-articular, ale


mușchilor și țesutului conjunctiv
6.9 altele

7.3 10.8
EFECTELE ALIMENTAŢIEI NESĂNĂTOASE LA COPII
Consumul de sare excesiv în perioada copilăriei
poate favoriza pe parcursul vieţii apariţia:
• hipercolesteremiei;
• bolilor cardiovasculare;
• bolilor cronice și degenerative;
• diabetul de tip 2;
• osteoporoza;
• cancerul.
Ca urmare a consumului de produse
alimentare bogate în zaharuri şi grăsimi se
dezvoltă obezitatea la copii.
SUPRAALIMENTAŢIA COPIILOR.

Supraalimentația este o formă de


malnutriție în care nutrienții sunt
suprafurnizați în raport cu necesarul
organismului privind creșterea normală,
dezvoltarea și metabolismul.
DINAMICA MORBIDITĂŢII COPIILOR PRIN OBEZITATE ÎN
PERIOADA ANILOR 2010-2015 (‰)
preșcolari elevi

10.4 10.7
9.3
8.3
6.4

1.1 0.9 1.1 0.9 1,0

2009 2010 2011 2012 2013

Nivelul morbidităţii prin obezitate la elevi manifestă o tendinţă de creştere în perioada


anilor 2009-2013 variind de la 8,3 ‰ până la 10,7 ‰, comparativ cu preşcolarii, la care se
atestă o stabilitate a nivelului morbidității prin obezitate.
• Copilul unic la părinți, supraîngrijit, este
amenințat cel mai mult, constatîndu-se că
incidența obezității copilului este invers
proporțională cu numărul membrilor familiei.
• La copiii mai mari, supraalimentația poate fi
cauzată de o tulburare psihică reacțională
(dificultăți școlare, neînțelegeri între părinți,
gelozie față de alt frate etc.), supraalimentația
devenind un surogat cu care copilul își rezolvă
situații conflictuale.
Denumită adesea și denutriție,
malnutriție alimentară de insuficiență sau
subnutriție, subalimentația este situația în
care nevoia organismului de nutrienți și
non-nutrienți nu este asigurată prin
alimentație, nici calitativ, nici cantitativ,
pentru o perioadă îndelungată de timp.
Subalimentația este datorată insuficienței
aportului caloric și al anumitor substanțe
nutritive.
Datorită aportului scăzut de nutrienți,
organismul resimte un declin cauzat în special
de lipsa sau insuficiența unor elemente
esențiale, mai ales aminoacizi esențiali, acizi
grași esențiali, glucide, minerale și vitamine.
Subnutriția este răspândită în foarte multe țări
ale globului, și este cauzată de resursele
insuficiente de hrană sau malabsorbția
alimentelor.

În Asia, Africa și în America Latină - 7 din 10


locuitori sunt subnutriți.

În aceste țări, la fiecare 8 secunde se nasc 16


oameni dintre care unul singur moare de
foame.
ALIMENTAȚIA COPIILOR
• Laptele matern este hrana ideală pentru
această perioadă de viaţă.
• Laptele matern în comparaţie cu laptele
de vacă conţine o cantitate mai mare de
proteine solubile, printre care
lactalbumine, lactotransferine,
imunoglobuline, lizozim.
Calorii Lichide Glucide Lipide Proteine
(Kcal/kgc/zi) (ml/kgc/zi) (g/kgc/zi) (g/kgc/zi) (g/kgc/zi)

Copil
1-3 ani 100 125 12 4-5 2,5 - 3

Copil
3-6 ani 80 70 - 90 10 3 2
ADOLESCENŢA - PERIOADA DE
„RISC NUTRIŢIONAL SPORIT”.

Pe de o parte necesităţile
sunt importante, legate de
accelerarea creşterii pe de alta conduita alimentară este
perturbată de unele caracteristici
pubertare, dezvoltarea proprii temperamentului
scheletului şi a adolescentului, prin punerea la
musculaturii, dispoziţia tinerilor în alimentaţia
publică rapidă (fast-food) a unei
alimentaţii economice, dar
hipercalorice, hiperglucidice sau
hiperlipidice;
RISC NUTRIŢIONAL ÎN ADOLESCENȚĂ

• Alimentaţia defectuoasă în adolescenţă poate


avea efecte imediate şi efecte pe termen lung.
• Printre efectele imediate sunt:
subponderalitatea moderată,
subponderalitatea severă, denutriţia veritabilă
la anorexici sau contrariu, supragreutatea,
moderată sau severă.