Cefaleea

Definitie
Cefaleea (gr. kefalos=cap, algos=durere) reprezinta durerea localizata la
nivelul capului.
 Epidemiologie
Cefaleea este una din cauzele cele mai frecvente ale prezentarii la medic!
In SUA:
• 25% din populatie prezinta episoade recurente de cefalee
• 4% din populatie sufera de cefalee zilnica
In Marea Britanie:
• migrena provoaca anual 25 milioane de zile de absenteism de la lucru sau scoala.
Cefaleea primara reprezinta 96-98% din cazurile de cefalee.
Migrena este cea mai frecventa cauza pentru dureri severe de cap, cu un raport B/F=1/5, cu
prevalenta maxima intre 25 si 55 ani.
Cefaleea de tensiune este cea mai frecventa forma de cefalee primara (70-90%) cu raport B/F=1/3.
Cefaleea tip cluster cu debut in decada 2-3 de viata (varsta medie de aparitie este de 20 ani)
raport B/F=8-10/1, afecteaza 0,5% din barbati si 0,1% din femei
 Prevalenţa migrenei după vârstă şi sex
(după criterii IHS)

•Prevalenţă maximă = 25-55 ani

•Pevalenta la femei este mai mare decat prevalenta la bărbaţi adulţi, raportul
B/F=1/5
 A.Structuri craniene sensibile la durere
• pielea, muschii, arterele extracraniene si periostul craian extern
• structurile delicate ale ochilor, urechilor, cavitatilor nazale si
sinusurilor paranazale
• sinusurile venoase intracraniene
• portiuni ale duramater de la baza creierului
• arterele meningee si cerebrale
• nervii cranieni si primii trei perechi de nervi cervicali
 B.Caile prin care stimulii senzitivi cefalici sunt transmise
sistemului nervos central (SNC)
• prima diviziune si a doua diviziune ale nervilor trigemeni
• ramurile sfenopalatine a nervului facial
• nervii cranieni IX si X
• primile trei perechi de nervi cervicali
C.Ariile de proiectie a durerii
• Durerea din structurile supratentoriale este proiectata in cele 2/3
anterioare a capului
• Durerea din structurile infratentoriale este proiectata in vertex si in zona
posterioara a capului si gatului
 Mecanismele cefaleii
• Dilatarea, tractiunea, disectia sau tromboza arterelor extracerebrale sau
intracerebrale
• Tractiuni sau deplasari ale venelor intracraniene sau a invelisului lor dural
• Compresiunea, inflamatia sau tractiune nervilor cranieni sau a primilor
trei perechi de nervi de la nivelul regiunii cervicale
• Inflamatia, spasmul si traumatismele mushilor cranieni si a gatului
• Iritatia meningeana
• Cresterea presiunii intracraniene
• Disfunctia cailor serotoninergice si adrenergice de la nivelul trunchiului
cerebral urmate de hipoperfuzie cerebrala si inflamatie aseptica
neurogena
 Mecanismul patogenic al migrenei

HIPOTALAMUS
Factori exogeni, endogeni

TRUNCHI CEREBRAL

Nucleul dorsal al rafeului Locus coeruleus

Serotonină Noradrenalină

CORTEX OCCIPITAL

Depresie corticală extensivă Hipoperfuzie invadantă

Stimularea fibrelor trigeminale prin deplarizare AURA

Eliberare substanta P, peptid

calcitonin-gena dependent Vasodilataţie
Crestere permeabilitate vasculara
Pepid calcitonin-gena Inflamaţie aseptică
dependent, oxid nitric Depolarizarea fibrelor nociceptive
 Etiologie
Clasificarea clinico-etiologica propusa de International Headache Society
(IHS) in 1988 cu a doua editie in 2004 reprezinta un pas inainte:
• Cefaleea primara (fara o patologie subiacenta)
• Cefaleea secundara (cauzata de o stare patologica)
Din punct de vedere a duratei aceasta se clasifica in:
• cefalee primara episodica-sub 15 zile pe luna
• cefalee primara cronica-peste 15 zile pe luna, peste 3 luni
 Forme de cefalee
• Cefalee primara include:
1.migrena
2.cefaleea de tip tensiune
3.cefaleea de tip cluster (in ciorchine)
• Cefaleea secundara este cauzata de urmatoarele afectiuni:
-afectiunile non vasculare (otite, mastoidite, sinuzite, abcese dentare,
spondiloza cervicala, herpes zoster, meningite, encefalite, traumatisme
cranio-cerebrale)
-afectiunile vasculare (tromboza sinusurilor venoase, anevrisme rupte,
hemoragii cerebrale, disectia carotidei, arterita Horton, cresterea presiunii
intracraniene sau scaderea presiunii LCR dupa punctia lombara)
-secundara afectiunilor sistemice (gripa, febra tifoida, malarie, HTA,
vasodilatatoare, triptani, ergotamina
 Cefaleea primara
1.Migrena
Migrena (din lat. hemigraneea=durere a unei jumatati de cap) reprezinta o
durere recurenta, pulsatila, cu localizare frecvent unilaterala, cu caracter
familial asociata cu fenomene vegetative si oculare care debuteaza treptat
in copilarie, adolescenta sau la adultul tanar cu diminuarea frecventei
odata cu inaintarea in varsta
Etiologie
Caracterul pusatil al migrenei implica un mecanism vascular bifazic cu o faza
de vasoconstrictie cerebrala ce produce aura migrenoasa urmata de o faza
de vasodilatatie cerebrala ce produce cefaleea propri-zisa.
 Factori predispozanti
• sexul: B/F=1/5
• varsta: debut precoce, dupa 40 ani scade frecventa crizelor
• ereditatea: intervine in 50-90% din cazuri determinind o predispozitie
transmisa poligenic prin dezechilibrul functiilor vasculare si endocrine si
transmisa monogenic prin mutatii a genei CACNA1A in migrena familiala
hemiplegica
Factori declansatori
• variatii ale mediului extern: lumina, zgomot, presiune atmosferica,
temperatura
• unele alimente (alcool, branza, ciocolata), medicamente
• emotii, stres, lipsa somnului, surmenaj
 Tablou clinic
Migrena prezinta patru faze:
• prodromul, simptome care precede cu 1-24 ore aparitia crizei de migrena
(modificarea dispozitiei, agitatie, astenie)
• aura cu deficite neurologice de sub o ora
• faza de cefalee propriu-zisa
• faza postcritica
Clasificarea migrenei
1.Migrena fara aura (comuna)
2.Migrena cu aura: 2.1.migrena cu aura (clasica)
2.2.migrena cu aura prelungita (hemiplegica)
2.3.migrena hemiplegica familiala
2.4.migrena bazilara
 1.Migrena fara aura(comuna)
• reprezinta 80% din migrene
• recurenta crescuta
• foarte invalidanta
• Are o durata intre 4 si 72 ore si frecventa de 1-2 episoade pe zi
• Clinic poate prezenta prodrom cu astenie, anorexie, congestie oculara,
congestie nazala, euforie, nervozitate
• Cefalee brusc instalata, localizata unilateral, fronto-parietala cu caracter
continuu si exacerbari pulsatile
• Poate fi insotita de fotofobie, fonofobie, greata, varsaturi (ocazional)
• Se termina frecvent cu somn profund
 2.1.Migrena cu aura (clasica)
• are o frecventa de 20%
• crize cefalalgice asociata cu simptomatolgie neurologica focala, total
reversibila, instalata progresiv, in pata de ulei, intr-un interval de 5 minute
si o durata maxima de o ora
• simptomatologie polimorfa (ofalmica, hemiparetica, hemipegica,
hemianestezica, afazica)
• aura se prezinta sub diferite aspecte:
-afazie sau disfazie
-scotoame scintilante
-hemianopsie homolaterala
-hemiparestezii
-hemipareza
-hemiplegie
 2.2.Migrena cu aura prelungita

• persistenta simptomelor mai mult de o ora dar sub 7 zile

• hemiplegia reprezinta tipul de aura cel mai frecvent.

2.3.Migrena hemiplegica familiala

• rar intilnita
• cu transmitere monogenica prin mutatia genei CACNA1A de pe
cromozomul 19
• prezenta hemiplegiei si la rudele de gradul I ale pacientului.
 2.4.Migrena bazilara
• Migrena de intensitate crescuta, cu localizare frecvent occipitala
• Intalnita frecvent la adultul tanar
• determinata de suferinta trunchiului cerebrala si a lobului occipital
• aura prezinta diferite aspecte:
-scaderea acuitatii vizuale, scotom scintilant, diplope, halucinatii vizuale
-ataxie
-hipoacuzie, acufene
-vertij
- pareze sau parestezii bilatrale
-sincope
-tulburari ritm somn-veghe, insomnii
-apatie, akinezie
 2.Cefaleea de tensiune
Cefaleea de tensiune reprezinta cefaleea manifestata ca o senzatie de
presiune difuza, declansata de suprasolicitare psihica.
Tablou clinic
• durere bilaterala, insotita de anxietate, de intensitate usoara sau
moderata
• cel mai frecvent declansata de stres situational, fatigabilitate.
• rar se asociaza cu fenomene vegetative usoare (anorexie, greata,
varsaturi)
• este neinfluentata de efort
 Clasificarea cefaleei de tensiune HIS 2004
In functie de recurenta cefaleea de tensiune:
• episodica (mai mica de 15 zile/luna sau mai mica de 180 zile pe an)
• cronica (mai mare de 15 zile/luna sau mai mare de 180 zile pe an)
 3.Cefaleea de tip cluster (in ciorchine)
Cefaleea tip cluster reprezinta durerea cu localizare orbitala, supraorbitala sau
temporala, strict unilaterala, cu durata de minute sau ore, acompaniata de
fenomene vegetative, care apar episodic separate de perioade de acalmie.
Epidemiologie
• debut in decada 2-3 de viata (varsta medie de aparitie este de 20 ani)
• raport B/F=8-10/1
• afecteaza 0,5% din barbati si 0,1% din femei
Tablou clinic
• durere extrem de violenta, cu debut rapid, cu localizare strict unilaterala,
orbitala, periorbitala si/sau temporala, insotita de agitatie
• cefalee paroxistica dureaza 15-180 minute cu frecventa de 1 episod la 2 zile
pana la 8 episoade pe zi
• frecvent alcoolul declanseaza crizele
• durere cu periodicitate constanta, durerea frecvent se instaleaza la aceeasi ora
(prevalenta maxima in intervalul 4-10 a.m.)
• facies leonin cu santuri nazo-labiale adanci, barbie ascutita si tegumente in
coaja de portocala
 Fenomene vegetative in cefaleea de tip cluster
• edem palpebral homolateral
• hiperemie conjunctivala homolaterala
• lacrimare homolaterala
• sindrom Claude-Bernard-Horner partial (de exemplu ptoza palpebrala si
mioza homolaterale)
• congestie nazala homolaterala
• transpiratii fronto-faciale homolaterale
 Semne de alarma in cefaleile secundare
• aparitia recenta sau schimbarea caracterului durerii la pacientii peste 50 ani
• caracter fulgerator: durerea atinge rapid intensitatea maxima (secunde-5 minute)
• simptome neurologice de focar (slabiciune la nivelul unui membru, aura cu durata
sub 5 minute sau peste o ora)
• simptome neurologice non-focale (tulburari cognitive)
• modificari ale frecventei, caracterului sau asocierea de noi simptome
• examen neurologic modificat
• cefaleea care se modifica in functie de pozitie
• cefaleea care il trezeste pe pacient (diagnostic diferential cu migrena)
• cefaleea accentuata de activitatea fizica sau de manevra Valsalva (tuse, ras, stranut)
• pacientii cu risc crescut de tromboza a sinusurilor venoase cerebrale
• tulburari vizuale
• redoare de ceafa
• debut recent a cefaleii la un pacient cu istoric de infectie de HIV sau neoplasm.
 FORME DE CEFALEE SECUNDARA
1.Cefaleea fulgeratoare (thunderclap) reprezinta o durere fulgeratoare cu intensitate mare si instalare rapida,
cu maximum de intensitate in mai putin de un minut. Cauze de cefalee fulgeratoare:
• hemoragie subarahnoidiana (cauzata de ruperea unui anevrism sacular)
• migrena
• tromboza venoasa cerebrala
• vasospasm cerebral difuz
• hipertensiune accelerata
• apoplexie pituitara
• cocaina si medicamente active adrenergice
• hemoragie subarahnoidiana perimezencefalica non-anevrismala.
Diagnosticul este clarificat de imagistica cerebrala si punctia lombara.
2.Cefaleea cervicogena consta intr-o durere unilaterala sau bilaterala localizata la nivelul gatului si a regiunii
occipitale, care poate fi precipitata sau agravata de anumite miscari ale gatului cu modificari ale tonusului si
contractura musculaturii paravertebrale.
3.Cefaleea cauzata de afectiuni medicale apare in HTA severa cu presiuni diastolice mai mari de 120 mm col.
Hg, preeclamsie, dupa tratament cu inhibitori de monoaminooxidaza, alimente care contin tiramina,
feocromocitom, dializa renala, dupa o criza epileptica, febra, expunere la monoxid de carbon, hipotiroidism,
boala Cushing, anemie acuta cu hemoglobina de sub 10g/dl.
4.Cefaleea din hipertensiunea intracraniana este unilaterala sau generalizata, continua, de intensitate
variabila, accentuata de decubit, tuse, stranut, ras (manevra Valsalva) si la schimbarea pozitiei pacientului.
Alte manifestari sunt tulburarile cognitive, hemianopsie homonima, hemipareza, convulsii, tulburari vizuale
tranzitorii, tinitus pulsatil, diplopie, scotom, edem papilar la examinarea fundului de ochi. Aceasta forma de
cefalee poate sa apara in tumorile intracraniene, hipertensiunea intracraniana idiopatica.
In cazul in care pacientul prezinta alaturi de cefalee si febra, redoare de ceafa, semne focale si convulsii
trebuie suspectata infectia sistemului nervos central ( meningita, encefalita, abces cerebral).
5.Cefaleea din arterita temporala Horton-poate apare la pacienti cu varsta peste 50 ani, este in general
localizata unilateral, rar bilateral de obicei in regiunea temporala, persistenta, severa, pulsatila cu
caracter de junghi. La examenul fizic arterele temporale sunt proeminente cu calibru neregulat.
Alte manifestari: claudicatia maxilara care este patognomonica, tulburari vizuale.
6.Cefaleea prin abuz de medicamente se defineste ca cefaleea care a aparut sau s-a inrautatit in cursul
administrarii unei medicatii simptomatice si este prezenta mai mult de 15 zile pe luna. Risc crescut
de a dezvolta aceasta forma sunt pacientii care sunt tratati cu doze mari de triptani sau
medicamente care contin opioizi. Tratamentul consta din intreruperea administrarii
medicamentelor incriminate.
7.Cefaleea din glaucom cu unghi inchis reprezinta durerea oculara sau cefalee care mimeaza migrena cu
aura la care se adauga semnele de suferinta oculara: ochi rosu, pupila dilatata, scaderea acuitatii
vizuale, cresterea acuta a presiunii intraoculare.
8.Cefaleea din hipotensiune intracraniana debuteaza sau se agraveaza imediat dupa adoptarea pozitiei
ortostatice si diminua sau dispare dupa plasarea pacientului in clinostatism. Aceasta apare
secundar unei punctii rahidiene.
9.Cefaleea posttraumatica reprezinta durerea severa, cronica, continua sau intermitenta, de obicei
localizata. Apare in hematomul subdural cronic, sindromul post-comotional, disectia posttraumatica
a arterei carotide, leziuni de tip whiplash ale gatului.
10.Cefaleea catameniala (menstruala) se prezinta sub forma de migrena sau tensional-migrenoasa.
Apare prin scaderea nivelului de estradiol sau privare de somn.
11.Cefaleea din sarcina
 Comparatie intre cefalea primara si cefalea secundara
Tip de cefalee Debut Durata Frecventa Severitate Simptome si
semne
asociate
Migrena Treptat 4-72 ore In medie 1/zi- moderata sau Fotofobie,
2/zi severa fonofobie,
greata,
varsaturi
Cefaleea tip Rapid 15 min-3 ore 1/zi-8/zi severa Rinoree,
cluster lacrimare
homolaterala
Cefaleea tip Treptat Perioade de Continua Usoara sau Contractura
tensiune luni sau ani moderata musculaturii
cervicale
Cefaleea Insidios Continua Variabila Severa in HSA, Epilepsie,
secundara progresiva sau arterita deficite
constanta Horton neurologice
focale
 Anamneza
• Momentul şi modalitatea debutului durerii
• Profilul evolutiv al durerii
• Există dureri regulate, dacă da şi-au schimbat caracterul acum?
• Caracterul durerii: pulsatil, surd, lovitură de pumnal
• Intensitatea 1-10
• Durata
• Topografia, iradierea
• Condiţii declanşante, agravante şi de ameliorare
• Simptome asociate şi premergătoare (ex. stare febrilă, stare de
confuzie)
• Medicaţie preexistentă
• Motivul prezentării la camera de gardă: cefaleea sau şi alte simptome
pregnante
• Condiţia medicală precedentă
• Istoric de traumatisme craniene, chiar minore
• Stress psihic intens
 Examen clinic neurologic
Examenul neurologic trebuie sa cuprinda:
• examenul fundului de ochi
• evaluarea nervilor cranieni, a pupilelor, campului vizual, miscarile globilor
oculari, sensibilitatea si motricitatea faciala, functiile bulbare (palatul moale si
miscarea limbii)
• evaluarea tonusului, fortei musculare, a reflexelor si coordonarii celor patru
membre.
• reflexul plantar, reflexul Kerning, reflexul Brudzinski.
• evaluarea mersului inclusiv mersul calcai-varf.
• pozitia si mobilitatea gatului
• tonusul musculaturii gatului
• sensibilitatea musculara a gatului.
In functie de datele de anamneza,la nevoie examenul neurologic poate fi mai
amanuntit.
 Examene paraclinice
1.Examen CT cerebral:-se efectueaza la pacientii cu suspiciune de hemoragie
subarahnoidiana, proces expansiv intracranian, antecedente de TCC, suspiciune de abces
cerebral. In HSA se va efectua cat mai rapid, de preferat in primele 12 ore pentru a-I mari
sensibilitatea. Un rezultat CT cerebral normal este insuficient pentru a exclude o
hemoragie subarahnoidiana, fiind necesara o punctie lombara si examenul LCR.
2.Rezonanta magnetica nucleara:-pentru excluderea cauzelor secundare de cefalee
examenul RMN este mai sensibil decat CT cerebral. Acest examen neuroimagistic se
efectueaza la pacientii cu cefalee cervicogena, tumori intracraniene, meningite, encefalite.
3.Punctia lombara si examenul LCR:-se indica la pacientii cu cefalee fulgeratoare si
examinare neuroimagistica normala pentru excluderea hemoragiei subarahnoidiene, in
meningite si encefalite. Deoarece xantocromia LCR poate fi depistata la peste 12 ore de la
debutul cefaleei fulgeratoare din HSA, punctia lombara si examenul LCR se amana pana la
trecerea acestui interval de timp, dupa examinarea neuroimagistica.
4.Alte investigatii paraclinice:-VSH, CRP- sunt crescute in arterita temporala, infectii
cerebrale (meningite, encefalite). Folosirea combinata a acestor markeri de inflamatie
cresc sensibilitatea si specificitatea diagnostica.
-punctie biopsie cu examen histopatologic in arterita temporala cu celule gigante.
-radiografii craniene, arteriografie cerebrala, ecografie Dopller, EEG, hemoleucograma,
glicemie, ionograma.
 Migrena-criterii de diagnostic IHS 2004
A.Cel putin 2 atacuri ce intrunesc criteriile de la punctul B
B.Cel putin 3 din urmatoarele 4 caracteristici:
• unul sau mai multe simptome reversibile ale aurei ce indica o disfunctie
focala a cortexului sau a trunchiului cerebral
• instalarea progresiva pe durata a mai mult de 4 min. a cel putin unuia din
simptomele aurei sau instalarea succesiva cel putin doua simptome ale
aurei
• nici una din manifestarile aurei nu dureaza mai mult de 60 min.
• cefaleea se instaleaza dupa un interval liber de mai putin de 60 min.
(aceasta poate debuta inaintea aurei sau simultan cu aceasta)
C.Absenta dovezilor de leziune organica
 Cefaleea de tensiune episodica-criterii de diagnostic IHS 2004
A.Cel putin 10 episoade dureroase in antecedente ce intrunesc criteriile B-D.
B.Cefalee care dureaza intre 30 minute si 7 zile
C.Cel putin 2 din urmatoarele caracteristici ale durerii:
• caracter de apasare sau constrictiv
• intensitate usoara sau moderata
• localizare bilaterala
• neagravata de urcatul scarilor sau alte activitati
• asociere cu greata, varsaturi sau anorexie
• fotofobia si fonofobia lipsesc sau este prezenta doar una dintre ele
D.Absenta dovezilor de leziune organica.
 Cefaleea de tip cluster-criteriile de diagnostic IHS 2004
A.Cel putin 5 atacuri
B.Durere severa orbitala, supraorbitala si/sau temporala, care dureaza intre
15-180 minute, in absenta tratamentului
C.Cefalee asociata cu cel putin unul din semnele urmatoare prezente de
aceeasi parte:
• congestie conjugtivala
• lacrimare
• congestie nazala
• rinoree
• transpiratii fronto-faciale
• mioza
• ptoza palpebrala
• edem papilar
D.Frecventa atacurilor de la 1/zi la 8/zi
E.Absenta dovezilor de leziune organica
 Diagnostic diferential al cefaleii
• nevralgia trigeminala-paroxisme dureroase intense in teritoriul maxilar
si mandibular al nervului trigemen
• nevralgia de glosofaringian-paroxisme dureroase intense la nivelul
gatului, provocata de deglutitie, vorbire, mestecat
• nevralgia de facial-dureri faciale
• algiile dentare
• otalgia-durere la nivelul urechii
• distrofie simpatica reflexa a fetei-o forma rara de durere faciala care
apare dupa chirurgie dentara
• Durere articulara temporomandibulara (sindrom Costen)-sensibilitate a
articulatiei, crepitatii la deschiderea gurii cu limitarea deschiderii
mandibulei
• Carotidodinia-compresiunea arterei carotide la nivelul gatului produce
o durere surda ipsilaterala a hemifetei, urechii, mandibulei si dintilor
 Evolutie
Migrena evolueaza in pusee scurte, creste in intensitate in cursul zilei si se
repeta la intervale variabile.
Cefaleea tip tensiune apare cu frecventa si durata variabile.
Cefaleea tip cluster are o frecventa zilnica variabila cu ritmicitate
cicardiana a episoadelor dureroase.
Cefaleea psihogena este in general continua, fara remisiuni.
Cefaleea din tumorile craniene creste in intensitate si se
permanentizeaza.
 Prognostic
Majoritatea cefaleilor primare au un prognostic favorabil sub
tratament.
Complicatii
1.Migrena cronica-crize dureroase peste 15 zile/luna peste 3 luni de
zile. Aceasta este o complicatie frecventa a migrenei fara aura.
2.Statusul migrenos-crize de mare intensitate, invalidante cu o durata
care depaseste 72 de ore prin intensificarea mecanismului de baza
al migrenei in contextul asocierii cu depresia anxioasa, cefaleea de
tensiune sau intoxicatie medicamentoasa.
3.Infarctul migrenos-persistenta simptomelor neurologice peste 60
minute cu identificare neuroimagistica a unui infarct cerebral;
migrena poate mari de doua ori riscul de infarct cerebral (Buring).
4.Aura persistenta fara infarct-la care cel putin un simptom al aurei
persista mai mult de o saptamana fara modificari de infarct
cerebral la examenele neuroimagistice.
 Tratamentul cefaleei

Cuprinde:
1.masuri generale nefarmacologice
2.tatamentul curativ medicamentos
3.tratamentul profilactic
Scop:
• indepartarea dureri, reducerea frecventei si intensitatii acesteia
• prevenirea aparitiei crizelor dureroase si a complicatiilor
 Tratamentul migrenei
1.Masuri generale nefarmacologice:
• regim alimentar cu evitarea alcoolului, ciocolatei, branzeturilor,
conservantilor, produselor care contin cafeina
• evitarea hipoglicemiei, temperaturi extreme, efort fizic exagerat
• metode de relaxare prin biofeed-back
• evitarea vasodilatatoarelor si a contraceptivelor orale (risc de accident
vascular cerebral)
• in timpul crizei migrenoase repaus si comprese reci fronto-temporale
• stimulare electrica a nerului vag cervical
 2.Tratamentul curativ medicamentos
2.1.In crizele usoare de migrena cu durata a crizei de sub 2 ore
-medicatie antiinflamatoare nesteroidiana (AINS) administrate per os:
• acid acetilsalicilic in doze de 500-1000 mg
• paracetamol administrat in acelasi doze ca aspirina
• naproxen in doze de 250 mg la 6 ore
• ibuprofen 400-800 mg de 2-4 ori pe zi
• diclofenac 50-100 mg pe zi
• indometacin 50-150 mg pe zi
-antiemetice:
• metoclopramid 10-30 mg pe zi
• domperidon 10-40 mg pe zi
 2.2.Medicamente administrate in crize severe
-triptani = agonisti selectivi ai receptorilor serotoninergici 5-HT1B; au actiune
vasoconstrictoare marcata asupra arterelor cerebrale opunandu-se vasodilatatiei din faza
dureroasa.
• sumatriptan 100 mg pe zi per os; 6 mg subcutanat pana la 12 mg pe zi; 30-40 mg
intranazal
• zolmitriptan 2,5-5 mg per os, maxim 10 mg pe zi
• naratriptan 2,5 mg per os, maxim 5 mg pe zi
• rizatriptan 5-10 mg per os, maxim 30 mg pe zi
Triptanii trebuiesc administrati la debutul sau imediat dupa debutul fazei cefalalgice a
migrenei; daca pacientul nu raspunde la administrarea unui triptan se va utilia un triptan
alternativ.
Contraindicatii: boala cardiaca ischemica, antecedene de infarct miocardic, spasm
coronarian, HTA necontrolata.
-antiemetice:
• metoclopramid 10 mg i.m. sau i.v.
-derivati de ergot:
• tartrat de ergotamina =agonist alfa-adrenergic, cu afinitate puternica pentru receptorul
de serotonina si actiune vasoconstrictoare; 1-2 mg per os sau pe cale rectala
• Dihidroergotamina 0,5-1 mg i.m. sau 1 mg spray nazal pana la doza maxima de 2 mg pe zi
Contraindicatii: arterite, cardiopatie ischemica, HTA.
 Triptani pentru uz oral
TRIPTANI MARIME DOZE DOZE UNICE DOZE ZILNICE
TABLETA MG OPTIME MG MAXIME MG MAXIMAE
MG

Almotriptan 6,25 si 12,5 12,5 12,5 25

Eletriptan 20 si 40 20 40 80

Frovatriptan 2,5 2,5 2,5 7,5

Naratriptan 1 si 2,5 2,5 2,5 5

Rizatriptan 5 si 10 10 10 30

Zolmitriptan 2,5 si 5 2,5 5 10

Sumatriptan 25, 50 si 100 50 100 200

2.3.Medicamente utilizate in migrena severa refractara(6-72 ore)
-hidratare parenterala
-antiemetice:
• metoclopramid 10 mg i.v.
• clorpromazin 12,5 mg i.v.
-agonisti serotoninergici:
• triptani,
• derivati de ergot
-antipsihotice: haloperidol 5 mg i.v.
-antiepileptice:
• acid valproic 300-1000 mg i.v. in 30 minute
-corticoterapie:
• dexametazona 8-16 mg i.v.
• hemisuccinat de hidrocortizon 50-100 mg i.v.
• metilprednisolon 40-125 mg i.v.
 3.Tratamentul profilactic al migrenei
- Evitarea alimentelor care induc atacuri migrenoase: ciocolata, alune, carne
afumata, portocale, vin rosu
-corectia erorilor de refractie
-Blocanti beta-adrenergici actioneaza prin reducerea descarcarii de
noradrenergice centrale; se administreaza in doze progresive
• propranolol 60-240 mg pe zi
• timolol 10-40 mg pe zi
-antidepresive triciclice actioneaza prin blocarea receptorilor serotoninei 5-HT
centrali, urmata de inhibarea recaptarii serotoninei.
• amitriptilina 25-75 mg pe zi
• doxepin 10-150 mg pe zi
-antiepileptice moduleaza hiperexcitabilitatea corticala
• topiramat 50 mg de 2 ori pe zi
-blocantii canalelor de calciu
• verapamil 240-360 mg pe zi
• amlodipina 5-10 mg pe zi
-antiserotoninergice
• methysergid 1-6 mg pe zi cu pauza de o luna la fiecare 6 luni
-toxina botulinica injectabila (Botox) in muschii temporali
 Tratamentul cefaleii de tensiune
1.Terapia nonfarmacologica renuntare la alcool, cafea, produse alimentare
care contin cofeina, masaj, acupunctura, psihoterapie, tehnici de relaxare.
2. Tratament curativ medicamentos cu
• antiinflamatoare nesteroiniene de tipul aspirina 500-1000 mg per os,
paracetamol 500-1000 mg per os, ibuprofen 400-800 mg de 3-4 ori pe zi
per os, naproxen 250 mg de 4 ori pe zi per os, indometacin 50-150 mg pe
zi per os.
• in formele severe se poate apela la triptani.
• miorelaxante mydocalm 150 mg de 2 ori pe zi.
3. Tatamentul profilactic poate fi luat in considerare cand pacientul prezinta
mai mult de 15 atacuri pe luna sau intensitatea este severa; se vor folosi
aceleasi medicamente ca in profilaxia migrenei (propranolol, amitriptilina,
blocante ale canalelor de calciu)
 Tratamentul cefaleii tip cluster
1.Terapia nonfarmacologica
• sectiune partiala a nervului trigemen in caz de rezistenta la tratament
curativ medicamentos
• stimulare hipotalamica
2.Tratament curativ medicamentos
• inhalarea de oxigen 100%, cu debit de 7-10 l/min, pe masca timp de 10-
15 minute
• verapamil 80 mg de 4 ori pe zi cu monitorizarea ECG.
• sumatriptan 6 mg administrat subcutanat sau administrarea intranazala
de sumatriptin sau zolmitriptan
• lidocaina 10% administrata intranazal poate accelera rezolutia durerii
3.Tratamentul profilactic
• blocante ale canalelor de calciu: verapamil in doze de pana la 480 mg pe
zi
• terapia cu litiu: carbonat de litiu 600-900 mg pe zi (toxicitate crescuta)
• ergotamina 2 mg per os in doza unica, seara inainte de adormire
• cura scurta cu prednison 75 mg zilnic timp de trei zile cu reducerea
progresiva a dozelor
 Tratamentul altor forme de cefalee
1.Cefaleea din arterita temporala
• prednison 45-60 mg pe zi in doza unica cu reducerea gradata a dozei pentru
cateva luni
2.Cefaleea catameniala
• antiinflamator nesteroidian
• zolmitriptan 2,5-5 mg de doua ori pe zi.
• rar se administreaza danazol sau estradiol pentru manipularea ciclului
menstrual.
3.Cefaleea din sarcina
• paracetamolul 1000 mg pe toata perioada sarcinii fara a fi depistate efecte
nedorite
• in primele doua trimestre de sarcina se utilizeaza aspirina 300 mg sau
ibuprofenul 400 mg;
Contraindicatii: aspirina in ultimul trimestru de sarcina, iar administrarea
prelungita a ibuprofenului creste riscul complicatiilor fetale.
 Bibliografie
1.Principiile si practica neurologiei clinice Adams and Victor, editia a
zecea, Editura Medicala Callistro, Bucuresti, 2017.
2.Recomandari si protocoale in anestezie, terapie intensiva si medicina de
urgenta, Editura Mirton, Timisoara, 2009.
3.Neurologie clinica vol. 1-3, Campeanu Emil, Serban Mircea, Editura
Dacia, Cluj Napoca, 1980.
4.International Headache Society. The international classification of
headache disorders, 2 nd edition. Cephalalgia 2004; 24(suppl 1): 8-160.
5.SIGN. Diagnostic and management of headache in adult, A national
clinical guideline, Eliot House, Edinburg, nov. 2008.