Sunteți pe pagina 1din 28

UNIVERSITATEA DIN BACĂU

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA


PERSONALULUI DIDACTIC
Str. Mărăşeşti Nr.157, Bacău
Tel/Fax : 0234/588935; Tel/Fax:0234/580050
e-mail: dppd@ub.ro; sdppd@ub.ro

MODALITĂŢI DE REALIZARE A
EDUCAŢIEI ECOLOGICE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Conf. univ. dr. Constanţa Dumitriu

CANDIDAT: Inst. Nistor Silvia- Lucica


Şcoala cu clasele I-VIII Pustiana

BACĂU 2009
,, Învăţaţi-i pe copiii voştri, ceea ce i-am învăţat noi pe ai
noştri : că pământul este mama noastră. Tot ceea ce i se
întâmplă pământului, va ajunge să li se întâmple şi copiilor
acestui pământ. Noi ştim cel puţin atât: nu pământul aparţine
omului, ci omul aparţine pământul. Omul este firul care ţese
drama vieţii şi ceea ce-i face pământului îşi face lui însuşi.”
(Lieux Seattle)
• Argument
• Capitolul I: ASPECTE ŞTIINŢIFICE, PSIHOPEDAGOGICE ALE
EDUCAŢIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PRIMAR

1.1 Educaţia şi provocările lumii contemporane


1.2. Rolul şcolii în pregătirea copilului pentru cunoaşterea,
ocrotirea şi protejarea mediului înconjurător
1.3. Obiectivele şi conţinutul educaţiei ecologice în învăţământul
primar
1.4. Particularităţile dezvoltării psihice a şcolarului mic
• Capitolul II : STRATEGII DE REALIZARE A EDUCAŢIEI
ECOLOGICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
2.1. Delimitări conceptuale - strategie, metodă, procedeu, mijloc
de învăţământ
2. 2. Descrierea principalelor metode şi procedee didactice
utilizate în vederea realizării obiectivelor educaţiei ecologice
• Capitolul III : CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND EDUCAŢIA
ECOLOGICĂ A ELEVILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PRIMAR

3.1. Ipoteza şi obiectivele cercetării


3.2. Metodica cercetării
 Eşantionul caracterizare
 Etapele cercetării
 Metodele şi tehnicile de cercetare folosite
3.3. Strategii didactice interactive utilizate pentru educaţia
ecologică a elevilor
3.3.1. Cunoaşterea mediului
• Observarea
• Convorbirea
• Exerciţiul
• Jocul didactic
• Brainstormingul
• Tehnica ,,Ciorchinele”
• Metoda cubului
• Metoda ,, Floare de lotus”
3.3.2. Activităţi extracurriculare
CAPITOLUL IV: ANALIZA,PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA
DATELOR
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
• Educaţia ecologică îşi propune să-l conducă pe copil, deci
viitorul cetăţean, spre formarea unui punct de vedere obiectiv
asupra realităţii, urmărind dezvoltarea gradului de conştiinţă şi a
sistemului de responsabilităţi faţă de mediu şi problemele lui.

• Copiii trebuie să dobândească cunoştinţe, atitudini, motivaţia,


angajarea şi instrumentele necesare pentru a acţiona, individual
sau în grup, în vederea soluţionării problemelor actuale şi
prevenirii apariţiei unor noi probleme.

• Prin obiectivele, conţinutul şi modul lor de organizare, activităţile


de educaţie ecologică pun bazele formării intelectuale, morale şi
estetice ale copiilor, le formează structuri de asimilare şi adaptare
la mediu.

• Aşadar, educaţia ecologică reprezintă calea de a ajunge, prin


cunoaştere, la înţelegerea şi respectarea naturii, a mediului din
care face parte.
DE CE EDUCAŢIA ECOLOGICĂ?

Aşa cum ne ocupăm de educaţia


intelectuală, de cea morală şi estetică, de
dezvoltarea aptitudinilor şi sentimentelor, de
educaţia voinţei, aşa cum ne îngrijim de
educaţia tehnică şi profesională, este
momentul să ne ocupăm şi de educaţia
ecologică prin care să-i învăţăm pe copii de ce
şi cum trebuie protejată natura.
CAP.I ASPECTE ŞTIINŢIFICE,PSIHOPEDAGOGICE ALE
EDUCAŢIEI ECOLOGICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

1.1. Educaţia şi provocările lumii contemporane


,,Noile educaţii” sunt răspunsuri ale educaţiei la cerinţele dezvoltării lumii
contemporane:
• educaţia ecologică;
• educaţia pentru pace;
• educaţia pentru schimbare şi dezvoltare;
• educaţia demografică;
• educaţia pentru participare şi democraţie;
• educaţia pentru comunicare şi mass-media;
• educaţia economică şi casnică modernă;
• educaţia pentru timpul liber;
• educaţia interculturală, etc.
• Educaţia relativă la mediu ( educaţia ecologică) îşi propune să-l conducă pe
elev, spre formarea unui punct de vedere mai obiectiv asupra realităţii (al cărei
fundament e relaţia om,oameni-mediu), să-l incite la participare, devenind
conştient de viitor. Acest deziderat poate fi îndeplinit cu succes dacă acest tip
de educaţie este iniţiat încă din primii ani de şcoală.
1.2. Rolul şcolii în pregătirea copilului pentru cunoaşterea, ocrotirea
şi protejarea mediului înconjurător.

,,Omul este rodul educaţiei pe care o primeşte. (Helvetius)

• Cunoaşterea mediului înconjurător şi protejarea acestuia este un


proces complex, care se realizează în cadrul educaţiei şi contribuie la
realizarea laturilor acestuia.

• Cele cinci dimensiuni ale educaţiei (educaţia intelectuală, educaţia


morală, educaţia estetică, educaţia tehnologică, educaţia fizică)
reflectă conţinutul activităţii de formare a personalităţii umane.

• Înţeleasă adesea ca ,,educaţie ştiinţifică”, de formare şi dezvoltare a


personalităţii umane prin intermediul valorilor ştiinţifice şi umaniste,
educaţia intelectuală creează premisele informative necesare pentru
realizarea celorlalte dimensiuni ale educaţiei (Gh. Dumitriu 2004).
• 1.3. Obiectivele şi conţinutul educaţiei ecologice în învăţământul
primar

Din perspectivă pedagogică, educaţia ecologică vizează formarea


conştiinţei şi conduitei ecologice, a profilului ecologic al subiectului
uman, proiectat şi realizat atât la nivel teoretic cât şi la nivel practic.

Obiectivele educaţiei ecologice vizează:

• formarea conştiinţei ecologice cu cele două componente: cognitivă şi


afectivă.
• formarea conduitei ecologice vizează formarea deprinderilor şi obişnuinţelor
de comportament ecologic.
1.4 Particularităţile dezvoltării psihice a şcolarului mic

Se perfecţionează:
• procesele senzorial-perceptive
• reprezentările
• dezvoltarea intelectuală
• dezvoltarea limbajului
• dezvoltarea imaginaţiei
• manifestările afective
• imaginaţia
CAP. II : STRATEGII DE REALIZARE A EDUCAŢIEI

ECOLOGICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

2.1. Delimitări conceptuale-strategie, metodă, procedeu

• Strategie didactică

-ca adoptare - prin problematizare euristică, experimental


faptică ;
- ca opţiune - asupra modului de combinare a metodelor,
mijloacelor şi formelor de organizare a actului didactic ;
2. 2. Descrierea principalelor metode si procedee didactice
utilizate în vederea realizării obiectivelor educaţiei ecologice

• 2.2.1 Observarea- Prin observări, şcolarii mici dobândesc cunostinţe


elementare despre unele fenomene din natură, despre succesiunea
anotimpurilor, despre unele elemente ale mediului social şi cultural,
despre plante şi animale, despre mediul înconjurător şi protejarea lui.
• 2.2.2.Convorbirea contribuie la rezolvarea unor sarcini de bază ale
cunoaşterii mediului înconjurator şi implicit ale educaţiei ecologice şi
anume fixarea, precizarea, aprofundarea, sistematizarea, verificarea
cunoştinţelor, vocabularului şcolarului mic.
• 2.2.3. Jocurile didactice-prin introducerea jocului se realizează una
dintre cele mai importante cerinţe ale educaţiei, aceea de a-i învăţa pe
copii destul de multe lucruri îmbinând elementele instructive cu cele
educative şi distractive.
• 2.2.4. Metode interactive adecvate educaţiei ecologice-brainstorming-
ul, ciorchinele, metoda cubului, metoda florii de lotus, etc.
CAPITOLUL III: CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ A ELEVILOR DIN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

3.1. Ipoteza şi obiectivele cercetării

Ipoteza cercetării

Dacă vom proiecta şi desfăşura sistematic activităţi de


educaţie ecologică prin utilizarea unor strategii interactive
de grup adecvate colectivului de elevi şi respectând ritmul
de lucru al fiecăruia, vom contribui la formarea conştiinţei
şi conduitei ecologice a elevilor.
Obiectivele cercetării
Pe baza ipotezei de mai sus formulate, mi-am propus următoarele
obiective:
a) cunoaşterea nivelului de cunoştinte despre mediu al elevilor prin
evaluare iniţială;
b) diagnosticarea nivelului de dezvoltare a proceselor senzoriale şi
intelectuale ale elevilor;
c) proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de cunoaştere si
protejare a mediului (educaţie ecologică) prin utilizarea unor
strategii interactive de grup (metode şi procedee activ
participative);
d) formarea conştiinţei şi conduitei ecologice a elevilor în urma
utilizării preponderente a unor strategii interactive;
e) evaluarea finală ca rezultate şcolare şi înregistrarea progreselor.
3.2. Metodologia cercetării
• Am urmărit în mod deosebit, prin modalităţi de
instruire moderne (strategii interactive de grup), să
contribui la dezvoltarea conştiinţei şi conduitei
ecologice a elevilor.
• Mi-am propus realizarea unei cercetări aplicative
prin utilizarea următoarelor metode
psihopedagogice: observaţia, convorbirea, analiza
produselor activităţii, experimentul. Menţionez că
metoda de bază a fost experimentul
psihopedagogic.Cercetarea s-a desfăşurat pe un
lot format din 12 elevi de la Şcoala cu clasele I-VIII
Pustiana, clasa experimentală fiind clasa I.
• Experimentul s-a desfăşurat la disciplina
,,Cunoaşterea mediului” în cadrul căreia ca un
ultim capitol (modul) a fost abordată ,,Protejarea
mediului” sau ,,Educaţia ecologică” a elevilor.
3.2.1. Eşantionul caracterizare- anul şcolar 2008-2009, clasa I,
12 elevi
3.2.2. Etapele cercetării

Etapa constatativă (initială ) s-a desfăşurat la începutul anului


şcolar, în perioada 15 septembrie-30 octombrie, perioadă în care
s-a realizat aplicarea unei probe privind cunoasterea mediului si
protejarea acestuia.
Etapa formativ-ameliorativă. După evaluarea iniţială şi
înregistrarea datelor obţinute, am procedat la introducerea
factorului de progres (strategii interactive de educaţie ecologică şi
activităţi extracurriculare) la clasa experimentală.
S-au utilizat strategii interactive de predare-învaţare în cadrul
orelor de cunoaştere a mediului, cât şi în cadrul modulul
,,protejarea mediului”.
Etapa evaluării finale s-a realizat în perioada 1 iunie-15 iunie. În
această etapă am aplicat, în mare parte probe după aceleaşi
criterii ca şi evaluarea iniţială.
3.2.3. Metode şi tehnici de cercetare utilizate

• observaţia
• convorbirea
• analiza produselor activităţii
• experimentul - forma principală de desfăşurare a fost cea
naturală, în cadrul clasei de elevi; înregistrarea datelor a
presupus utilizarea unor fişe de evaluare structurate (ca
itemi) pe obiectivele de referinţă ce ţin de protejarea
mediului la disciplina ,,cunoaşterea mediului”.
CAPITOLUL IV: ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
4.1.Evaluarea iniţială
Am aplicat la începutul anului şcolar 2008/2009 testul de
evaluare iniţială a şcolarilor din clasa I unde am avut în
vedere evaluarea nivelului de cunoştinţe dobândite în timpul
preşcolarităţii referitoare la cunoaşterea şi protejarea
mediului

Reprezentarea rezultatelor prin intermediul diagramei areolare şi a


histogramei
Reprezentarea rezultatelor prin intermediul Procentajul realizării obiectivelor este Poligon de
diagramei areolare: exprimat în următoarea histogramă: frecventa a datelor

Diagrama areolara nr. 1


Histograma nr. 1 Poligon de frecventa nr. 1
100

8% 80 12
11
25% 8% 10

Nr. de copii
Insuficient 60
9
8
7
Suficient 6
40 5
4
Bine 3
2
20 1
Foarte Bine 0 Calificative
0 I S B FB
59% O1 O2 O3 O4 O5
• Pornind de la aceste date, mi-am organizat activitatea pe
parcursul întregului an şcolar în scopul eficientizării demersului
didactic şi al optimizării rezultatelor şcolare privind cunoaşterea
şi protejarea mediului. În acest scop, am optat pentru folosirea
metodelor activ – participative, alternarea formelor de organizare
a colectivului de elevi (frontal, în perechi, pe grupe),activităţi
extracurriculare.

• Strategiile didactice specifice învăţării active, nou apărute în


sistemul de predare-învăţare, brainstorming-ul, ciorchinele, cubul,
am încercat să le aplic în lecţiile de cunoastere si protejare a
mediului.
Metoda brainstorming

Exemplu: Se solicită ca elevii să spună, timp de 3


minute, tot ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la
întrebarea ,,De ce suferă Pământul?
Se vor scrie pe tablă toate răspunsurile date de elevi:
Din cauza deşeurilor aruncate peste tot;
Pentru că se taie copacii;
Pentru că aerul este poluat;
Sunt prea multe maşini;
Nu se plantează pomi;
Se distrug spaţiile verzi;
Apele sunt murdare şi peştii mor.
Metoda cubului am folosit-o pentru a dezvolta elevilor
competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare cu
privire la problemele mediului
• Indicaţiile extinse pentru cele şase feţe ale cubului sunt (Lecţia ,,Să protejăm
natura”):
• Descrieţi:(Ce vedeţi în aceste imagini?-acţiuni pozitive, negative ale copiilor);
• Comparaţi:(Acţiunile copiilor din localitatea noastră prin ce se aseamănă sau
diferă de acţiunile copiilor din imagini?);
• Asociaţi: (Ce simţiţi sau la ce vă gândiţi când vedeţi aceste imagini? Aţi
observat acţiuni similare ale copiilor/adulţilor din localitatea noastră?)
• Analizaţi:( De ce trebuie să protejăm natura? Ce se va întâmpla cu oamenii, cu
animalele planetei dacă nu vom avea grijă să protejăm natura? Cum credeţi ca
va arăta natura din jur când veţi fi mari?);
• Aplicaţi:(Cum putem contribui la protejarea naturii,la salvarea ei? Daţi exemple
de acţiuni concrete.)
• Argumentaţi:pro sau contra.(Este bine sau nu să aruncăm deşeuri în apă / să
avem fabrici şi uzine/ să avem multe maşini,etc.?).
Tehnica florii de lotus

• Tehnica florii de lotus am folosit-o pentru a obişnui elevii în a face conexiuni


între idei, pornind de la o tema centrală.
• Exemplificare:Lecţia ,,Să protejăm natura”. Elevii vor fi grupaţi în doua echipe.
Sarcina de lucru: fiecare echipă va încerca să scrie pe petalele florii de lotus
cât mai multe îndemnuri pentru a ocroti natura. Echipa care reuşeşte în cel
mai scurt timp să completeze petalele florii de lotus este cea câştigatoare.
Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu în lecţiile
viitoare.
• Îndemnuri ecologice:
• Nu arunca nimic, absolut nimic pe jos!
• Nu arunca oriunde pungi, ambalaje, sticle, ci numai la coşul de gunoi!
• Nu rupe iarba, florile, nici măcar o frunză!
• Protejează gardurile vii!
• Nu lovi animalele şi păsările!
• Totdeauna într-o excursie nu lăsa nimic în urma ta!
• Îngrijeşte şi iubeşte plantele şi animalele!
• Plantează un pomişor!
• Reciclând hârtia, salvezi pădurea!
Activităţi extracurriculare

• În educarea deprinderilor de educaţie ecologică, este necesară


trecerea la partea practică. Acest lucru s-a realizat prin includerea
elevilor în diverse activităţi de protejare şi igienizare a mediului:
păstrarea curăţeniei în sala de clasă, în şcoală, în curtea şcolii, în
păduri, pe strazile satului, menţinerea integrităţii arborilor şi
florilor, plantare de flori, de puieţi.
4.2. Evaluarea formativă a
elevilor

• Obiectivele au fost realizate în proporţie de 70 % , ceea ce ne arată că


elevii şi-au însuşit cunoştinţele prevăzute în această secvenţă de
instruire. Se observă un procent mai mare de realizare a obiectivului 5,
care corespunde protejării mediului.

• Aceasta înseamnă nu numai un spor în cunoştinţele elevilor despre


mediu, ci şi în formarea lor intelectuală, dat fiind aportul de strategii
interactive utilizate pentru cunoaşterea şi protejarea mediului.

Diagrama areolară nr.2 Histograma nr.2 Poligon de frecventa nr. 2

100 12
11
0% 17% 10
80 9

Nr. de copii
Insuficient 8
42% 60 7
Suficient 6
40 5
Bine 4
3
Foarte Bine 20 2
41%
1 Calificative
0 0
O1 O2 O3 O4 O5 I S B FB
4.3. Evaluarea sumativă

La sfârşitul anului şcolar, am aplicat testul de evaluare finală


Am realizat estimarea de ansamblu a calificativelor obţinute,
pentru a putea face o comparaţie cu cea de la testarea iniţială

Diagrama areolara nr. 3 Histograma nr. 3 Poligon de frecvenţă nr. 3


0%
17%
100 12
11
Insuficient 80 10
9
Suficient 60

Nr. de copii
8
50% 7
Bine 40
6
Foarte Bine 20 5
33% 4
0 3
O1 O2 O3 O4 O5 2
1 Calificative
0
I S B FB
Analiza comparativă a rezultatelor la testul iniţial şi final
• Prin comparaţie, se poate observa o îmbunătăţire
semnificativă a rezultatelor de la evaluarea finală, comparativ
cu cea iniţială, prin scăderea numărului de calificative
„Insuficient” şi creşterea numărului de calificative „Foarte
bine”.
• Procentajul calificativelor ,,foarte bine” de la 23% la 50%
indică faptul că strategiile didactice interactive aplicate în
lecţiile de învăţare, de consolidare şi evaluare au avut o mare
eficienţă.
Grafic (în procnte) preivind realizarea Analiza comparativă a rezultatelor la testul
rezultatelor testului inţial şi final : iniţial şi final prin calificative:

8
100

80 6

60
Test initial
54
50 4
Test initial Test final
40 33 Test final
2
23
20 15 17
8 0
0 0
I S B FB
Insuficient Suficient Bine Foarte Bine
CONCLUZII

• În elaborarea lucrării am plecat de la premiza că,


alegând strategiile interactive de grup adecvate
colectivului de elevi si respectând ritmul de lucru al
fiecărui elev, voi contribui la formarea conştiinţei
ecologice,respectiv însuşirea de către copii a unor
cunoştinţe despre mediul înconjurător, stimularea unor
emoţii şi sentimente de protejare a mediului
înconjurator şi a unor convingeri faţă de mediu.
În acest sens lucrarea a pus în evidenţă ideea ce
confirmă ipoteza de la care am plecat şi anume că
formarea conştiinţei şi conduitei elevilor se datorează
în mare parte strategiilor interactive utilizate, care prin
caracterul lor activ stimulează acţiunile elevilor care
favorizează gândirea critică, creativă, capacitatea de
comunicare şi cooperare, atitudini pozitive şi
adaptabilitate, responsabilitate şi implicare.
• Consider că scopul propus a fost realizat iar
ipoteza lucrării a fost confirmată.
• Prin activităţile la clasă proiectate şi desfăşurate
conform modelului cuprins în lucrare, prin activităţile
extracurriculare organizate cu elevii în vederea cunoaşterii
elementelor componente ale mediului înconjurător, ca şi
prin acţiunile concrete de ocrotire a unor plante şi animale,
de înfrumuseţare şi îmbogăţire a unor colţuri din natură,
am contribuit la stimularea receptivităţii elevilor faţă de
natura înconjurătoare, declanşarea unor trăiri pozitive faţă
de acestea , formarea unor premise ale conduitei adecvate
faţă de tot ce este în jur. Plimbările , vizitele şi excursiile,
micile incidente i-au pus pe elevi în situaţii diverse de
rezolvare a problemelor, de adaptare, adaptabilitatea fiind o
condiţie esenţială pentru omul modern.