Subiectul: Modul și stilul sănătos

de viață și educația pentru

sănătate.
Plan:
1. Noţiune de mod de viaţă. Componentele
principale ale modului de viaţă.
2. Noţiune de stil de viaţă. Elementele stilului de
viaţă.
3. Elementele patogene ale stilului de viaţă.
4. Noţuine de morbiditate, deficienţă, invaliditate,
handicap, mortalitate, prevalenţă, incidenţă,
speranţă de viaţă.
Modul de viaţă este format din elemente
obiective ale traiului, care constau din
condiții materiale, economice, și sociale ale
vieții omului

• De regulă modul de viață se studiază în comun

cu condițiile de viață
Modul de viaţă desemnează totalitatea
activităţilor care compune viaţa unei
persoane, a unui grup, a unei colectivităţi,
organizarea vieţii lor pentru satisfacerea
trebuinţelor lor materiale şi spirituale.
Modul de viaţă- cuprinde o totalitate de diferite aspecte
care se includ în componente principale :
Locuinţa (m2 la o persoană) şi utilităţile casnice
(gradul de confort).

Caracterul muncii (ocupaţiei, profesiei

şi durata ei.
Condiţiile igienice din locuinţă şi
de la locul de munca.

Studiile.

Calificarea profesională.
Modul de viaţă- cuprinde o totalitate de diferite aspecte
care se includ în componente principale :

Dura timpului liber şi formele de petrecere a lui.

Mijloacele de comunicare, telecomunicare,

informare, nivelul de cultura.

Asistenţa medicală (formele şi accesibilitatea).

Tradiţiile şi obiceiurile.
 Fiecare societate are un mod aparte
de viaţă. Se poate distingeun mod de
viaţă specific: societăţii tradiţionale

societăţii agrare
societăţii rurale
societăţii industriale
În fiecare dintre
societăţii urbane
ele, toţi indicatorii
enumeraţi mai sus
sânt diferiţi.

Modul de viață este produsul unei culturi,

unor tradiții specifice.
 Sănătatea omului se
formează sub influenţa
factorilor interdependeţi

naturali social- economici

apa aer sol condiţii

factori de condiţii
climaterici munca de trai
 Influenţa factorilor
naturali şi sociali este
interconexată

dezvoltarea industriei,
aspra dezvoltarii
transportului,
industriei, alegerii
dezvoltarea oraşelor
locului de trai etc.
influenţează

iar foctorii naturali se

răsfâng asupra asupra componenţei
caracterului alimentării și naturale a apei,
condiţiilor de viaţă ale
aerului, solului
populaţiei
 Modul sănătos de viaţă este o noţiune ce
caracterizează particularităţile vieţii de fiecare zi a
oamenilor, care cuprind:
 Se consideră că terminul mod de viaţă
descrie un mod general de a trăi, bazat pe
interacţiunea dintre condiţiile de viaţă, în sensul
larg al cuvântului şi tipurile de comportament,
determinate de anumiţi factori socioculturali şi
de caracteristicile personale şi educaţionale.
Modul sănătos de
viaţă este baza
profilaxiei
morbiditătii şi
fortificării sănătăţii.
 Stilul de viată se referă la aspectul
subiectiv al modului de viaţă.

El reprezintă o strategie de viaţă pentru care

individul optează şi care orienteză toate manifestările
sale particulare de comportament determinate într-o
anumită măsură de factoii socio-culturali,
caracteristicile sale personale și educaționale.
 În concluzie, se poate spune că dacă modul
de viaţă se referă la aspectele exterioare ale vieţii,
la condiţiile economice şi sociale, stilul de viaţă
priveste modul în care persoanele și grupurile
sociale valorizează aceste condiții, în funcţie de
anumite opţiuni valorico-normative.
 Programul OMS
“Sănătatea pentru
toti” se bazează,în
mare măsură pe

• capacitatea • de a corija • de a opera

oamenilor deficienţile modificări,
de a-și constant în remodelări
optimiza structurare , în sensul
stilul a lui realizării
propriu de Stilul de viaţă are o importanţă majoră
unui în
stil de
viaţă determinarea stării de sănătate
viaţă a
oamenilor. sănătos
 Din acest punc de vedere, stilul de viaţă se referă
la decizii, acţiuni şi condiţii de viaţă care afectează
sănătatea personelor. Este vorba de:
 sărăcirea, şomajul,
discriminarea socială,
sexuală, etnică,
inegalităţile şi conflictele
Uneori aceste sociale
riscuri sânt
impuse de
condiţiile
sociale-
economice:

În acelaţi timp, stilul de viaţă este

responsabil de mai mult de jumătate din anii de
viaţă prematur pierduţi de către oameni.
 În esenţă, stilul de viaţă este
tipul de comportament
Stilul de viaţă constă din
repetitiv, habitual,
combinaţii ale diferitelor
condiţionat de nivelul de
practice şi deprinderi
cultură şi nivelul de trai; este
comportamentale şi condiţii
modul de viaţă bazat pe
de mediu ce reflectă modul de
interacţiunea dintre condiţiile
viaţă, influenţate de
de viaţă în sens larg şi tipurile
antecedente familiale,
caracteristice de
condiţiile culturale şi
comportament, determinate
socioeconomice ale persoanei. de factorii socioculturali şi de
caracteristicile personale.
 • odată cu adolescenţa, cu
procesul de cristalizare
Dacă la un copil a personalităţii, începe
nu se poate vorbi să se contureze şi un stil
încă de un stil de de viaţă propriu, pe care
viaţă propriu-zis tinereţea şi maturitatea
îl vor desăvârşi

În structurarea lui, • care pot oferi

tipologii
influenţa familiei, a şcolii, diferite al
a altor instituţii educative stilulilor de
se interferează cu viaţă şi care
influenţa celor apropiaţi, pot fi copiate,
refuzate,
cu influenţa literaturii, a prelucrate
televiziunii, a mass- critic şi
mediei valorizate de
către individ
 Stiluri de viaţă
favorabile sănătăţii
practicarea sistematică a exerciţiior fizice şi evitarea
sedentarismului
alimentaţia echilibrate şi variată (bogată în legume şi fructe
proaspete săracă în grăsimi)

evitarea fumatului şi a consumului de droguri

consumului moderat de alcool

igiena personală şi sexuală

prudenţa în alegerea partenerilor sexuali şi utilizarea mijloacelor

de protecţie pentru evitarea bolilor cu transmiterea sexuală

efectuarea de controale medicale periodice

folosirea strategiilor adecvate de ajustarela stresul cotidian,
profesional
Elementele stilului de viaţă pot fi :

Sanogene – cele care

promovează şi fortifică
sănătatea

Patogene - cele care reprezintă

factorii cauzali sau de risc pentru
anumite îmbolnăviri.
Stilul de viaţă sanogen se cultivă
încă din copilărie în cadrul familiei, ulterior la
grădiniţe, şcoli, societate.

Fumatul
Practicile
sexuale Consumul
„riscante” şi abuziv de
sexul alcool
neprotejat Elementele
patogene
ale stilului
de viaţă: Consumul de
Alimentaţia droguri şi
excesivă sau alte
carenţială substanţe
toxice
Huliganismul
Sedentarismul
 Practicarea elementelor enumerate ale stilului de viaţă
patogen determină un larg segment al patologiei umane:

boli cardiovasculare, boli cronice pulmonare şi digestive

boli de nutriţie şi metabolism

boli neoplazice

boli psihice

traumatismele

bolile transmisibile sexual

alcoolismul, narcomania, toxicomania

 Toate acestea detrmină o poluare chimică a
mediului, schimbarea evidentă a a stilului de
viață cu consecințe nefavorabile asupra
sănătății.

Pe utilizarea
parcursul substanțe-
lor
progresă- expluatearea radioactive
rii vertiginoasă etc.
societății a a resurselor
mecanizarea naturale
a crescut automati-
numărul zarea multor
dezvoltarea procese
de mijloacelor tehnologice
de
concentrații transport
umane
Astfel un singur factor pote cauza sau favoriza
mai multe boli cronice, și viceversa o maladie
caronică poate fi provocată de de un complex
de elemente ale stilului de viață cu divers grad
de implicare în apariția ei.
 Astfel, după Sondik (1988), diferiţi factori de risc ai
stilului de viaţa ce intervin în determinarea deceselor prin
cancer (avându-se în vedere diferitele lui localizări):

-25- • tutunul
40%

- 10- • alimentaţia dezechilibrată

70%

• alcoolul
- 2-4%

• factorii de mediu ambiant

- 1-5%
 Printre factorii de risc al hipertensiunii arteriale
sunt consideraţi: Cardiopatia ischemică este cauzată de
alimentaţia incorectă, regimul de viaţă nesanogen,
sedentarism, stres psihic.

• excesul de
tutunul • zgomotul
sare în • cafeaua communal şi
alimentație consumată în industrial,
(peste 8 gr/zi) exces stresul psihic

obezitatea alcoolul
 Accidentele (traumatisme, arsuri, electrocutari,
intoxicaţii acute etc.) constituie a treia sau a patra
cauză de deces în ţările industrializate şi prevenirea lor
este posibilă, în cea mai mare parte, prin măsuri
educaţionale, de modificare favorabilă a unor
comportamente.
 Deficienţa
Orice abatere
subiectivă sau obiectivă semnifică orice
de la o stare fiziologică pierdere sau
de bine poate fi sintetc anomalie a unei
indicată prin termenul structuri sau
de morbiditate, care funcţii, la nivel
este sinonim cu boală, fiziologic,
îmbolnavirea, starea
morbidă.
psihologic sau
anatomic.
Handicapul constă
într-un dezavantaj
pentru un anumit
individ, rezultând
dintr–o deficienţă Invaliditatea
sau dintr–o desemnează orice
invaliditate, care limitare sau lipsa
limitează sau (rezultând dintr-o
împedică realizarea deficienţă) a
unei funcţii normale. capacităţii de a
efectua o activitate
în modul sau la
nivelul considerat
normal pentru om.
 Incidenţa
măsoară
rapiditatea cu
care o boală
Prevalenţa este apare în
totalitatea comunitate sau
cazurilor noi şi frecvenţa
vechi înregistrate cazurilor noi,
într–o anumită adiţionale de
perioadă de timp. boală.
 Mortalitatea reflectă
decesele înregistrate într–o
populaţie.

Mortalitatea infatilă
reprezintă decesele
înregistrate la copii având
vârsta sub un an, raportat la
totalul nou – nascuţilor vii,
timp de un an.
Speranţa de viaţă reprezintă numărul
de ani pe care un individ de o vârstă dată
se speră că îi va mai trăi dacă persistă
aspectele de mortalitate prezente la un
moment dat.
 Istoria naturală a unei stări de sănătate
include toate stadiile acesteia :

Stadiul de deplină sănătate;

Stadiul de debut al procesului patologic, secundar

expunerii la agentul cauzal

Stadiul prodromal, premergător celui clinic manifest

Stadiul clinic manifest, în care evoluţia poate fi spre

deces, recidiva, remisiune, ameliorare sau vindecare.
 Stări emoţionale şi mintale:
Neplăcere
agitaţie, tristețe, furie ş.a.
Disconfort, Simptome care deranjează: durere,
deranj greaţă, ameţelă, oboseală etc.
Stare funcţională care permite
individului să trăiască, realizându-şi
Incapacitate,
activitaţile cotidiene acasă, la serviciu
invaliditate
sau în concediu – altfel decât în mod
normal.
Combinaţie caracteristică de semne,
Boala
simptome şi date de laborator.
Moarte Punct final al stării de sănătate.
Îmbolnăvirile sunt
aspect ale stării de Evaluarea globală a
sănătate a stării de sănătate a
individului şi a comunităţii umane
comunităţii, care se face folosind
însoţesc evoluţia diferiţi indicatori, cel
întregii istorii a mai acceptat fiind
mortalitatea.
societăţii omeneşti.
 Deşi moartea trebuie să
prezinte sfârşitul fiziologic al
vieţii, ea poate surveni
prematur, ca un eveniment
nedorit

Oricum, analiza mortalităţii

generale şi specifice a unei
populaţii este extrem de utilă în
cunoaşterea condiţionării stării
de sănătate a acelei populaţii.
Acest indicator poate fi apreciat
cel mai obiectiv, datele primare
fiind cel mai uşor şi sigur de
obţinut din comunitate (evidenţe
medicale, demografice).
Test CÂT DE MULT VEŢI TRĂI?
Anexa nr.3
Speranţa standard de viaţă în cazul bărbaţilor
este de 67 de ani, iar în cazul femeilor, de 75 de ani.
Începeţi prin a vă nota speranţa standard de viaţă.
Dacă aveţi între 50 şi 60 ani, adăugaţi încă 10 ani la
cifra standard, deoarece aţi demonstrat deja că sunteţi
destul de rezistent/ă. Dacă aveţi peste 60 ani şi sunteţi
încă activ/ă, adăugaţi încă 2 ani.
Standardul de viaţă aşteptat este
________________
Evaluaţi în ce măsură vă caracterizează fiecare
din itemii (afirmaţiile) de mai jos şi adăugaţi sau scădeţi
numărul corespunzător de ani din standardul aşteptat.
Istoricul familial
 Adăugaţi 5 ani dacă doi sau mai mulţi dintre bunicii
dumneavoastră au trăit 80 de ani sau mai mult.
 Scădeţi 4 ani dacă unul dintre părinţi, bunici, soră
sau frate a murit din cauza unui atac de cord sau
accident vascular, înainte de 50 de ani, şi 2 ani dacă
a murit înainte de 60 de ani.
 Scădeţi 3 ani pentru fiecare caz de diabet, boli
tiroidiene, cancer la sân, cancer al sistemului
digestiv, astm bronşic sau bronşită cronică în cazul
părinţilor sau bunicilor.
 Statutul marital
 Dacă sunteţi căsătorit/ă, adăugaţi 4 ani
 Dacă aveţi peste 25 de ani şi nu sunteţi căsătorit/ă,
scădeţi câte un an pentru fiecare decadă (10) peste 25
de ani
Statutul economic
 Scădeţi 2 ani dacă venitul familiei este mai mare de
40 000 USD
 Scădeţi 3 ani dacă aţi fost sărac/ă cea mai mare parte a
vieţii
Starea fizică
 Scădeţi un an pentru fiecare 5,5 kg în plus
 Scădeţi 2 ani pentru fiecare 2,5 cm în plus în
circumferinţa în regiunea stomacului faţă de cea a
pieptului
 Adăugaţi 3 ani dacă aveţi peste 40 de ani şi nu sunteţi
supraponderal/ă
 Exerciţiul fizic
 Dacă regulat şi moderat alergaţi de 3 ori pe săptămână,
adăugaţi 3 ani
 Dacă regulat şi viguros alergaţi la distanţe mari, de 3
ori pe săptămână, adăugaţi 5 ani
 Scădeţi 3 ani dacă aveţi o muncă sedentară
 Adăugaţi 3 ani dacă munca este activă fizic
Consumul de alcool
 Adăugaţi 2 ani dacă consumaţi puţin (1-3 băuturi pe zi)
 Scădeţi 5 până la 10 ani dacă consumaţi mult
 Scădeţi un an dacă nu beţi deloc
 Fumatul
 Dacă fumaţi 2 sau mai multe pachete de ţigări pe zi,
scădeţi 8 ani
 Dacă fumaţi 1 sau 2 pachete pe zi, scădeţi 4 ani
 Dacă fumaţi mai puţin de 1 pachet pe zi, scădeţi 2 ani
 Scădeţi 2 ani dacă fumaţi pipă sau trabuc în mod
regulat
Dispoziţia
 Adăugaţi 2 ani dacă sunteţi o persoană raţională şi
practică
 Scădeţi 2 ani dacă sunteţi p persoană agresivă, cu
activitate intensă şi competitivă
 Adăugaţi între 1 şi 5 ani dacă sunteţi în general
fericit/ă şi mulţumit/ă de viaţă
 Scădeţi între 1 şi 5 ani dacă sunteţi adesea nefericit/ă,
îngrijorat/ă sau vă simţiţi des vinovat/ă.
 Nivelul de educaţie
 Dacă aveţi studii nivel de liceu, scădeţi 2 ani
 Dacă aveţi 4 ani de studii după liceu, adăugaţi 1
an
 Dacă aveţi 5 sau mai mulţi ani de studii după
liceu, adăugaţi 3 ani
Mediul de reşedinţă
 Dacă trăiţi în mediul rural cea mai mare parte a
vieţii, adăugaţi 4 ani
 Dacă aţi trăit în mediul urban cea mai mare parte
a vieţii, scădeţi 2 ani
Somnul
 Dacă dormiţi peste 9 ore pe zi, scădeţi 5 ani
 Mediul habitual
 Adăugaţi 2 ani dacă temperatura în casă (apartament)
nu depăşeşte 20 de grade C.
Îngrijire medicală
 Dacă faceţi verificări medicale şi control stomatologic
regulat, adăugaţi 3 ani
 Dacă vă îmbolnăviţi frecvent, scădeţi 2 ani.
Pentru cei care, în urma calculuilui, au o speranţă de viaţă
mai redusă decât se aşteptau, dublând acest fapt cu
studiile care arată că, pe măsură ce îmbătrânim ni se pare
că timpul trece mai repede, nu merită oare să abordăm o
viaţă raţională, cu un stil de viaţă sănătos şi un stil cognitiv
caracterizat de un optimism funcţional/raţional?