Tema 7.

Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (B.A.S.S.)

Repere pentru studiu individual

Lector: Doina Cuciurca

 CONȚINUTURI

1. Conţinutul economic al B.A.S.S.;

2. Elaborarea B.A.S.S.;

3. Adoptarea B.A.S.S.;

4. Executarea B.A.S.S.;

5. Controlul şi darea de seamă privind execuţia B.A.S.S.

 OBIECTIVE
 Noțiunea de B.A.S.S.;
 Evoluția istorică a sistemului de asigurări sociale de stat;
 Scopul reglementarii BASS;
 Principiile sistemului public de asigurări sociale;
 Conţinutul economic al bugetului asigurărilor sociale de stat;
 Sistemul de organe implicate in procesul bugetar de asigurări sociale;
 Etapele procesului bugetar de asigurări sociale;
 Specificul elaborării proiectului B.A.S.S.;
 Structura cheltuielilor si veniturilor BASS;
 Adoptarea B.A.S.S;
 Etapele execuţiei B.A.S.S.;
 Controlul şi darea de seamă privind executarea B.A.S.S.
 Locul si rolul BASS in cadrul BPN;
 Rolul CNAS în sistemul organelor ce asigura protecția sociala.
 SURSE NORMATIVE ȘI BIBLIOGRAFICE
1. Constituţia Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
august 1994, nr.1);
2. Legea Republicii Moldova Nr. 181 din 25.07.2014, finanţelor publice şi
responsabilităţii bugetar-fiscale // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din
08.08.2014 Nr. 223-230.
3. Legea Republicii Moldova nr. 279 din 16.12.2016 bugetului de stat pentru
anul 2017 // Monitorul Oficial Nr. 472-477 din 27.12.2016
4. Legea Republicii Moldova nr. 489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul
public de asigurări sociale // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din
06.01.2000, nr.1-4.
5. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 nr. 286 din
din 16.12.2016// Publicat 27.12.2016 în Monitorul Oficial Nr. 472-477
6. Hotărîrea Guvernului Nr. 937 din 13.11.2014 cu privire la aprobarea
Statutului Casei Naţionale de Asigurări Sociale // Monitorul oficial al
Republicii Moldova nr. 345-351 din 21.11.2014
7. Albuţ C., Drept Financiar, Iaşi, 1995.
8. Armeanic A., Drept financiar, Chişinău, 2008.
9. Armeanic A., Fiscalitate în statele contemporane: note de curs, Chișinău,
2003.
10. Şaguna D. D., Şova D., Drept financiar public, Bucureşti, 2007.
11. Şaguna D. D., Tofan M., Drept financiar şi fiscal european, Bucureşti, 2010.
 EVOLUȚIA ISTORICĂ și NOȚIUNE

 Necesitatea asigurărilor sociale a fost recunoscută încă în etapa dezvoltării

manufacturilor cu un număr de salariați treptat sporit, în scopul ajutorării
bănești a acestora în cazul de accidente, îmbolnăviri și alte împrejurări în
care nu-și puteau continua activitatea salariată.
 Din aceasta etapă incipientă a economiei de piață, accidentele de munca și
îmbolnăvirile profesionale au fost recunoscute ca riscuri inevitabile pentru
persoanele fizice care participă la producția de bunuri, la construcții și alte
lucrări, la transporturi și alte servicii. Aceste riscuri s-au dovedit inevitabile
cu toate acțiunile de protecție a muncii și de prevenire a accidentelor și
îmbolnăvirilor profesionale, determinând instituirea procedeului de ajutorare
băneasca denumită asigurări sociale.
 Denumirea “asigurări sociale” a fost generalizată justificat de faptul ca,
asemănător asigurărilor de bunuri și de persoane, asigurările sociale au fost
instituite ca un procedeu financiar de constituire a unor fonduri bănești din
plăți sau contribuții ale subiectelor de drept interesate, din care se acordă
însă nu despăgubiri specifice asigurărilor de bunuri și persoane, ci ajutoare
și indemnizații bănești de asigurări sociale.
 EVOLUȚIA ISTORICĂ și NOȚIUNE

 Atributul „social” din expresia “asigurări sociale” corespunde în primul rând

faptului ca fondurile bănești de asigurări sociale se constituie prin plăți sau
contribuții bănești nu numai ale salariaților care primesc ajutoarele bănești
de acest fel, ci și ale altor subiecte de drept și anume ale patronilor și ale
statului. Pe de alta parte, categoria ajutoarelor de asigurări sociale a fost
extinsă cu motivație “sociala” și cuprinde indemnizații pentru prevenirea
îmbolnăvirilor, pensii pentru incapacitate temporara de muncă, pensie pentru
depășirea anumitor vârste, ajutoare de deces și alte ajutoare cu motivație
sociala.

 Asigurările sociale având aceste particularități de finanțare, se deosebesc de

asistența socială, care, în statul nostru, se realizează prin cheltuieli bugetare
pentru cămine de bătrâni, plata alocației de stat pentru copii, ajutoare și
pensii acordate invalizilor, orfanilor și văduvelor de război, etc.
 EVOLUȚIA ISTORICĂ și NOȚIUNE
 Din evoluția istorică a asigurărilor sociale este remarcabil că primele
procedee de asigurare socială au fost inițiate de lucrătorii salariați din
manufacturi și fabrici. Urmarea acestei inițiative, s-au înființat case de
asigurări sociale, ale căror fonduri bănești se constituiau la început mai ales
din cotizațiile salariaților ce se înscriau ca membrii și, apoi, și din contribuții
ale patronilor, respectiv ale întreprinderilor și celorlalte unități economice
care foloseau munca salariată, cărora în statele contemporane li s-au adăugat
subvențiile bănești ale statelor.
 În același timp asigurările sociale sunt reglementate și realizate distinct de
protecția sociala a șomerilor, însă fondurile bănești din care se acordă
ajutorul de șomaj și se finanțează acțiuni de calificare și recalificare a
șomerilor se constituie asemănător fondurilor bănești de asigurări sociale din
contribuții ale unităților ce au salariați, din contribuții ale salariaților și prin
subvenții din bugetul statului.
 Legea 489/1999, art. 1 - asigurări sociale - sistem de protecţie socială a
persoanelor asigurate, constînd în acordarea de indemnizaţii, ajutoare,
pensii, de prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea
capacităţii de muncă şi de alte prestaţii, prevăzute de legislaţie;
 1. CONŢINUTUL ECONOMIC AL B.A.S.S.
Legea 181. Art. 3: Buget al asigurărilor sociale de stat – totalitate a
veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate pentru
realizarea funcţiilor şi gestionarea sistemului public de asigurări sociale.
BASS este planul financiar anual care reflecta constituirea, repartizarea si
utilizarea fondurilor banesti necesare pentru ocrotirea pensionarilor, salariatilor
si a membrilor familiei lor.
Continutul sau economic deriva din structura si trasaturile orinduirii
social – economice din necesitatea realizarii cerintelor legilor economice
precum si din prerogativa si functiile statului .
Pina la adoptarea Constitutiei BASS erau parte componenta a bugetului
de stat constituind un capitol distinct in acest buget. Ca urmare orice surplus
semnificativ al BASS era folosit pentru finantarea altor cerinte bugetare, iar in
acele cazuri cind BASS prezenta un deficit acesta era finantat prin transfer din
alte capitole ale bugetului de stat. Dupa adoptarea constitutiei si a altor acte
normative acest buget se intocmeste distinct fata de bugetul de stat, se aproba de
parlament odata cu acesta astfel dobindind o alta autonomie. Elaborarea si
executarea separata a BASS si fata de bugetul de stat constituie o realizare
importanta deoarece permite ca resursele repartizate integral pentru ocrotirea
cetatenilor iar eventualile incidente sa se raporteze pentru anii urmatori.
 PRINCIPIILE B.A.S.S.
Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat si se exercita in condițiile
legii prin sistemul public de asigurări sociale (nr. 489/1999 art. 3) care are la
baza următoarele principii:
a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul
public bazat pe aceleaşi norme de drept;

b) principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public -

contribuabili şi beneficiari - un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte
drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

c) principiul solidarităţii sociale, inter şi intrageneraţii, conform căruia

participanţii la sistemul public îşi asumă conştient şi reciproc obligaţii şi
beneficiază de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor
sociale prevăzute de lege;

d) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au,

conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public; drepturile de asigurări
sociale se exercită corelativ îndeplinirii obligaţiilor;
 PRINCIPIILE B.A.S.S.

e) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se

constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice
participante la sistemul public; drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul
contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

f) principiul repartiţiei, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale realizate se

redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public, conform legii;

g) principiul autonomiei, potrivit căruia sistemul public se administrează de

sine stătător, pe baza legii;

h) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se

prescrie;

i) principiul incesibilității, potrivit caruia dreptul la pensie nu poate fi cedat,

total sau parţial.
 CONȚINUTUL B.A.S.S.
Art. 11, Legea nr 489/1999:
 Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din contribuţii de asigurări sociale,
transferuri din bugetul de stat şi din alte venituri (din dobînzi, din majorări de întîrziere)
prevăzute de lege.
 Casa Naţională de Asigurări Sociale poate angaja de la bugetele/acorda bugetelor
gestionate prin Contul Unic Trezorerial, pe bază contractuală, împrumuturi pentru
acoperirea decalajelor temporare de casă cu scadenţă în acelaşi an bugetar.
Art. 12, Legea nr 489/1999:
 Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor de
asigurări sociale din sistemul public, cheltuielile aferente organizării şi funcţionării
sistemului public, finanţării unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.
Art. 17, Legea nr 489/1999:
 În sistemul public sînt contribuabili, după caz:
a) asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;
b) angajatorii;
c) persoanele juridice asimilate, în condiţiile prezentei legi, angajatorului, la care îşi
desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art.4 pct.2);
d) persoanele care încheie contract de asigurare;
e) persoanele care îşi desfăşoară activitatea, în bază de contract individual de muncă, la
angajatorii care nu sînt înregistraţi în calitate de rezidenţi în Republica Moldova.
 Subiectele 2 - 5

1. Legea Republicii Moldova Nr. 181 din 25.07.2014, finanţelor publice şi

responsabilităţii bugetar-fiscale // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
din 08.08.2014 Nr. 223-230.
2. Legea Republicii Moldova nr. 489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul
public de asigurări sociale // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din
06.01.2000, nr.1-4.
3. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 nr. 286 din
din 16.12.2016// Publicat 27.12.2016 în Monitorul Oficial Nr. 472-477
4. Hotărîrea Guvernului Nr. 937 din 13.11.2014 cu privire la aprobarea
Statutului Casei Naţionale de Asigurări Sociale // Monitorul oficial al
Republicii Moldova nr. 345-351 din 21.11.2014
5. Anexa la Ordinul Ministerului Finantelor Nr. 209 din 24-12-2015, Setul
metodologic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 31-12-2015, nr. 370-376
 ELABORAREA B.A.S.S.

Anul bugetar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. Astfel,

anual, în conformitate cu calendarul bugetar, Guvernul aprobă cadrul
bugetar pe termen mediu şi îl prezintă spre informare Parlamentului. Cadrul
bugetar pe termen mediu se elaborează de către Ministerul Finanţelor, în
comun cu alte autorităţi publice responsabile, anume aici apare Casa
Națională de Asigurări Sociale, care în baza Statului aprobat prin HG. nr.
937/2014 are următoarele atribuții la etapa elaborării bugetului:
 elaborarea şi prezentarea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale
prognozei bugetului asigurărilor sociale de stat şi altor informaţii necesare
pentru elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu;
 elaborarea şi prezentarea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale
a proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv şi,
în caz de necesitate, a propunerilor de rectificare a acestuia, precum şi
furnizarea informaţiilor necesare pentru fundamentarea acestora;
 participarea la procesul de promovare a proiectului legii anuale a bugetului
asigurărilor sociale de stat în cadrul examinării şi avizării de către
ministerele interesate şi partenerii sociali, precum şi la consultările cu
Ministerul Finanţelor;
 prezentarea Ministerului Finanţelor a estimărilor/calculelor privind
transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat.
 CIRCULARA PRIVIND ELABORAREA BASS
Anual, în conformitate cu calendarul bugetar, APC de specialitate
în domeniul protecţiei sociale, elaborează circulara privind elaborarea
proiectului BASS pe anul viitor şi o remite CNAS şi altor autorităţi/instituţii
publice interesate.
La elaborarea acestui document APC de specialitate în domeniul
protecţiei sociale se ghidează de prevederile CBTM, circularei
Ministerului Finanţelor privind elaborarea proiectului bugetului de stat
şi de metodologia prevăzută în prezentul Set.
Ca conţinut, circulara privind elaborarea proiectului BASS include:
a) dispoziţii generale, care oferă referinţa la cadrul legal şi normativ în ce
priveşte procesul de elaborare a BASS, precum şi termenele limită
pentru luarea deciziilor şi realizarea schimbului de informaţii dintre
APC de specialitate în domeniul protecţiei sociale şi alte
autorităţi/instituţii publice interesate;
b) prognoza principalilor indicatori macroeconomici pe termen mediu;
c) obiectivele politicii fiscale privind contribuţiile de asigurări sociale de stat
obligatorii;
d) sumarul priorităţilor de politici în domeniul protecţiei sociale şi impactul
acestora asupra BASS (în conformitate cu strategia de cheltuieli în
domeniul protecţiei sociale);
e) particularităţi specifice şi cerinţe adiţionale cu privire la elaborarea şi
prezentarea proiectului BASS.
 FORMATUL PROIECTULUI LEGII BASS

Proiectul de lege a BASS pe anul viitor include reglementări

specifice de gestionare a BASS în anul bugetar respectiv şi, în special,
cuprinde:
a) reglementari cu privire la aprobarea principalilor indicatori ai BASS –
veniturile, cheltuielile şi soldul bugetar;
b) reglementări specifice cu privire la calcularea şi plata contribuţiilor de
asigurări sociale de către diferite categorii de contribuabili;
c) reglementări specifice cu privire la mărimea, tipurile şi modul de
gestionare a unor prestaţii sociale;
d) anexe la lege, care oferă detalii cu privire la structura veniturilor şi
programelor de cheltuieli, condiţiile de calculare şi de transferare a
contribuţiilor de asigurare socială, etc. În anexe poate fi prezentată atît
informaţie financiară, cît şi non-financiară, care necesită aprobarea prin
legea anuală a BASS;
 3. ADOPTAREA B.A.S.S.

Adoptarea bugetului de stat de către Parlament în multe state este

reglementată prin dispoziţii specifice în sensul că implică o anumită procedură
de examinare de către comisii financiar-bugetare a cuprinsului bugetului anual.
Apoi, urmată de dezbaterea fie separat în fiecare dintre cele două camere ale
Parlamentului, fie de către cele două camere reunite şi, în final, discutarea pe
articole şi votul deschis ori secret al legii bugetare anuale.
Parlamentul examinează şi adoptă legea bugetului asigurărilor sociale de
stat (preferabil împreună cu legea bugetului de stat) pe anul respectiv în
termenul prevăzut de calendarul bugetar (1 decembrie) Responsabilă de
examinarea proiectelor legilor bugetare anuale în Parlament este comisia
permanentă a Parlamentului în domeniul bugetului şi finanţelor.
Legile bugetare anuale se examinează şi se adoptă în două lecturi:
a) prima lectură: se audiază raportul privind proiectul bugetului, se examinează şi
se aprobă indicatorii generali ai bugetului (veniturile, cheltuielile şi soldul
bugetului)
b) a doua lectură: proiectul legii se examinează şi se votează pe articole sau, după
caz, în ansamblu.
La etapa dată, CNAS deja nu mai este subiect în a cărui competență să
intre adoptarea BASS, urmând să revenim la această autoritate deja la
executarea bugetului.
 4. EXECUTAREA B.A.S.S.
5. CONTROLUL ŞI DAREA DE SEAMĂ PRIVIND EXECUŢIA B.A.S.S.
Executarea bugetului de stat adoptat de Parlament, prin legea bugetară
anuală, presupune, realizarea veniturilor bugetare stabilite pentru anul în curs
şi efectuarea cheltuielilor bugetare pentru aceeaşi perioadă.
Datorită faptului că Casa Naţională are misiunea de a asigura funcţionarea
unui serviciu durabil de asigurări sociale, necesar societăţii, care în limita
mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat aprobat anual, garantează
protecţia socială a participanţilor la sistemul public de asigurări sociale. La etapa
finală, adică în cadrul executării bugetului de asigurări sociale de stat atribuțiile
CNAS sunt următoarele:
 monitorizarea şi analiza executării bugetului asigurărilor sociale de stat, cu
întocmirea şi prezentarea Ministerului Finanţelor şi Ministerului Sănătății,
Muncii și Protecţiei Sociale a rapoartelor lunare, trimestriale şi anuale privind
executarea acestuia în volumul şi termenele stabilite de Ministerul Finanţelor;
 întocmirea raportului anual privind executarea bugetului asigurărilor sociale de
stat, coordonarea acestuia cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale ,
Ministerul Finanţelor, prezentarea, în termenele stabilite, Guvernului spre
examinare şi aprobare, precum şi asigurarea publicării acestuia;
 prezentarea informaţiilor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat
pentru autorităţile publice centrale, partenerii sociali şi organismele
internaţionale;
vezi Secțiunea 4 a legii nr.181
RELAŢIILE INTERBUGETARE ÎNTRE BUGETUL DE STAT ŞI BASS

Relaţiile între bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de

stat se realizează prin:
a) transferuri cu destinaţie specială, destinate pentru acordarea prestaţiilor de
protecţie socială şi altor cheltuieli aferente, care potrivit legislaţiei în
vigoare, se suportă de la bugetul de stat prin intermediul bugetului
asigurărilor sociale de stat;
b) transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea insuficienţei veniturilor
bugetului asigurărilor sociale de stat, în cazul în care resursele bugetului
asigurărilor sociale de stat nu acoperă cheltuielile acestuia.
Volumul transferurilor cu destinaţie specială se estimează reieşind
din prevederile legislaţiei în vigoare privind tipurile şi mărimea prestaţiilor
sociale, care potrivit legislaţiei se finanţează din bugetul de stat prin
intermediul BASS şi numărul beneficiarilor de astfel de prestaţii estimat
pentru perioada respectivă.
Volumul transferurilor pentru acoperirea insuficienţei veniturilor
BASS se calculează ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile BASS
estimate pentru perioada respectiv.