Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2017
Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994, în vigoare din 27 august
1994 // M. Of. al R. Moldova nr. 1 din 12.08.1994.
Legea Republicii Moldova nr. 181 din 25.07.2014 finanţelor publice şi
responsabilităţii bugetar-fiscale // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din
08.08.2014, nr. 223-230.
M. A. Ratiu – Drept financiar public. Drept bugetar, Editura C.H. BECK,
Bucuresti 2013.
M.Șt.Minea, C.F.Costaș, Dreptul finanțelor publice. Vol.I – Drept financiar, Edit.
„Universul Juridic„ București, 2013
I. Lazăr, Dreptul finanțelor publice. Drept bugetar, Edit. „Universul Juridic„
București, 2013
R. Postolache, Drept Financiar, Edit. „C.H.Beck„ București, 2014
Moldovan D., Doctrinele economice , Chişinău, 2003 ( monografia despre care am
vorbi la seminar in raport de conceptele finanțelor publice in RM)
Televca O., Evoluţia istorică a finanţelor publice de la origini pînă la Unirea
Principatelor// Studia Universitatis, Seria Știinţe sociale, nr.3(23),2009, p.69-75.
Şaguna D. D., Şova D., Drept financiar public, Bucureşti, 2007.
Şaguna D. D., Tofan M., Drept financiar şi fiscal european, Bucureşti, 2010.
Secrieru A., Finanţele Publice, Chişinău, 2004.
Văcărel I., Finanţe publice, Bucureşti, 2004.
1. Noţiune de finanţe publice;
2. Concepte privind finanţele publice;
3. Structura şi trăsăturile caracteristice ale finanţelor
publice;
4. Funcţiile finanţelor publice;
5. Activitatea financiară a statutului.
Definiția conceptului de finanţe publice;
Evoluția istorica a conceptului de finanțe;
Finanțe publice vs finanțe private, asemănări si deosebiri
Trasaturile specifice ale finanțelor publice
Caracteristica conceptelor despre finanţele publice:
clasice, moderne, postmoderniste;
Structura finanțelor publice
Funcţiile finanţelor publice;
Definiția si Formele de activitate financiară a statului;
Caracteristica organelor de activitate financiară a
statului;
Elementele sistemului financiar al RM
Identificarea structurii finanţelor publice la etapa actuală
în Republica Moldova.
Finanțele publice
influențează decisiv
autoritățile publice,
instituțiile publice sau alte persoane de
interes public,
administrarea sau folosirea bunurilor
proprietate publica,
serviciile de interes public,
precum si bunurile de orice fel care,
potrivit legii, sunt de interes public
trebuie sa fie asociate cu statul, sunt asociate cu intreprinderile,
cu UAT sau cu alte institutți de bancile si societatile de asigurare
private
drept public, în legătură cu
regim juridic de drept privat
resursele, cheltuielile,
puse in slujba realizarii de profit
împrumuturile si datoria acestora în interes personal
regim de drept public. surse specifice (investitii
satisfacerea intereselor generale personale, cote de participatii,
credite, economii personale,etc)
ale societății
în țările bazate pe economia de
surse specifice (impozite, taxe, piata, cea mai mare parte a
etc) mijloacelor de productie sunt
concentrate in proprietatea
se constituie si se gestioneaza privata a diferitor categorii de
printr-un sistem de bugete, si persoane
anume: bugetul de stat, bugetele
locale, bugetele fondurilor
speciale, bugetul statului si
bugetele instituțiilor publice cu
caracter autonom, în condițiile
asigurarii echilibrului financiar.
3 etape distincte:
I
Concepte clasice
(mașinismul, capitalismul ascendent – sec. XVIII- înc. XX)
II
Concepte moderne
(dezvoltarea monopolurilor secolul XX și
mai cu seamă după marea recesiune economică mondială)
III
Concepte post-moderne sau contemporane
(dupa 1978-1980 - prezent)
Perioada liberală a finanţelor publice (doctrina liberala)
concepţia privind superioritatea iniţiativei particulare (idee
susţinută de A. Smith, J.B. Say, Ion Ghica, Ion Ionescu de la
Brad etc.)
activitatea economică trebuie să se desfăşoare în
conformitate cu principiul „laissez-faire, laissez-passer
intervenţia statului în economie ar putea perturba iniţiativa
privată, libera concurenţă, acţiunea legilor obiective ale
pieţei
statul trebuia să se limiteze la sarcinile sale tradiţionale
vizând menţinerea ordinii publice, apărarea frontierelor ţării
şi întreţinerea de relaţii diplomatice cu alte state
cheltuielile publice trebuiau restrânse la minimum
păstrarea echilibrului între veniturile şi cheltuielile bugetare
mîna invizibilă
guvernul cel mai bun este cel ce lucreaza cel mai putin
Statul jandarm
A dus la crearea monopolurilor particulare
doctrina intervenţionistă (John Maynard Keynes)
Sistemul New Deal – lansat de președintele Franklin
D. Roosevelt
statul este chemat să exercite un rol activ în viaţa
economică, să influenţeze procesele economice, să
corecteze evoluţia ciclică, să prevină crizele sau cel
puţin să le limiteze efectele negative
acordarea de subvenţii şi de facilităţi întreprinderilor
private,
acţiuni pentru combaterea şomajului,
acţiuni pentru restabilirea echilibrului general
economic temporar perturbat,
acţiuni pentru redresarea economiei stagnante, etc.
Finanţele publice devin un mijloc de intervenţie a
statului în economie
studierea instrumentelor cu ajutorul cărora statul
poate interveni în viaţa economică, a modalităţilor
de influenţare a proceselor economice şi a relaţiilor
sociale
Intervenţia statului în economie prin intermediul
cheltuielilor şi veniturilor publice (buget)
Promovarea politicilor bugetare, monetare şi
valutare, în influenţarea proceselor economice spre
un curs favorabil.
Locul „statului jandarm” a fost luat de „statul
providenţă” (sau statul bunăstării generale)
A dus la crearea monopolurilor de stat
utilizarea finanțelor în scopuri economice (prin
includerea în bugetele publice de cheltuieli
economice și sociale);
Stabilirea de principii bugetare imperative care
trebuie avute în vedere la structurarea bugetelor, a
căror respectare este monitorizată prin instituirea
unui control special exercitat de un organism
dedicat utilizării finanțelor publice (ex: Curtea de
Conturi)
Franța – începînd cu anii 1930, intervenționismul
ia forma naționalizării, pentru a prelua
întreprinderile aflate în pragul falimentului, și apoi
după război pentru a sprijini reconstrucția.
Limitarea pînă la desființare a proprietății private
prin naționalizare;
Existența unui partid unic;
Derularea activităților economice de ăntreprinderi
publice în toate sectoarele;
Eliminarea concurenței comerciale;
Cheltuieli sociale susținute integral de către stat
(învățămînt gratuit, asistența medicală gratuită,
etc);
schimbare de dimensiune care a transformat raportul lor cu
economia generală:
- sub aspect cantitativ (ponderea financiară a statului şi
componentele sale în PIB)
- sub aspect calitativ, întrucât au apărut şi s-au dezvoltat
cheltuielile publice de tip nou, în special cheltuielile de
transfer
- 2 curente: neo-liberalism și neo-keynesist
- armonizarea intereselor şi intervenţiei statului cu cele ale
sectorului privat.
- intervenţia statului pentru a stabili cadrul juridic al
concurenţei, baza funcţionării armonioase a mecanismului
preţurilor şi a împiedicării abuzurilor monopolurilor
- stimularea ofertei şi se pronunţă împotriva intervenţiei
statului în economie prin metoda stimulării cererii
Proprietatea privată este forma dominantă de
proprietate;
Viața politică este caracterizată de pluripartitism;
Activitățile economice se derulează preponderent
de către persoane private pe baza liberei inițiative
și concurenței comerciale;
Statul nu asigură decît pe cale de excepție
finanțarea integrală a unor cheltuieli sociale cum ar
fi învățămîntul, asistența medicală, etc.
se lansează conceptul economiei sociale de piaţă (Ludwig
Erhard) - statul urmând să intervină: pe calea socialului, pe
calea politicii fiscale, să efectueze redistribuiri când acestea
sunt necesare, dar intervenţia statului să nu vizeze
mecanismele intime ale pieţei.
în mod cu totul excepţional ar interveni statul şi în
mecanismul economic după regulile pieţei, dar numai
asupra consecinţelor, şi nu asupra regulilor de joc ale
pieţei.
s-a acordat prioritate mediului economic faţă de intervenţia
directă a statului, s-a dat întâietate producţiei (influenţării
ofertei) şi au intervenit modificări în redistribuirea valorii
adăugate în favoarea producţiei, dirijismul fiind înlocuit cu
stimularea iniţiativei
China – „o țară , două sisteme”, permite dezvoltarea
proprietății private alături de puternice întreprinderi de stat.
În prezent, finanţele publice joacă două roluri:
Resurse Emisiune
Prelevări cu
Resurse de provenite din monetară
caracter
trezorerie împrumuturi fără
obligatoriu
publice acoperire
După structura organizatorică a statului
Resurse
Resurse extraordinare
Ordinare curente
După proveniență
Resurse Resurse
Interne externe
Prin prisma bugetului central
consolidat
Resurse
Resurse financiare Resurse Resurse
financiare ale financiare financiare
ale asigurărilor cu ale
bugetului de sociale destinație bugetelor
stat specială locale
de stat
sediu normativ:
2. Fondurile Speciale
5. Creditul public
Bugetul public național, (Articolul 26 LRM nr. 181 + art. 131
Constitutia RM), care cuprinde:
a) bugetul de stat - totalitate a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor
de finanţare destinate pentru realizarea funcţiilor autorităţilor
publice centrale, cu excepţia funcţiilor proprii sistemului public de
asigurări sociale şi sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă
medicală, precum şi pentru stabilirea relaţiilor cu alte bugete;
b) bugetul asigurărilor sociale de stat - totalitate a veniturilor, a
cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate pentru realizarea
funcţiilor şi gestionarea sistemului public de asigurări sociale;
c) fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală - totalitate
a veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate
pentru realizarea funcţiilor şi gestionarea sistemului de asigurări
obligatorii de asistenţă medicală;
d) bugetele locale - totalitate a veniturilor, a cheltuielilor şi a
surselor de finanţare destinate pentru realizarea funcţiilor
autorităţilor administraţiei publice locale de toate nivelurile.
Fondurile Speciale - fonduri ce conțin veniturile
cu destinatii speciale, pentru realizarea unor
scopuri si programe ale guvernului, si organelor
administrației publice locale
Funcția de stabilizare
alocare (funcția fiscală) – numita si de repartizare vizează formarea
veniturilor bugetului de stat si utilizarea lor, efectuarea cheltuielilor
prevăzute in acesta;
Constituirea Distribuirea
fondurilor fondurilor
Distribuirea
Redistribuirea
primară
Mobilizarea Dirijarea
Constituirea fondurilor financiare publice
reprezintă un fenomen complex si dificil, pe de o
parte, datorita proporțiilor mari ale „transferului
puterii de cumpărare” de la persoanele fizice si
juridice către sectorul public, iar, pe de alta parte,
datorita instrumentarului folosit la constituirea
resurselor financiare care trebuie sa semnifice nu
doar un simplu mijloc de mobilizare, ci, mai
ales, o pârghie de redistribuire a acestora intre
membrii societății.
La Constituirea Fondurilor Bănești participă următoarele subiecte:
- societățile comerciale,
- instituțiile publice și unitatile subordonate acestora,
- populatia.
Aceste subiecte contribuie la formarea fondurilor banești prin:
- impozite,
- taxe,
- contributii de asocieri sociale,
- prime medicale,
- amenzi,
- penalitati,
- majorari de întîrzieri,
- dobînzi,
- donații,
- redevente si chirii din concesiuni si inchirieri de terenuri si alte bunuri
proprietate de stat,
- imprumuturi de stat primite de la persoane fizice si juridice,
- rambursari ale imprumuturilor de stat acordate,
- dobanzi aferente imprumuturilor acordate,
- ajutoare si alte transferuri, etc.
se realizează în functie de resursele financiare existente
și de cererea de aceste resurse.
Prin repartiția produsului intern brut ( consum &
investitii & export- import)se întelege atît distribuirea
primară, cît și redistribuirea acestuia.
Activitatea Consultații
de reglementare Seminare
normativă dezbateri