Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hernia Diafragmatica
Hernia diafragmatica reprezinta patrunderea viscerelor abdominale in
cavitatea toracica prin orificii diafragmatice congenitale sau prin rupturi
• Hernia diafragmatica
congenitala se refera la
hernierea acestora prin orificii
congenitale rezultate prin
oprirea in evolutie a dezvoltarii
embriologice a diafragmului.
• Diafragmul se formeaza in
saptamanile 4-8 de sarcina. Pot
rezulta un orificiu posterolateral
Bochdalek cel mai frecvent pe
partea stanga 85% din cazuri,
sau retrosternal prin orificiile
Morgagni si Larey reprezinta
doar 2-6 la suta.
• Mai pot apare herni
diafragmatice congenitale prin
hiatusurile diafragmatice
inspecial esofagian.
Hernia Diafragmatica Stanga – Bochdalek – herniaza:
• Stomacul
• Intestinul subtire si gros
• fara colonul descendent si duoden,
• Splina
• Eventual rinichiul stg,
• Lob stang hepatic pe stg
• Lob drept pe dreapta
Clinic
• Nounascutul prezinta detresa respiratorie la nastere sau in primele 24h cu
dispneee tahipnee cianoza in afebrilitate.
• La inspectie hemitorace stang marit de volum cu abdomen escavat, tiraj
intercostal
• La percutie matitate cardiaca impinsa spre dreapta, alternanta de matitate si
hipersonoritate in toracele stang
• La auscultatie deplasarea zgomotelor cardiace in dreapta zgomote hidroaerice in
stanga
Diagnostic Pozitiv
Diagnostic imagistic
La radiografia toracoabdominala in
picioarese se observa:
• Orizontalizarea coastelor pe stanga
(partea leziunii)
• Imagini hidroaerice in torace
• Cord impins retrosternal pana in
dreapta
• Abdomen cu aerare redusa
Atrezia de esofag
Reprezinta o malformatie congenitala a tubului digestiv
caracterizata prin discontinuitate esofagiana.
Cele doua capete se poat termina orb sau printr-o fistula cu traheea.
Clasificare
• Tip 3 - Atrezie esofagiana cu fistula esotraheala distala e cea mai frecventa
reprezinta 86% din total. Capatul proximal e inchis in deget de manusa si este
dilatat capatul distal comunica prin fistula cu traheea si de aceea abdomenul este
aerat. Acesta este subtire hipoplazic. Distanta intre capete permite in general
anastomoza si repararea primara.
• Tip 1 - Atresia de esofag fara fistula esotraheala, incidenta este de 7%, abdomenul
nu e aerat iar diatanta intre cele doua capete e mare si nu permite anastomoza
• Tip 2 - Atresia esofagiana cu fistula pe capul proximal are o incidenta de 2%,
abdomenul este neaerat. Distanta intre capete este variabila
• Tip 4 - Atresia esofagiana cu fistule pe ambele capete este cea mai rara <1%
abdomenul este hiperaerat si distanta intre capete poate permite anastomoza.
Diagnosticul pozitiv
Diagnostic prenatal
• Dupa saptamana 18 se evidentiaza
• Polihidramios
• Bula gastrica redusa sau absenta
• Se poate observa esofagul proximal
dilatat.
Diagnosticul pozitiv
Clinic
• Nounascutul este de obicei prematur
• Prezinta hipersalivatie prin imposibilitatea de a inghiti saliva care se exteriorizeaza
ca o sputa aerate.
• Saliva se acumuleaza in capatul proximal de unde se intoarce in faringe de unde
poate fi aspirata.
• La incercarea de introducere a unei sonde nasogastrice aceasta se opreste la 8-10
cam de arcada gingivala sau se poate incolaci si intoarce in gura.
• Acumularea de saliva sau tentative de alimentare provoaca nounascutului tuse si
cianoza care cedeaza dupa aspiratiea secretiilor.
• La auscultatie prezinta ronchusuri pulmonare.
Diagnosticul pozitiv
Imagistic
• la radiografia toraco-abdominala daca
sa montat o sonda radio-opaca se
poate observa cum aceasta se opreste
la nivelul mediastinului superior
• Pe sonda se poate introduce aer iar
capatul proximal devine atunci
hipertransparent sau substanta de
contrast si atunci acesta se opacifiaza
• Cavitatea abdominala este aerata dupa
cum exista sau nu fistula pe capatul
distal.
• Diagnosticul diferential se face cu atelectazia pulmonara a nounascutului,
malformatii congenitale pulmonare, hernie diafragmatica, malformatii
congenitale cianogene.
• Tratamentul e chirurgical prin abord intercostal drept spatiu 3-4 si decolarea
pleurei parietale (extrapleural) sau transpleural. Se inchide fistula eso traheala si
daca distanta permite se realizeaza anastomoza terminoterminala intrun singur
strat.
• Interventia poate fi realizata si toracoscopic
• Daca distanta este mare se pot efectua manevre de elongatie esofagiana pentru 2
saptamani urmate de reluare si anasomoza. Sau se aplica diferite tehnici de
alungire a capatului proximal prin incizii spiralate sau transversal etajate.
• Daca situatia copilului e critica dupa inchiderea fistulei se poate efectua
esofagostomie cervical stanga pentru evacuarea secretiilor si gastrostomie de
alimentare. Urmata de esofagoplastie dupa varstade 6 luni. Dar “Cel mai bun
esofag este esofagul nativ”.
FISTULA ESOTRAHEALA IZOLATA
• Este foarte rara, esofagul prezinta lumen normal dar exista o comunicare
anormala cu traheea sub forma unei fistule situate deobicei la nivelul C5-C6 sau
T3-T4. (clasificata ca tipul 5 de atrezie de esofag)
• Frecvente la copii mici din medii defavorizate unde se foloseste soda caustic
pentru pregatitrea sapunului sau la adolescent in scop de suicid.
• Pot fi provocate de substante bazice care dau leziuni inspecial in esofag sau acide
ce dau leziuni inspecial la nivel gastric. In tara noastra cel mai frecvente sunt
cazurile de ingestie de soda caustic.
Clasificarea Akerlund
• TIP 1 - Prin alunecare
• TIP 2 - Paraesofagiana prin
rostogolire, laterala o forma speciala
fiind upsidedown (somac rasturnat)
• TIP 3 – Mixta
Clinic
• In ambele afectiuni apar semnele clasice de reflux pirozis regurgitatii dureri
epigastrice cu character de arsura cu iradiere retrosternala.
• Nou nascutul nu poate relata durerea – ea determina refuzul alimentatiei,
agitatie, somn superficial de scurta durata
• Apar frecvent varsaturi mai mult sau mai putin importante care fac dificila
alimentarea. Acestea pot fi cu striuri de sange o data cu instalarea esofagitei de
reflux
Diagnostic pozitiv
Tratamentul chirurgical
• Este rezervat cazurilor ce nu pot fi controlate conservator cu falimentul cresterii si
in hernia hiatala prin rasturnare
• Recalibrarea hiatusului desofagian prin aproximarea pilierulor
• Realizarea unei valve antireflux preferabil concomitant cu realizarea unei
gastrostomi de alimentare.
• Cele mai frecvent utilizate tehnici antireflux sunt Nissen, Thal, Singleton