RELATII CONFLICTUALE

intre adolescenti si parinti

Pentru orice parinte este o
bucurie sa-si vada copilul
crescand,dar e greu de inteles de ce
sunt rare momentele in care sa se
inteleaga bine cu ei.
Copilul a crescut, se simte
nedreptatit de faptul ca cei din jurul
sau nu vad ca el este "aproape" un
adult.
E greu de acceptat aceasta
noua pozitie a copilului aspirant la
varsta de adult, atata timp cat acesta
e dependent de familie din punct de
vedere financiar.
Acest aspect a fost si inca mai
este indelung discutat, dar pare
destul de general si nu acopera toate
cauzele conflictelor ce apar intre
parinti si copiii lor "adolescenti".
 Dacã în timpul copilãriei pãrinţii sunt cei care iniţiazã efectiv copilul în
stabilirea relaţiilor în familie, extinse apoi la grupul de joacã, în timpul
adolescenţei pãrinţii nu mai reuşesc sã supravegheze minorii decât cu mare
dificultate.
În copilãrie procurarea de jucãrii, alimentaţia, curãţenia, conversaţia
reprezintã apanajul exclusiv al adultului. În adolescenţã, tinerii aspirând la
un alt statut decât cel de „copil" se împotrivesc dorinţei pãrinţilor de a nu
întârzia, de a avea grijã deosebitã pentru studiu, de a nu intra în relaţii cu
persoane rãu intenţionate, periculoase, de a nu-şi crea şi adopta modele
„facile".
Pãrinţii vorbesc şi transmit enorm copilului în perioada micii copilãrii,
ei învaţã efectiv sã vorbeascã, sã participe la dialog.
Copiii pun întrebãri la care pãrinţii încearcã sã rãspundã, ei ar trebui sã
ofere rãspunsuri cât mai adecvate dezvoltãrii psihice a copilului.
În adolescenţã, centrul de greutate al comunicãrii se deplaseazã de la
nivelul exclusiv al familiei la nivelul grupului de colegi şi prieteni. În
perioada furtunoasã, frumoasã şi tumultuoasã, plinã de mari inegalitãţi
psihosociale, tânãrul devine un veritabil participant la dialog, de multe ori
fãrã sã comunice nimic adultului şi cel mai adesea pãrinţilor.
 De exemplu, dacã pãrinţii întreabã un adolescent despre
compania lui, ei dorind sã-şi arate de fapt afecţiunea, conversaţia putea

arãta cam aşa:

 Pãrintele (mama ori tata): „Unde ai fost?", „De unde soseşti

acum?"
 Adolescentul: „Afarã", „De afarã"
 Pãrintele: „Ce mai faceţi voi când vã întâlniţi?"
 Adolescentul: „Nimic"
 Pãrintele: „Ai fãcut bine cã ai ieşit cu prietenii la
discotecã?"
 Adolescentul: „Nu" .

Astfel putem afirma cã adolescenţii devin "experţi" în a nu transmite

nimic, în a nu comunica.
REGULI PENTRU PARINTI
Respectati intimitatea adolescentului
Aratati afectiune fata de adolescent
Vorbiti cu adolescentul despre
problemele sexuale
Nu criticati aspru alegerile prietenilor
adolescentului
Uitati-va in ochii lui in timpul
conversatiei
Nu fiti exagerat de posesiv
Oferiti adolescentului cadouri si felicitari
de ziua nasterii
Incurajati ideile (cautarile)
adolescentului
Considerati-va responsabil de
comportamentul adolescentului
REGULI PENTRU ADOLESCENTI
Respectati intimitatea parintilor
Oferiti cadouri si felicitari pentru ziua lor
de nastere
Fiti politicosi cu parintii, mai ales cand
sunteti in public, in grup
Invitati prietenii in casa
Nu va criticati parintii in public
Priviti in ochi parintii in timpul
conversatiei
Respectati aprecierile si evaluarile
parintilor chiar daca sunt demodate
Consultati-va cu parintii in problemele
personale (intime)
Acceptati supravegherea generala (si
grija) parintilor
 Se degajã câteva idei principale pentru stilul în comunicare
pãrinţi/copii, pentru înţelegerea profundã a perioadei adolescenţei:
 Pentru adolescent este apreciatã ca beneficã
„supravegherea democraticã". Este de preferat o
abordare permisivã, egalitarã a adolescentului faţã de
una autoritarã, de respingere; în alte condiţii minorii nu
ezitã sã spunã cã „pãrinţii uitã cã au fost şi ei tineri" şi
„nu îşi cunosc limitele".
 Comportamentul pãrinţilor caracterizat prin cãldurã
afectivã, rãsplata acordatã pentru merite. Aceasta are
consecinţe favorabile în achiziţionarea de cãtre
adolescent a unor itemi structurali ai personalitãţii lui, a
independenţei de a avea o identitate, auto-evaluãrii etc.
 .

 Baietii-adolescenti cred ca cele mai multe

conflicte ce apar in relatia lor cu parintii sunt pe
tema religiei, dar si a alcoolului; in cazul relatiei
mama-fiu alcoolul este principalul vinovat in
declansarea conflictelor.

 Fetele considera ca in
relatia cu tatal lor apar
neintelegeri cand se discuta
despre alcool si despre
experienta sexuala. Relatia
cu mama devine
conflictuala daca se discuta
despre alcool si despre
iesirile nocturne.
 Din cele mentionate pana acum se
remarca faptul ca ALCOOLUL este o cauza
comuna a mai tuturor conflictelor - din
perspectiva adolescentilor.

Alcoolul se mentine drept cauza frecventa a

dezacordului dintre adolescenti si parinti, atunci
cand sunt solicitati parintii sa-si spuna punctul de
vedere.

 Parintii par la fel de

deranjati de alcool, pe cat
sunt deranjati de iesirile
nocturne ale copiilor lor.
.

Desigur, alcoolul si iesirile

nocture nu ar fi singurele cauze
ale conflictelor dintre parinti si
copii.
Multi dintre adolescenti au
probleme cu parintii din cauza
anturajului in care umbla, de cele
mai multe ori acesta nu fiind
tocmai unul bun.
De obicei intrand intr-un
astfel de anturaj, copiii incep sa-
si petreaca noptile in cluburi sau
discoteci, sa lipseasca de acasa
mai multe zile fara a-si anunta
parintii, sa fumeze, sa se
drogheze etc, ceea ce duce la
COFLICTELE CU PARINTII.
 Prezentare realizată de
Alexandra Elena OPREA – 10 D
Coordonator:
Prof.Daniel MURĂRIŢA