UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “Gr. T.

Popa” IAŞI
FACULTATEA DE MEDICINĂ
DISCIPLINA DE ANATOMIE

CURSURI
ANUL I, SEM. 1

Dinamica morfofuncţională a anexelor

embriofetale (membranelor fetale şi
placenta). Corelaţii clinice

1
I. Membranele fetale şi placenta

Corionul vilos şi decidua bazală

Structura placentei
La începutul lunii a IV-a placenta are două componente, fetală şi maternă.
În lunile IV-V decidua formează septuri deciduale, placenta este împărţită în
compartimente numite cotiledoane.
Placenta la termen are formă discoidală, diametru de 15-25cm, grosimea de 3cm
şi greutatea de 500-600g. La naştere se detaşează/decolează de pe peretele
uterin iar după 30 minute este eliminată/ delivrare.

Circulaţia placentară
- Cotiledoanele
- Membrana placentară

Placenta este de tip hemocorial pentru că sângele matern din spaţiile

interviloase este separat printr-o structură derivată din corion de sângele fetal.

2
 Funcţiile placentei
• Realizarea schimburilor gazoase, a substanţelor nutritive şi produşilor de
degradare metabolică între circulaţia maternă şi fetală:
- Transferul substanţelor nutritive
- Transferul de anticorpi materni
Amniosul şi cordonul ombilical
Joncţiunea amnio-ectodermică corespunde inelului ombilical primitiv.
În perioada creşterii şi dezvoltării intestinului primitiv, pentru o scurtă perioadă
de timp cavitatea abdominală, deficitară ca spaţiu, determină evoluţia
extraembrionară a unor anse intestinale primitive prin aşa numita hernie
ombilicală fiziologică tranzitorie.

Lichidul amniotic - funcţii

 Absoarbe şocurile
 Previne aderenţa embrionului la membrana amniotică
 Permite mobilizarea fetusului

3
 II. Corelaţii clinice

- boala hemolitică a nou născutului (eritroblastoză fetală)

- dietilstilbestrol, estrogen sintetic utilizat în timpul gestaţiei dovedit inductor al
carcinomului vaginal sau a unor anomalii testiculare
- benzile amniotice
- anomaliile cordonului ombilical
- hidramnios; oligohidramnios

4
Embrion uman la începutul lunii a II-a de dezvoltare. La polul embrionar vilozităţile sunt numeroase
şi bine dezvoltate; la polul abembrionar, numărul acestora este mai mic şi gradul lor de dezvoltare
este mai redus

5
 Structura vilozităţilor în diferite stadii ale dezvoltării. A. In cursul spt a IV-a. Mezodermul
extraembrionar pătrunde în vilozităţile stem in direcţia plăcii deciduale. B. In cursul lunii a IV-a. La
nivelul multor vilozităţi de dimensiuni mici peretele capilarelor vine în contact direct cu sinciţiul. C.,
D. Vilozităţile din fig. 7.8A şi respectiv B. sunt prezentate dupa ce au fost marite

6
Placenta in jumatatea a doua a sarcinii. Cotiledoanele sunt separate partial prin septurile deciduale
(materne). Cea mai mare pate a sangelui din spatiile interviloase revine in circulatia maternal prin
venele endometriale. O mica parte din acest sange patrunde in cotiledoanele situate in apropiere.
Spatiile interviloase sunt tapetate de sincitiu

7
Placenta la termen. A. Fata fetala. Placa corionica si cordonul ombilical sunt acoperite de amnios. B.
Fata maternal, la nivelul careia se observa cotiledoanele. O portiune din decidua a fost indepartata.
Fata maternal a placentei este intotdeauna inspectata cu atetie in momentul nasterii, cand adeseori
se constatta prezenta unuia sau a mai multor cotiledioane cu aspect albicios din cauza formarii
excessive de fibrionoid si a infarctizarii unui grup de lacuri sanguine interviloase

8
Malformatii ale membrelor cauzate de benzile amniotice. A. Inel constrictiv present la nivelul
membrului inferior. B. Amputatie a membrului inferior

9
Gemeni cu toracopagus, pigopagus si craniopagus. Gemenii siamezi pot fi separati numai daca nu
au in comun organe vitale

10
Gemeni siamezi (conjuncti) A. Gemeni cu doua capete, torace lat, doua coloane vertebrale, doua
inimi fuzionate partial, patru plamani si un intestine duplicate pana la nivelul ileonului. B. Gemeni
siamezi uniti la nivelul capului (craniopagus) cu deformari multiple la nivelul membrelor.
11