Sunteți pe pagina 1din 19

METODOLOGIA PERSONALIZĂRII

NOULUI CURRICULUM- proiectarea


didactică

Conf. univ. dr. ELENA-LUCIA MARA


METODOLOGIA PERSONALIZĂRII
NOULUI CURRICULUM - proiectarea
didactică

1. Tehnici de lectură personalizată


2. Modalităţi de realizare a planificării
calendaristice
3. Variante de proiectare a unităţii de
învăţare
4. Relaţia lecţie - unitatea de învăţare
1.Tehnici de lectură personalizată

Etape şi operaţii ale proiectării didactice


Proiectarea demersului didactic presupune
parcurgerea mai multor etape şi operaţii:
- lectura personalizată a programelor şcolare;
- elaborarea planificării calendaristice;
- proiectarea secvenţială (a unităţilor de
învăţare şi a lecţiilor).
1.Tehnici de lectură personalizată

Conceptul central al proiectării didactice este


demersul didactic personalizat, care exprimă
dreptul profesorului de a lua decizii asupra
modalităţilor pe care le consideră optime în
creşterea calităţii procesului de învăţământ,
respectiv, răspunderea personală pentru a
asigura elevilor un parcurs şcolar
individualizat.
1.Tehnici de lectură personalizată

Programa şcolară este un element


central al proiectării didactice, un document
reglator întrucât stabileşte obiectivele ce
urmează să fie atinse prin intermediul
activităţii didactice.
Competente generale --- Competente
specifice ---Conţinuturi --- Activităţi de
învăţare
2.Modalităţi de realizare a
planificării calendaristice

Planificarea calendaristică este


documentul care asociază elemente ale
programei (obiective de referinţă şi
conţinuturi, respectiv competenţe specifice şi
conţinuturi) cu alocarea de timp considerată
optimă de către cadrul didactic pe parcursul
unui an şcolar sau semestru.
2.Modalităţi de realizare a
planificării calendaristice

În elaborarea planificărilor, se
recomandă parcurgerea următoarelor etape:
1. realizarea asocierilor dintre competenţele
specifice şi conţinuturi;
2. segmentarea conţinutului în unităţi de
învăţare;
2.Modalităţi de realizare a
planificării calendaristice

3. stabilirea succesiunii de parcurgere a


unităţilor de învăţare;
4. alocarea timpului corespunzător pentru
fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu
competenţele specifice şi conţinuturile vizate.
2.Modalităţi de realizare a
planificării calendaristice

Planificările pot să aibă următoarea structură:


Şcoala
Profesor Disciplina
Clasa/Nr. ore pe săpt./Anul
Unităţi de învăţare / Competenţe
specifice / Conţinuturi / Număr de ore
alocate /Săptămâna / Observaţii
2.Modalităţi de realizare a
planificării calendaristice

Pentru completarea acestui tabel se


recomandă respectarea următoarelor cerinţe:
- unităţile de învăţare se indică prin titluri
(teme) stabilite de către profesor;
- competenţele specifice se marchează prin
numerele corespunzătoare din programa
şcolară;
2.Modalităţi de realizare a
planificării calendaristice

- conţinuturile selectate sunt cele extrase din


lista de conţinuturi a programei;
- numărul de ore alocate se stabileşte de
către profesor, în funcţie de experienţa
acestuia şi de nivelul de achiziţii ale elevilor
clasei; planificarea trebuie să acopere integral
programa şcolară la nivel de competenţe
specifice şi conţinuturi.
3.Proiectarea unei unităţi de
învăţare

Unitatea de învăţare reprezintă o structură


didactică deschisă şi flexibilă, care are următoarele
caracteristici:
- determină formarea la elevi a unui comportament
specific, generat prin integrarea unor obiective de
referinţă;
- este unitară, din punct de vedere tematic;
- se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o
perioadă de timp;
- se finalizează prin evaluare.
3.Proiectarea unei unităţi de
învăţare

Detalieri de conţinut / Competenţe specifice /


Activităţi de învăţare / Resurse materiale si de
timp / Evaluare
3.Proiectarea unei unităţi de
învăţare

Pentru completarea acestui tabel se


recomandă respectarea următoarelor cerinţe:
- conţinuturile sunt prezentate în mod
detaliat;
- competenţele specifice se marchează prin
numerele din programa şcolară;
3.Proiectarea unei unităţi de
învăţare

- activităţile de învăţare pot fi cele din


programa şcolară, completate, modificate sau
chiar înlocuite de altele, considerate ca fiind
oportune;
- resursele se referă la specificări de timp, de
loc, forme de organizare a clasei etc.;
- evaluarea vizează instrumentele aplicate la
clasă, în această etapă.
3.Proiectarea unei unităţi de
învăţare

Avantaje ale proiectării unităţii de


învăţare:
- creează un mediu de învăţare coerent în
care aşteptările elevului devin clare pe termen
mediu sau lung;
- implică elevii în proiecte de învăţare
personale cu accent pe explorare şi reflecţie;
3.Proiectarea unei unităţi de
învăţare

Avantaje ale proiectării unităţii de


învăţare:
- implică profesorul într-un proiect didactic pe
termen mediu şi lung, cu accent pe ritmul de
învăţare al elevilor;
- dă perspectivă lecţiilor, conferind acestora o
structură specifică.
4. Relaţia lecţie - unitatea de
învăţare

Proiectul unei unităţi de învăţare


conţine suficiente elemente pentru a oferi o
imagine asupra fiecărei ore. În tabel se pot
delimita prin linii orizontale spaţiile
corespunzătoare unei ore de curs.
O unitate de învăţare bine
construită = nedetalierea proiectului de
lecţie
4. Relaţia lecţie - unitatea de
învăţare

Lecţia este înţeleasă ca o componentă


operaţională pe termen scurt a unităţii de
învăţare.
Trecerea de la unitatea de învăţare, ca
entitate supraordonată, la o lecţie
componentă permite o replicare funcţională
DE CE , structurală CU CE şi operaţională
CUM a unităţii de învăţare.