Sunteți pe pagina 1din 23

Colegiu Agro-Industrial Gheorghe Raducan

TEMA :
Tehnologia de fabricare a ,,Crenvuștelor cu cașcaval”

ELEV: Chiriliuc Gheorghe


 CUPRINS

Crenvurşti din carne de porc


Reţeta de fabricaţie a crenvurştilor
PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A
CRENVUSTILOR
Tehnologia generală de fabricare a preparatelor
din carne
PROCEDEUL DE FABRICAŢIE A CRENVUSTILOR
Determinarea continutului de apa din crenvusti
Organizarea locului de muncă
CONCLUZII
 Locul unde imi desfasor stagiul de pregatire practica este ,,SC
VITORO SRL PLOIESTI ” cu profil de prelucrarea laptelui si
obtinerea de produse lactate .
 Este o societate cu o vechime in domeniu de peste douazeci de
ani si care are in prezent un numar de 35 de angajati.
 Societatea a cunoscut o continua dezvoltare ajungand in
prezent sa produca si sa comercializeze prin reteaua proprie de
magazine, dar si alti parteneri toata gama de produse lactate.
Materiile prime si auxiliare intalnit sunt:Laptele integral de vaca
si oaie, cheag, maia de bacterii lactice, clorura de calciu.
 Pentru asigurarea continuităţii producţiei, unitatea se
aprovizionează materii prime şi auxiliare de trebuinţă pe o
anumită perioadă de timp. Conservarea calităţii acestora este
determinată de respectarea condiţiilor optime de păstrare şi de
natura materiei respective.
Crenvurşti din carne de porc

 Preparatele comune din carne sunt produse din Industria Alimentara care
ofera consumatorilor alimente obtinute din carne proaspata, refrigerata sau
congelata, în conditii igienice si sanitar-veterinare optime, procesate prin
aplicarea unor procese tehnologice corespunzatoare la nivel mondial care sa
satisfaca cerintele consumatorilor, siguranta alimentara, asigurarea unei game
largi de produse cu un continut de substante nutritive necesar unei alimentatii
rationale din viata de zi cu zi si folosirea unui numar cât de aditivi comform
legislatiei în vigoare.Datorita compozitiei carnii în proteine, lipide, vitamine si
substante minerale, produsele din carne sunt indispensabile dintr-o alimentatie
sanatoasa.
Sortimentul “Crenvurşti cu cașcaval” face parte din grupa preparatelor de
prospături care se caracterizează prin:
- procesul tehnologic este mecanizat;
- preparatele au în compoziţie între 8-15% substanţe proteice;
- componentele reţetei sunt marunţite foarte fin (de ordin al micronilor);
- preparatele sunt supuse fierberii iar unele dintre ele şi afumarii
superficiale;
- preparatele au în final un conţinut ridicat de apă ;
- in secţiune conpoziţia prezintă aspect uniform de culoare caramizie .
 Reţeta de fabricaţie a crenvurştilor din carne de porc

Reţeta de fabricaţie a crenvurştilor


din carne pentru 100 kg .

Materii prime in kg
 Bradt calitatea I 70
 Slănina 30
 Materii auxiliare in kg
 Piper 0,050
 Nucşoară 0,030
 Boia de ardei dulce 0,050
 Usturoi 0,050
 Înveliș: Maţe de ovine sau membrane artificiale tip viscera
(celofan cu diametrul de 18-22 mm); maţe de porc cu
diametrul de maximum 28 mm.
 PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A
CRENVUSTILOR

Bradt calitatea I Slănina Membrane


Condimente

Pregătirea condimentelor Pregatirea materiilor prime Pregatirea membranelor

Prepararea pastei

Umplerea membranelor
Legarea membranelor şi
stufuirea

Afumarea caldă

Fierberea produsului

Răcirea crenvurstilor

Depozitarea produsului finit


 Tehnologia generală de fabricare a preparatelor
din carne
a)Tranşarea - Dezosarea – Alegerea
Tranşarea este operaţia de secţionare a carcasei ( întreagă, jumătate,
sferturi ) în porţiuni anatomice mari, în vederea dezosării şi alegerii pe
calităţi.
La tranşarea cărnii de porc (jumătăţi ) se obţin următoarele piese
anatomice: slănina, muşchiuleţul, rasolul din faţă, spata, guşa, garful, pieptul,
pulpa, rasolul din spate.
Dezosarea (denumită şi ciontolire )este operaţia de separare a cărnii de pe
oase.
Alegerea (alesul) cărnii este operaţia prin care se îndepărtează grăsimea şi
ţesuturile cu valoare alimentară redusă, cunoscută sub denumirea de flaxuri
(tendoane, fascii conjunctive, cordoane vasculo - nervoase, cheagurile de
sânge, ştampilele) realizându-se şi împărţirea pe calităţi.
Carnea de porc aleasă, după cantitatea de grăsime, se sortează în:
- carne grasă (50% grăsime intramusculară);
- carne semigrasă (30-35% grăsime intramusculară);
- carne slabă(<100% grăsime intramusculară);
Operaţiile de tranşare - dezosare-alegere se execută în spaţii special
amenajate, condiţionate, bine luminate şi în condiţii de strictă igienă.
b)Obţinerea semifabricatelor pentru mezeluri
(Bradt şi Şrot )

 BRADTUL. Bradtul este o pastă de legătură cu caracteristici de adezivitate şi


viscozitate care se utilizează ca parte componentă la fabricare mezelurilor cu
structură omogenă sau eterogenă, cărora le asigură consistenţă, elasticitate,
suculenţă.
Bradtul se obţine prin tocarea mecanică fină a cărnii, în special a cărnii de
bovină, cu ajutorul maşinilor de tocat fin (cutere, maşini cu cuţite şi site, mari
coloidale ), după o prealabilă mărunţire la Volf prin sita de 3 mm.
Pentru asigurarea caracteristicilor optime ale pastei, la prelucrarea mecanică
se adaugă apă răcită, NaCl, iar dacă se obţine din carne rece se adaugă şi
polifosfaţi. Menţinerea culorii roşii este asigurată prin adaos de azotiţi.
 ŞROTUL Şrotul de vită şi porc se realizează din cărnurile alese şi dezosate
pe calităţi, tăiate în bucăţi de 200-300 gr şi malaxate cu amestecul de sărare,
inclusiv polifosfaţi. După malaxare şrotul se aşază în tăvi sau recipiente pe
roţi care se menţin în frigorifer la +4OC timp de 24-48 h. Pentru micşorarea
duratei de maturare, carnea destinată şrotului se toacă la volf prin
Varschneider sau mai bine prin sita corespunzătoare sortimentului respectiv.
Depozitarea semifabricatelor. Semifabricatele obţinute (bradtul şi şrotul ) se
depozitează în încăperi răcite la 4O C,
 c)Pregătirea compoziţiei
 Pentru anumite sortimente de preparate din carne de tipul afumate la
cald-pasteurizate este necesară pregătirea compoziţiei în ceea ce priveşte
calitatea materiilor prime (în special carne ), felul acestora, cantităţile
necesare pentru 100kg compoziţie (materii prime şi auxiliare), mărimea
tocăturii.
 Reţetele de fabricaţie pentru sortimentele de carne ce se fabrică în
România sunt date în instrucţiunile tehnologice elaborate cărnii sau sunt
elaborate de fiecare producător, fiind necesară omologarea lor.
 Pregătirea compoziţiei, după determinarea componentelor acesteia se
face în funcţie de destinaţia ei.
 Pentru prospături de tipul parizer, crenvurşti, francfurteri, polonez,
pregătirea compoziţiei se realizează în următoarele moduri:
 - la cuter, în care caz la bradtul maturat se adaugă slănina, condimentele şi
apa răcită pentru acoperirea consumului specific. Mărunţirea fină la cuter
se execută până la obţinerea unei paste cu aspect de aluat;
 - la moara coloidală, în care caz carnea şrotată şi sărată cu amestec de
sărare B se mărunţeşte la volf prin sita 3 de 3mm, după care se amestecă
la malaxor împreună cu apa răcită, condimentele şi polifosfaţi. În finalul
malaxării se adaugă şi slănina mărunţită la volf prin sita de 3mm.
Amestecul obţinut se trece prin moara coloidală.
- la malaxor în cazul în care slănina se adaugă sub formă de cuburi.
Pentru aceasta, bradtul se malaxează cu slănina cuburi, apa răcită şi
condimente. Acelaşi mod de preparare se utilizează şi în cazul
prospăturilor de tip parizer, mozaicat cu produse de origine vegetală şi
animală(gogoşari, castraveţi, ciuperci, caşcaval).
- compoziţia pentru prospături din carne de porc se realizează la cuter,
moară coloidală respectiv la malaxor, în funcţie de tipul de crenwursti
ce se doreşte a se obţine.
La fabricarea compoziţiilor pentru prospături trebuie să avem în
vedere următoarele:
- adaosul de grăsime până la 30-35% afectează pozitiv proprietăţile
reologice ale compoziţiei prospăturilor. La peste 35% grăsime
adăugată, compoziţiile devin instabile la tratament termic.
- adaosul de NaCl prea mare conduce la compoziţii instabile, mai ales în
ceea ce priveşte componenţa emulsiei;
- temperaturi mai mari de 400C conduc la compoziţii instabile, în special
prin distrugerea componenţei emulsie;
- o durată de mărunţire fină prea mare în domeniul de temperatura>100
C(18…210C) conduce la ”tăierea” compoziţiei, prin separarea apei şi
grăsimii;
- se obţin emulsii mai stabile în mori coloidale în comparaţie cu cele
obţinute la cuter.
d)Umplerea compoziţiei în membrane
Procesul umplerii(şpriţuirea) în membrane este un proces de deformare
plastică, realizat prin împingerea compoziţiei prin ţeava şpriţului. Curgerea se
produce numai pe linia minimă rezistentă şi numai atunci când presiunea de
deplasare ajunge la o anumită valoare. Presiunile de lucru pentru diferitele
tipuri de salamuri sunt următoarele:
- crenvurşti şi polonez:392-490 K Pa
Presiunea de lucru este dependentă de vâscozitatea pastei şi aceasta, la
rândul ei, este funcţie de:
- conţinutul de umiditate al compoziţiei;
- conţinutul de grăsime care asigură o anumită lubrifiere a ansamblului de
împingere a pastei şi a ţevii de umplere, respectiv un grad mai redus de
aderenţă a compoziţiei de ansamblul de împingere şi de ţeava şpriţului.

Spritul
 e)Legarea batoanelor
La crenvurşti, cârnaţi, se execută răsucirea manuală sau mecanică în bucăţi
scurte. Legarea la capătul deschis poate fi înlocuită prin clipsare care prinde şi
ochiul de agăţare din sfoară. Batoanele legate şi agăţate pe beţe nu trebuie să
se atingă între ele deoarece aceasta poate duce la afumarea
necorespunzătoare (pete albicioase la locurile de lipire).
În cazul crenvurştilor sau francfurterilor cu compoziţia umplută în membrane
colagenice (semisintetice) s-a produs stropirea produselor cu soluţie de
preparate enzimatice proteolitice care acţionează moderat asupra colagenului.
După o pauză de 2-10 minute , produsele sunt supuse tratamentului termic
(afumare caldă şi pasteurizare).
f)Afumarea preparatelor din carne
Afumarea caldă
În cazul preparatelor din carne din producţia curentă, afumarea poate fi:
- caldă(80-90OC), aplicată la prospături(parizer, crenvurşti, polonez).
Pentru realizarea afumării se utilizează:
- fie o celulă clasică de afumare, în care caz pasteurizarea se realizează separat
într-un bazin de pasteurizare.
- fie într-o instalaţie complexă în care se realizează atât afumarea cât şi
pasteurizarea.
g)Pasteurizarea produselor din carne
Unităţile de producţie care nu au celule de pasteurizare pot realiza
pasteurizarea preparatelor din carne în cazane, de regulă prevăzute cu manta
de încălzire, avându-se grijă ca produsele să fie complet imersate în apă care se
aduce la temperatura de 72-740C. Pentru producţii mici se poate utiliza bazinul
tip CFA care are următoarele caracteristici:
- volumul util 1,2cm3;
- capacitate de încărcare 300-400kg / sarjă;
- dimensiuni (L x l x h)= 1750x 1690x 1100mm:
- masa netă 450kg;
- presiunea maximă admisă în manta 4 bar.
h)Depozitarea preparatelor din carne
Preparatele din carne se depozitează după cum urmează:
a)preparate din carne de tip caltaboşi, tobe şi slănină fiartă cu boia: temperatura
2…5OC umiditatea aerului)= 75-80%, termenul de garanţie fiind 3 zile.
b)Preparatele din carne –prospături tip parizer, crenvurşti, polonez,
temperatura 2…5OC şi (umiditatea aerului )= 75-80%, termenul de garanţie fiind
3 zile.
Preparatele crenvurşti şi polonez) se pot depozita în lăzi de aluminiu sau inox, în
timp ce restul preparatelor se depozitează pe beţe, încărcarea specifică fiind
între 50 şi 100kg /m2 suprafaţa utilă. Depozitele sunt răcite cu baterii montate
pe pereţi.
 PROCEDEUL DE FABRICAŢIE A CRENVUSTILOR

 Prepararea pastei
Slănina moale, conservata in prealabil si maturata, bine răcita, se toaca la
volf, prin sita cu ochiuri de 3mm.
Bradtul, după ce s-a maturat in frigorifer 24-48 ore, se prelucrează la cuter,
împreuna cu slănina moale tocata la volf, pana se albește pasta.
In timpul prelucrării la cuter, se adăugă gheata, sub forma de fulgi sau apa
răcită cu gheata, si condimentele măcinate, care se presară pe toata suprafața
pastei.
Prelucrarea la cuter se considera terminata
atunci când s-a obținut o pastă semifluidă,
fină, lucioasă, adezivă la mȃnă (lipicioasa).

Umplerea cu pastă a membranelor


Pasta obținuta (omogenizata) se introduce in membranele indicate mai sus,
pregătite in prealabil in acest scop.
După umplerea cu pasta a membranelor, se formează bucăți prin răsucirea
membranelor la distante egale, de circa 12 cm, formandu-se șiraguri.
Crenvurștii se aranjează pe bete mai subțiri decât cele obișnuite si cu
secțiunea de triunghi echilateral.
Afumarea produsului
Betele, cu produsul astfel aranjat, se așează pe rame si se introduc la fum cald.
In afumătoria calda membranele se usucă întâi la o temperatura de 45°......75°C,
timp de 10-15 minute, apoi urmează afumarea calda propriu-zisa la o temperatura
de 75°......95°C, timp de 20-30 minute, pana când produsul capătă o culoare
roșiatica.
Fierberea produsului
Pentru fierbere, crenvurştii in șirag se leagă cu sfoara, formându-se ciorchini.
Când aceasta operație se face in cazane cu apa, ciorchinii se fierb așezați pe
bete.
Atunci când pentru tratamentul termic se folosesc celule cu abur, operația de
strângere in ciorchine se va executa după fierbere. Fierberea se face la o
temperatura de 72°.......75°C, timp de 10-20 minute, in funcție de grosimea
produsului.
Răcirea crenwurştilor
După fierbere, produsul se răcește fie in bazine cu apa curgătoare, fie sub dus cu
apa rece.
In timpul verii, in apa de răcire se pune gheata, pentru ca răcirea sa se face
complet, intr-un timp cat mai scurt.
Depozitarea produsului finit
Produsul, așezat pe bete, se depozitează in frigorifer la o temperatura de
2°......4°C, pana când se livrează.
 CARACTERISTICILE PRODUSULUI FINIT
 Proprietati organoleptice
Forma: Corespunzatoare membranelor folosite. Bucati cilindrice de circa 12 cm cu
diametrul 18-22 mm sau 28 mm, obtinute prin rasucirea membranelor in siraguri,
legate sub forma de ciorchine.
Aspect exterior: Suprafata curata, nelipicioasa, cu invelis continuu, nedeteriorat,
fara pete si incretituri, de culoare galben-rosiatica spre caramiziu, fara pete sau
mucegai.
Aspect pe sectiune: Masa compozitiei bine legata, compacta si uniforma, fara
goluri de aer si fara aglomerari de apa sau grasime topita in masa sau sub
membrane; nu se admit bucati de flaxuri mai mari de 2mm; culoare roz pai.
Consistenta: Elastica; la usoara apasare cu degetul revine la forma initiala.
Miros si gust: Placut, specific produsului proaspat si condimentelor folosite; fara
mirosuri si gusturi straine( de mucegai, acru, ranced etc)
Proprietati fizico-chimice
Apa- %, maxim 69
Grasime %, maxim 29
Clorura de sodiu %, maxim 2,8
Azotiti (NO₂) - g/100 g produs, maxim 7
Proprietati microbiologice
Nu se admite prezenta microorganismelor patogene sau facultative patogene.
 Determinarea continutului de apa din crenvusti
 Cantitativ, apa constituie componentul principal al produselor de origine animala
in stare naturala (neprelucrata). In carnea animalelor de macelarie si a pasarilor
apa poate ajunge pana la 76%.
Determinarea umiditatii se face in mai multe scopuri:
 aprecierea valorii nutritive (cu cat continutul de apa este mai mare, cu atat
valoarea nutritiva este mai redusa),
 apreciera puterii de conservare (cu cat continutul de apa este mai mic, cu
atat puterea de conservare este mai buna),
 verificarea masurii in care producatorul a respectat reteta oficiala de fabricatie
(in cazul in care este permisa adaugarea unei anume cantitati de apa),
 decelearea adaosurilor nepermise,
 calcularea substantelor adaugate, cum este cazul la semiconservele de carne
in cutii.
 nu in ultimul rand determinarea umiditatii este necesara la calcularea altor
componente importante din alimente, prin raportarea la substanta uscata.
Umiditatea se poate determina folosind metode indirecte si directe de
determinare. Metodele indirecte masoara cantitatea de apa evaporata, iar cele
directe masoara cantitatea de apa din proba.
Metoda de referinta pentru determinarea umiditatii este uscarea la etuva (in
caz de litigiu), sau prin metode rapide (uscare cu infrarosii sau de antrenare cu
solventi organici).
 Metode indirecte (metoda prin uscare)

Metodele indirecte se bazeaza pe determinarea substantei uscate, ramase


dupa indepartarea printr-un anumit procedeu fizic a apei din produsul de
analizat. Aceste metode se bazeaza pe cantariri.
Principiul metodei
Proba luata in lucru se expune la o sursa de caldura pana la greutate
constanta. Pierderea in greutate, calculata procentual, reprezinta continutul de
apa.
Dupa natura sursei de incalzire si aparaturii folosite, metoda are mai multe
variante:
Uscarea la etuva
Aparatura necesara:
 balanta analitica cu precizie de cantarire de 0,0001g,
 fiole de cantarire cu capac, sunt indicate fiolele cu diametrul de 50 mm si
inaltimea de 40 mm, din sticla sau aluminiu, inainte de intrebuintare fiolele se
usuca in etuva pana la greutate constanta si se pastreaza in exicator,
 exicator cu capac si substanta higroscopica (de preferinta clorura de calciu),
 etuva electrica termoreglabila, preincalzita la 105˚C, timp de 1 ora.
 nisip de mare pentru analize de laborator,
 tavite emailate,
 lingurite, spatula, cartele de celuloid.
 Mod de lucru
 Se cantaresc cele doua fiole goale, numerotate in prealabil, cu capacul
desfacut si asezat inclinat in gura fiolei. Se noteaza tara fiecarei fiole. In
cazul in care se foloseste nisip de mare, tara include si nisipul, ca si bagheta
scurta de sticla.
 Din proba tocata si omogenizata se introduce in fiecare fiola cca. 5 g produs
care se intinde in strat uniform. Daca se foloseste nisipul, acesta se
amesteca cu ajutorul baghetei pentru a se ingloba relativ uniform in intreaga
cantitate de produs. Amestecarea se va face cu mare atentie pentru a nu
pierde nici o particula de substanta (din nisip sau din proba). In acest caz,
bagheta de sticla va ramane in proba (in fiola).
 Se cantareste fiola cu produs si din cantitatea respectiva, scazand tara, se
deduce cantitatea exacta luata in lucru. Este necesar ca introducerea
produsului in fiola, intinderea acestuia in strat uniform sau amestecarea cu
nisip si cantarirea, sa se faca cat mai repede posibil, pentru a se evita
pierderile de apa prin evaporare in timpul acestor operatii. Dupa cantarire,
nu mai este necesara introducerea fiolelor in exicator (acestea se pot aseza
intr-o tavita emailata).
 Dupa ce s-au terminat de cantarit toate probele, fiolele respective se
introduc in etuva, in prealabil reglata la 103˚C (fiecare fiola cu capacul
inclinat in gura acesteia). Timpul de expunere este conditionat de continutul
probabil de apa si de natura produsului, astfel:
 pentru produsele cu umiditate relativ mare si continut redus sau moderat
de grasime (carne si produse din carne, peste si produse din peste,
branzeturi, oua), timpul de expunere va fi de 16-18 ore (in acest caz etuva
se poate lasa in priza peste noapte).
 Dupa epuizarea timpului se scot fiolele din etuva si se introduc in exicator.
Dupa racire se acopera fiecare fiola cu capacul respectiv (operatia se
executa cat mai repede posibil). Nu se recomanda fixarea capacului pe folia
in stare calda deoarece acesta se poate bloca (cazul fiolelor din sticla cu
capac rodat).
 Se cantareste fiecare fiola si se noteaza greutatea.
 Se introduc din nou fiolele la etuva si se mentin (functie de natura
produsului), ½-1 ora, dupa care se scot in exicator, se racesc si se
cantaresc.
 Se continua aceste operatii pana la greutate constanta. Pentru majoritatea
produselor se considera greutate constanta atunci cand intre doua cantariri
succesive nu se obtine o diferenta mai mare de 0,005 g.
 In cazul in care la ultima cantarire se constata o greutate mai mare de cea
anterioara (consecinta oxidarii grasimii), atunci se ia in calcul greutatea cea
mai mica (cea anterioara).
 Calculul rezultatelor
 Umiditatea probei se calculeaza cu ajutorul formulei urmatoare:
 m- m1
 Apa % = ---------- x 100
 m2
 in care:
 m = tara fiolei + produsul inainte de uscare,
 m1 = tara fiolei + produsul dupa uscare,
 m2 = cantitatea de produs luata in lucru, dedusa din tara fiolei + produsul
inainte de uscare, minus tara fiolei.
 Se calculeaza media aritmetica a celor 3 valori si deviatia standard.
 Rezultatul se considera acceptabil, atunci cand intre cele 3 probe paralele
valoarea umiditatii calculate nu este mai mare de 0,05 % (cazul grasimilor
topite), sau 0,5% (cazul carnii si produselor din carne). Cand se depasesc
aceste valori, analiza trebuie repetata.
 Metoda descrisa este considerata cea mai exacta (metoda de referinta)
pentru produsele alimentare de origine animala, deci trebuie sa se prezinte
metoda obisnuita de lucru in laboratoarele de stat autorizate.
 Organizarea locului de muncă
 Activitatea în industria cărnii şi a produselor din carne este permisă
numai dacă locurile de muncă au fost organizate, amenajate şi dotate
corespunzător astfel încât să prevină accidentele şi bolile profesionale.
 Lucrările din industria cărnii şi a produselor din carne se vor face în
halate şi în încăperi amenajate, dotate cu utilaje, instalaţii şi dispozitive
adecvate.
 Căile de acces în secţiile de producţie vor fi întreţinute în stare bună şi
vor fi prevăzute cu marcaje şi indicatoare standardizate.
 Instalaţiile de ventilaţie vor fi în stare bună, urmărindu-se funcţionarea
lor în permanenţă la parametri proiectaţi.
 Persoanele juridice sau fizice vor asigura afişarea instrucţiunilor
tehnice şi de exploatare, atât a utilajelor şi instalaţiilor, cât şi a instrucţiunilor
proprii de protecţie a muncii.
 Utilajele şi instalaţiile vor fi bine fixate, legate la pământ, dotate cu
dispozitive de protecţie în bună stare.
 Fiecare persoană juridică sau fizică este obligată să rezolve aspectele
de protecţie a muncii legate de industria cărnii şi a produselor din carne prin
elaborarea de instrucţiuni proprii de protecţie a muncii.
 Sunt interzise improvizaţiile de orice natură precum şi menţinerea în
funcţiune a utilajelor, maşinilor, instalaţiilor şi aparatelor care prezintă defecţiuni
accidentale sau care nu sunt prevăzute cu toate dispozitivele necesare
asigurării protecţiei muncii.
 Pârghiile, manetele, butoanele de pornire şi oprire vor fi astfel
amplasate, încât să fie vizibile de la locul de muncă şi să fie posibilă
manevrarea lor comod, fără deplasarea salariaţilor de la locul de muncă.
 CONCLUZII

În societatea modernă, omul este asaltat în fiecare zi de ritmul


cotidian impus de schimbările tot mai dese intervenite în evoluţia
societăţii,ritm pe care l-am simtit si eu in timpul efectuarii practicii.
Poluarea, stresul, intensele, solicitările zilnice conduc inevitabil la o
scădere a rezistenţei organismului,acesta fiind tot mai expus şi mai
vulnerabil. Astfel, inevitabil, apar întrebări referitoare la menţinerea
sănătăţii şi protejarea organismului. Acestea sunt întrebări pe care
fiecare persoană şi le pune, chiar dacă nu le formulează în mod explicit.
Efecturea stagiul de pregatire practica la agentul economic SC VITORO
SRL mi-a dat posibilitatea de a analiza caracteristicile senzoriale si
fizico-chimice ale crenvustilor cat si ale celorlalte preparate din carne
obtinute in cadrul societatii Mi-a dat seama cat de importante sunt
aceste analize si cata responsabilitate trebuie sa ai lucrand in acest
domeniu. Imi place sa lucrez intr-un laborator ,cred ca am aptitudi
pentru acest lucru si mi-as dori ca cei de la agentul ecomomic sa ma
remarce si sa-mi dea posibilitatea sa lucrez aici .