Sunteți pe pagina 1din 23

Dragomir Valentin-Roberto

Repere

 O analiză critică a cercetărilor pe bază de chestionar;

 Etapele anchetei prin chestionar;

 Analiza și interpretarea datelor obținute prin chestionar.


Valoarea și rolul lor în ansamblul datelor sociologice;

 Sondajul de opinie- formă a anchetei pe bază de chestionar


Analiza critică

 Pitirim Sorokin- „ Care sunt
fenomenele și căile preferate de
cercetare de către sociologii și
psihosociologii contemporani? ”
Ce se solicită?

Reacții și declarații verbale privind:

 Dorințele, preferințe, gusturi, estimări;

 Atitudinea subiecților în condiții imaginare/ipotetice;

 Temperament, atitudini , aptitudini;

 Teste sociometrice;

 Ipoteze, impresii efemere, aspecte ireale.


Ce se obține?

 Declarații subiective, ipotetice;

 Imposibilitatea de a studia exactitatea, sinceritatea


acestora, confirmarea prin fapte;

 Sorokin: ,,Niciun om de știință nu poate accepta


declarațiile verbale ca reprezentând altceva decât
subiecții care le-au formulat, nici măcar expresia
unor opinii constante ale acestora)”.
Cuantofrenia

 Excesiva cuantificare ( abuz de măsurători exacte)
Pitirim Sorokin- ,,cultul numerologiei” ;

 Introducerea scării gradate arbitrar pentru


răspunsuri;

 Obținerea unui clasament progresiv;

 Cuantificare fictivă( decizie arbitrară a


anchetatorilor).
Analiza critică

 G.Gurvitch – „...Aceste egaxerări ruinează însuși
obiectul de studiu al sociologiei: societatea umană și
omul ca membru al societății.”;

 Exagerările cuantofreniei ,,forțează uși închise”;

 ,, Cercetătorii francezi își vor conștientiza problemele


efective care se pun și limitele procedeelor
cantitative în sociologie, rezistând totodată tentațiilor
cărora le-au căzut adesea victime”.
Investigația socială

 Mai multe tehnici și procedee de investigație, o singură
metodă! ( Metoda produce datele pe care le înregistrează);

 Observația directă, studiul documentelor primare,


„faptice” – mijloace indispensabile ( loc principal) ;

 Chestionarul, interviul, testele ( loc secundar);

 Complementaritatea strategiilor este necesară, dar nu și


suficientă.
Analiză critică

 Septimiu Chelcea- ,,Utilizat singular, chestionarul își piere
valoarea sa de cunoaștere” ;

 Claude Jauveau- cercetătorul- ,, personaj necunoscut”-


străin mediului de muncă și viață al subiecților; El pune
întrebări „unui om pe care această reflexiune provocată îl
izolează la maximum de mediul său și de problemele sale
cotidiene” ;

 Rene Konig- Chestionarul nu constituie „calea regală” a


investigării sociologice.
Ancheta prin chestionar

 Se pun întrebări cu privire la domeniul studiat și nu
se intră în contact direct cu realitatea;

 Subiecții sunt chestionați înafara mediului ”natural”,


social al problemei;

 Etape numeroase, complexe;

 Implicații teoretice și metodologice importante.


Etapele anchetei prin chestionar

1. Stabilirea și delimitarea temei;

2. Formularea sarcinilor( obiectivelor);

3. Calcularea și stabilirea mijloacelor materiale;

4. Determinarea populației/ „universului cercetării” ;

5. Preancheta;

6. Documentarea( teoretică și faptică);

7. Stabilirea ipotezelor.
Etapele anchetei prin chestionar

8. Construirea eșantionului;
9. Redactarea chestionarului;
10. Pretestarea și definitivarea chestionarului și ancheta pilot;
11. Administrarea pe teren a formularelor;
12. Codificarea răspunsurilor;
13. Analiza datelor: tabulări, scalări, corelații, reprezentări grafice,
modele etc. ;
14. Redactarea concluziilor și a raportului de anchetă.
Rezultate anchete prin chestionar

Valoarea și rolul lor în ansamblul
datelor sociologice

 Concluziile și propunerile practice- redactate cu cea mai
mare grijă- citite și studiate cu cea mai mare atenție de
beneficiarii studiului;

 Materialul redactat va putea fi însoțit de câteva anexe


(exemplar-model, instrumente de lucru, explicații
metodologice și tehnice, tabele etc. ) ;

 ,,Tabla de materii” trebuie să fie operațională, intrument


util pentru orice cititor care vrea să știe ,,despre ce e
vorba”, ,,scoaterea la lumină” a esențialului.
Sondajul de opinie

 Henri Pieeron ne ajută „să determinăm repartiția
opiniilor într-o populație dată, cu privire la o
problemă, culegând- într-un eșantion ales din
această populație- răspunsuri individuale vizând
aceste opinii” ;
 Joseph S.M. Hugues- tehnica de cercetare care ne
ajută „ să efectuăm observații statistice asupra unei
părți reprezentative dintr-un ansamblu dat” ;
 Francois Mariet- ,,investigarea unui eșantion de
subiecți în legătură cu o anumită problemă și
”extrapolarea rezultatelor asupra populației totale”.
Tipuri de sondaje de opinie(I)

Sondajul cultural
•Interesele culturale
•Opiniile culturale

Sondajul comercial
•Opțiuni cumpărători
•Concordanțe cerere-oferta

Sondajul profesional
•Nivelul de cunoștințe real

Sondajul electoral
•Opțiuni electorale
•Orientări politice
Tipuri de sondaje de opinie( II )

 Empirice( cote și itinerarii) ;

 Aleatorii( probabiliste, stabilite


prin „ tragere la sorți”).
Tipuri de sondaje de opinie(III)

 Instantanee( o singură etapă, vizează opiniile la un
moment dat) ;

 Panel( mai multe etape, vizează schimbările sau


dinamica opțiunilor unei populații într-o perioadă mai
lungă de timp.
Tipuri de sondaje de opinie(IV)

 Atomice( centrate pe individ) ;

 Contextuale( centrate pe contextul social


la care se raportează variabilele urmărite și în
care se află subiecții investigați) .
Avantaje

 Economie de timp, de fonduri, de forță de muncă
specializată;

 Permit studierea unor aspecte care nu pot fi observate


altfel( recensăminte, statistici administrative) ;

 Se adaptează relativ ușor la teme și obiective variate;

 Singura cale de a culege informații cantitative cu privire


la întregi structuri demografice etc.
Dezavantaje

 Opinii distorsionate( intervenția unor factori identificați sau
neidentificați)
 „Imaginea” obținută prin analiză nu oferă certitudine asupra
temei investifate
 Exigențele metodologice sunt atât de mari încât erorile sunt
frecvente
 Adesea concluziile obținute nu justifică cheltuielile efectuate
 Impresia de cunoaștere a problemelor vizate( Hegel- „Ceea ce este
familiar, nu este prin aceasta și cunoscut)
Concluzii

 Sondajul de opinie nu poate înlocui investigațiile
sociologice propriu-zise( ocupă un loc secundar și
îndeplinește o funcție complementară în studiul realității
obiective) , însă, în ciuda limitelor și dificultăților tehnice,
sondajele de opinie se bucură de o mare răspândire,
diversificându-și temele abordate și cuprinzând diverse
domenii( comerțul, cultura, timpul liber, turismul)
Bibliografie

 Alain Touraine: L’ evolution de la consience ouvriére et l’idée socialiste, în
Esprit, mai 1956;
 Claude Javeau: ” L’enquete par chestionnaire”, Editions de l’Université
de Bruxelles, Institut de Sociologie, Etudes de Méthodologie, 1971, p.1;
 Georges Gurvitch, Traité de sociologie, 2 vol., Paris, 1958 și 1960;
 Miftode Vasile, Tratat de metodologie sociologică , 2003;
 Ptirim Sorokin, Tendances et deboires de la sociologie americaine, Aubier,
1959.