Sunteți pe pagina 1din 54

TEMA: NOŢIUNI GENERALE DESPRE

PROPRIETATE ŞI DREPTUL DE
PROPRIETATE

Orele
de curs: 4
de seminar: 6
lucru individual: 8

Lector:
Tabuncic Tatiana
Dr., conf. universitar
CONŢINUTURI:

1. Proprietatea şi dreptul de proprietate;


2. Noţiunea şi caracterele juridice ale
dreptului de proprietate;
3. Atributele dreptului de proprietate;
4. Obiectele dreptului de proprietate;
5. Regimul juridic al bunurilor domeniului
privat;
6. Regimul juridic al bunurilor domeniului
public.
OBIECTIVE:
Studentul trebuie să :
- defineasca noţiunea dreptului de proprietate;
- determine caracterele juridice ale dreptului de proprietate;
- analizeze atributele dreptului de proprietate;
- analizeze obiectele susceptibile dreptului de proprietate;
- determine regimul juridic al bunurilor domeniului privat şi
public.
- compare dreptul de proprietate cu alte drepturi reale
principale;
- argumenteze deosebirile dintre regimul juridic al bunurilor
domeniului privat şi public;
- recomande soluţii unor litigii din speţele prezentate în
legătură cu trecerea unor bunuri din domeniul privat în
domeniul public.
BAZA NORMATIVĂ:

1. Constituţia Republicii Moldova, art. 9, 46 şi 127;


2. Codul civil al Republicii Moldova, art. 500-542;
3. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 110 din 25.01.1996 privind controlul constituţionalităţii
unor prevederi ale Codului funciar;
4. Legea nr. 1308 din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, în
Monitorul Oficial, 2001, nr. 147-149;
5. Legea nr. 130 din 08.06.2012 privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă. Monitorul
Oficial, 2012, nr. 222-227, data intrării in vigoare: 26.10.2013;
6. Legea nr. 42 din 06.03.2008 privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane.
Monitorul Oficial, 2008, nr. 81, data intrării in vigoare : 25.10.2008;
7. Legea nr. 382 din 06.05.1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a
precursorilor. Monitorul Oficial, 1999, nr. 73-77, data intrării in vigoare : 15.07.1999;
8. Legea nr. 139 din 02.07.2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Monitorul Oficial,
2010, nr. 191-193, data intrării in vigoare : 01.01.2011;
9. Codul Funciar aprobat prin Legea nr. 828 din 25.12.1991. Monitorul Oficial ,2001, nr. 107;
10. Legea nr. 1530 din 22.06.1993 privind ocrotirea monumentelor. Monitorul Oficial, 2010, nr.
15-17.
BIBLIOGRAFIE
1. Sergiu Baieș, Regimul juridic al bunurilor domeniului
public şi al bunurilor domeniului privat // Analele Ştiinţifice
ale Universităţii de stat din Moldova, Seria „Ştiinţe
socioumanistice”, vol. I, Chişinău, 2005, p.196-201
2. Sergiu Baieș, Particularităţile examinării litigilor ce ţin de
dreptul de proprietate // Manualul judecătorului la
examinarea pricinilor civile, Chişinău, 2006, p.482-524.
3. Sergiu Baieș, Ala Cobăneanu, Dreptul de prorpietate //
Manualul judecătorului pentru cauze civile, Chişinău, 2013,
p. 803-943.
4. Ugo Mattei, Sergiu Baieş, Nicolae Roşca, Principiile
fundamentale ale dreptului civil, Chişinău, Editura Arc,
2000.
5. Tatiana Tabuncic, Statutul legal al animalelor de
companie // Culegere de comunicări la Conferinţa ştiinţifică
naţională cu participare internaţională „Integrare prin
cercetare şi inovare” 28-29 septembrie 2016, Chişinău, CEP
USM, 2017, pp.82-91.
I. PROPRIETATEA ÎN SENS
ECONOMIC

Raportul de însuşire de
către individ a bunului
material, adică raportul
social în cadrul căruia se
realizează această
însuşire.
PROPRIETATEA CA CATEGORIE JURIDICĂ

Totalitatea normelor juridice ce


stabilesc posibilitatea sau
imposibilitatea apartenenţei
bunurilor materiale, întărind
juridic starea economică de
însuşire a lor.
LEGĂTURA DINTRE PROPRIETATEA
ÎN SENS ECONOMIC ŞI JURIDIC

1. Înainte de a deveni un drept,


proprietatea este o relaţie
socială şi economică;
2. Proprietatea ca categorie
economică se află la baza
apariţiei dreptului de
proprietate.
ROLUL DREPTULUI DE PROPRIETATE
1. Face posibilă circulaţia bunurilor
produse de om sau existente în
natură (exemplu: terenul), care va fi
posibilă dacă:
- se cunoaşte persoana competentă să
decidă soarta lui.
2. Dreptul de proprietate permite
individualizarea persoanei ce
posedă, foloseşte şi dispune de bun.
NORMELE CE REGLEMENTEAZĂ JURIDIC
RELAŢIILE DE PROPRIETATE

a) constituţionale - consfinţesc principiile


fundamentale ale dreptului de proprietate
(art.9, 46, 127);
b) administrative – reglementează modul de
dobândire şi încetate a dreptului de
proprietate;
c) penale, administrative şi civile –
apărarea dreptului de proprietate;
d) civile – stabilesc caracterul, conţinutul şi
limitele împuternicirilor proprietarului.
Rolul lor primordial – reglementează
relaţiile de proprietate.
CLASIFICAREA RELAŢIILOR DE
PROPRIETATE

a) Statice– b) Dinamice -
aferente aflării aferente
persoanei în trecerii
posesiunea bunului de la
bunului şi un proprietar
exprimă la altul, ceea
apartenenţa ce asigură
lor. circuitul civil
al bunului.
II. NOŢIUNEA DREPTULUI DE
PROPRIETATE

Potrivit art. 500 alin. 1 Cc:


proprietarul are dreptul de
posesiune, de folosinţă şi
de dispoziţie asupra
bunului.
DEOSEBIRILE DINTRE ATRIBUTELE
PROPRIETARULUI ŞI LOCATARULUI
(ARENDAŞULUI)

a) proprietarul exercită atributele sale


stabilite numai de lege în putere proprie
şi interes propiu;
b) locatarul (arendaşul) le exercită în baza
prevederilor legii şi în baza voinţei
proprietarului (contractul de locaţiune,
arendă).
Concluzia: elementul care caracterizează
dreptul de proprietate ce-l delimitează
de împuternicirile altor titulari este
exercitarea lui în putere proprie şi în
interes propriu.
DEFINIŢIA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIN
PRISMA HOTĂRÂRII CURŢII CONSTITUŢIONALE
NR. 110 DIN 25.01.1996

„Prin proprietate se înţelege dreptul […]


persoanelor fizice, juridice, statului sau al
unităţilor administrativ-teritoriale asupra unor
bunuri mobile sau imobile, exercitînd
asupra lor atributele dreptului de
proprietate (posesia, folosinţa şi
dispoziţia) în mod
exclusiv şi perpetuu,
prin putere şi interes propriu,
în condiţiile legii” [evid. ns.].
DEFINIŢIA DREPTULUI DE PROPRIETATE

„Dreptul subiectiv care conferă


titularului exercitarea în putere
proprie şi în interes propriu a
atributelor de posesiune,
folosinţă şi dispoziţie asupra
bunurilor sale în limitele
stabilite de lege”.
Sergiu Baieş şi Nicolae Roşca, Drepturile reale
principale, ed. a III-a, Chişinău, Tipografia
Centrală, 2016, p. 48.
CARACTERELE DREPTULUI DE PROPRIETATE
(ART.500-501 CC, HOT. CC NR.110 ŞI DOCTRINĂ)

a) Absolut;
b) Exclusiv;
c) Perpetuu.
A) CARACTERUL ABSOLUT:
1. dreptul de proprietate este opozabil
tuturor;
2. în comparaţie cu celelalte drepturi
reale:
– conferă titularului cele trei
atribute: posesiunea, folosinţa şi
dispoziţia.
În cazul altor drepturi reale sunt
prezente posesiunea şi folosinţa, dar
lipseşte dispoziţia.
CONCLUZIA
dreptul de proprietate nu este absolut
în sensul că proprietarul poate face
orice acţiuni cu bunul său, ci
dimpotrivă acţiunile lui trebuie să nu
contravină legii, să nu dăuneze
sănătatea oamenilor şi mediului,
precum şi să nu aducă atingere
drepturilor altor persoane.
B) CARACTERUL EXCLUSIV

Proprietarul exercită
atributele dreptului de
proprietate de unul singur
fără a fi necesar concursul
altor persoane.
C) CARACTERUL PERPETUU
(ALIN. 2 ART. 500 CC)

1. Dreptul de proprietate
durează atâta timp cât
există bunul, indiferent de
schimbarea proprietarului;
2. Nu se stinge prin neuz.
Proprietarul este în drept să
nu folosească bunul.
III. ATRIBUTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE
(ALIN. 1 ART. 500 CC)

a) Dreptul de posesiune (jus


possidendi);
b) Dreptul de folosinţă (jus
fruendi şi jus utendi);
c) Dreptul de dispoziţie (jus
abutendi sau jus
disponendi).
PARTICULARITĂŢILE ÎMPUTERNICIRILOR
PROPRIETARULUI:

a) conţinutul lor este stabilit de lege;


b) sunt exercitate de sine stătător şi
nu se bazează pe dreptul altora la
acest bun;
c) sunt limitate:
- prin lege;
- de drepturile unui terţ (art. 500
alin. 3 Cc);
- prin acte juridice (art.506-508 Cc).
LIMITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE
PRIN ACTE JURIDICE (ART. 506 DIN CC)

Proprietarul poate să consimtă la limitarea


dreptului său prin acte juridice, dacă:
- nu încalcă ordinea publică sau bunele
moravuri.
Limitarea dreptului de proprietate
prin acte juridice se realizează prin
introducerea în contract a clauzei de
inalienabilitate (art. 506 Cc).
A) DREPTUL DE POSESIUNE –
PREROGATIVA TITULARULUI DE A STĂPÂNI
ÎN FAPT BUNUL

Exercitarea Importanţa
prerogativei: atributului
a) direct şi nemijlocit, posesiunii:
în interes propriu şi a) permite
în putere proprie; proprietarului să
b) prin intermediul utilizeze economic
altei persoane, dar proprietatea sa;
în numele şi b) îi permite să-şi
interesul său. exercite dreptul de
proprietate.
B) DREPTUL DE FOLOSINŢĂ

posibilitatea proprietarului
de a sustrage din bun
calităţile utile în scopul
satisfacerii necesităţilor
materiale şi spirituale.
DREPTUL DE FOLOSINŢĂ INCLUDE ŞI LIBERTATEA
PERSOANEI DE A NU FOLOSI BUNUL
(ALIN. 4 ART. 500 CC)
Excepţie:
- proprietarul poate fi obligat să folosească bunul (alin. 4
art. 500 CC)
Condiţiile:
a) obligaţia să rezulte doar din lege;
b) se aplică când nefolosirea bunului contravine
interesului public (exemplu, conform art. 24 din
Codul Funciar, proprietarul funciar care, fără motive
întemeiate, nu cultivă terenurile agricole şi nu ia măsuri
pentru protecţia şi ameliorarea solului se sancţionează
administrativ în conformitate cu legislaţia în vigoare).
C) DREPTUL DE DISPOZIŢIE

Posibilitatea proprietarului de a determina


regimul juridic al bunului (v-c, donaţie,
etc.).
Importanţa atributului:
a) proprietarul se deosebeşte de alţi
titulari, care în unele cazuri pot dispune,
dar numai cu acordul proprietarului;
b) proprietarul intră în relaţii juridice cu
persoanele terţe.
RESTRICŢII ÎN EXERCITAREA DREPTULUI DE DISPOZIŢIE

Articolul 1217
Contractul de înstrăinare a bunului cu
condiţia întreţinerii pe viaţă:
În timpul vieții beneficiarului întreținerii,
dobînditorul nu are dreptul să înstrăineze
bunul. În cazul imobilelor și al altor bunuri
asupra cărora drepturile se dobîndesc, conform
legii, prin înregistrare într-un registru de
publicitate, această interdicție se notează în
registrul respectiv.
Gajarea sau grevarea în alt mod a bunului se permite
numai cu acordul beneficiarului întreţinerii.
ALIN. 3 AL ART. 52 DIN LEGEA NR. 449
DIN 30.07.2001 CU PRIVIRE LA GAJ, ÎN
MONITORUL OFICIAL NR. 120 DIN 02.10.2001

Debitorul gajist nu are dreptul să


vîndă sau să înstrăineze în alt mod
bunurile gajate, dacă legea nu
prevede altfel sau dacă nu s-a
convenit altfel cu creditorul gajist.
IV. OBIECTELE DREPTULUI DE
PROPRIETATE

Bunul care:
- este un lucru, material, existent;
- are un conţinut economic;
- este corporal (mobil sau imobil).
CONŢINUTUL ECONOMIC AL DREPTULUI DE
PROPRIETATE

Efectul:
- obiect al dreptului de proprietate poate fi tot ceea
ce se poate însuşi sub formă de marfă.
Consecinţa:
- abordarea este largă, deoarece poate deveni marfă
tot ceea ce este legat de activitatea umană
(corpul uman, loturile de pe luna, stelele).
Concluzia: poate fi obiect al dreptului de
proprietate nu pur şi simplu marfa, ci rezultatul
muncii omului, care îmbracă forma de marfă.
OBIECTE CARE AU UN REGIM SPECIAL:
- aerul, spaţiul aerian;
- rezultatele activităţii intelectuale sunt
rezultatele creării şi exercitării operelor de artă,
ştiinţifice, literare, invenţiilor;
- corpul uman;
- organele umane;
- cadavrul;
- embrionul.
OBIECTE CU REGIM JURIDIC SPECIAL
Rezultatele activităţii
Spaţiul aerian Corpul uman
intelectuale
•Conform art. 127 din •Nu sunt obiecte ale •Nu este obiect al
Constituţia RM acesta dreptului de dreptului de
face obiect exclusiv al proprietate, deoarece: proprietate, deoarece
proprietăţii publice. •autorul se află în este substratul
imposibilitatea de a persoanei.
•Nu este un veritabil exercita în mod clasic •Art. 44 din Cc stabileşte
obiect al dreptului de atributele dreptului de că „Orice acte juridice care
proprietate, deoarece proprietate; au ca obiect conferirea unei
asupra lui nu pot fi •toţi au posibilitatea de valori patrimoniale
exercitate clasic a sustrage calităţile corpului uman, elementelor
atributele de posesiune, utile din rezultatele sau produselor sale sînt
folosinţă şi dispoziţie. intelectuale. lovite de nulitate absolută,
cu excepția cazurilor
•Concluzia: aceste expres prevăzute de lege”.
•Concluzia: relaţii sunt
reglementate deosebit •Această prevedere se
•Asupra lui se exercită regăsea şi in Proeictul
jurisdicţia. de normele dreptului de
autor, care reflectă Codului civil din 2002
specificul lor şi la art. 44.
caracterul
nepatrimonial.
EXTRAS DIN LEGEA NR. 139 DIN 02.07.2010 PRIVIND DREPTUL
DE AUTOR ŞI DREPTURILE CONEXE, ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 191-
193 DIN 01.10.2010, INTRATĂ IN VIGOARE LA 01.01.2011
Articolul 7. Opere protejate de dreptul de autor
(1) Dreptul de autor se extinde asupra operelor literare, artistice şi ştiinţifice exprimate în următoarele
forme:
a) scrisă (manuscris, text dactilografiat, partitură etc.);
b) orală (interpretare publică etc.);
c) imprimare audio sau video (mecanică, magnetică, digitală, optică etc.);
d) de imagine (desen, schiţă, pictură, plan, fotocadru etc.);
e) tridimensională (sculptură, model, machetă, construcţie etc.);
f) în alte forme.

(2) Obiecte ale dreptului de autor sînt:


a) operele literare (povestiri, eseuri, romane, poezii etc.);
b) programele pentru calculator care se protejează ca şi operele literare;
c) operele ştiinţifice;
d) operele dramatice şi dramatico-muzicale, scenariile şi proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul
filmului;
e) operele muzicale cu sau fără text;
f) operele coregrafice şi pantomimele;
g) operele audiovizuale;
h) operele de pictură, sculptură, grafică şi alte opere de artă plastică;
i) operele de arhitectură, urbanistică şi de artă horticolă;
j) operele de artă aplicată;
k) operele fotografice şi operele obţinute printr-un procedeu analog fotografiei;
l) hărţile, planşele, schiţele şi lucrările tridimensionale din domeniul geografiei, topografiei, arhitecturii
şi din alte domenii ale ştiinţei;
m) bazele de date;
n) alte opere.
OBIECTE CU REGIM JURIDIC SPECIAL

Organele
Cadavrul Embrionul
umane
•Au un regim juridic •Nu este un lucru, •Nu este un lucru şi nu
special, deoarece pot fi fiindu-i recunoscută o este obiect al dreptului
doar donate in anumită demnitate şi de proprietate.
condiţiile şi în ordinea rezervată o protecţie Întreruperea sarcinii
stabilită de Legea nr.42 specială (art. 10-14 din este posibilă cu
din 2008). Legea nr.42 din 2008). respectarea condiţiilor
•Art. 44 din Cc •Art. 49 Cc şi modului stabilit de
sancţionază cu nulitate reglementează lege (Legea ocrotirii
absolută orice act care respectul persoanei sănătăţii nr.411 din
are ca obiect conferirea după moarte, respectul 1995, Ordinul
unei valori cu privire la memorie şi Ministerului Sănătăţii
patrimoniale respectul cu privire la nr.782 din 2010).
elementelor sau corp. •Art. 47 din Proiectul
produselor corpului •În Proiectul Codului Codului civil din 2002
uman. Civil din 2002 aceste reglementa dreptul la
regelemtări erau la art. viaţă a copilului
64-66. conceput.
EXTRAS DIN LEGEA NR. 42 DIN 06.03.2008 PRIVIND
TRANSPLANTUL DE ORGANE, ŢESUTURI ŞI CELULE UMANE, ÎN
MONITORUL OFICIAL NR. 81 DIN 25.04.2008, INTRATĂ ÎN VIGOARE LA
25.10.2008.

Articolul 1. Obiectul reglementării


Prezenta lege este cadrul juridic de reglementare a transplantului pentru toate organele,
ţesuturile şi celulele umane, inclusiv celulele hematopoietice prelevate din cordonul ombilical,
măduva osoasă şi sîngele periferic, exceptînd organele, ţesuturile şi celulele reproductive (în afară
de uter), organele, ţesuturile şi celulele embrionale şi fetale (inclusiv celulele hematopoietice
embrionale), organele, ţesuturile şi celulele prelevate de la animale, sîngele şi derivatele din sînge.
Articolul 27. Interzicerea obţinerii de profituri financiare
(1) Se interzice obţinerea de profituri financiare ca urmare a donării de organe, ţesuturi sau
celule umane.
(2) Donatorii pot primi o indemnizaţie care se limitează strict la acoperirea cheltuielilor şi a
inconvenienţelor, şi anume:
a) recompensarea donatorilor în viaţă în legătură cu pierderea veniturilor şi cu alte cheltuieli
justificate, cauzate de donare sau de examinările medicale aferente;
b) achitarea cheltuielilor justificate pentru serviciile medicale legale sau serviciile tehnice
aferente donării. Donatorii de organe în viaţă beneficiază de o poliţă de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală pe viaţă, finanţată din bugetul de stat.
(21) Instituţia medico-sanitară asigură transportul donatorului decedat de la care s-au prelevat
organe destinate transplantului.
(3) Donarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule nu pot constitui obiectul unei
tranzacţii materiale.
(4) Se interzice popularizarea necesităţii transplantului de organe, ţesuturi şi/sau celule în
scopul de a propune sau a obţine profituri financiare sau avantaje corespunzătoare.
ANIMALELE – ˮOBIECTˮ AL REPTULUI
DE PROPRIETATE
Animalele potrivit art. 458 Cc:
- nu sunt lucruri. Ele sînt ocrotite prin legi speciale.
- În privinţa animalelor se aplică în mod corespunzător dispozițiile
legale referitoare la lucruri, cu excepţia cazurilor stabilite de lege.
Astfel, la dobândirea, posesiunea, folosinţa şi dispoziţia
lor se aplică regulile referitoare la lucruri.
Concluzia:
Animalele sunt obiecte ale dreptului de proprietate, dar
trebuie să aibă un statut legal special (alin. 3 art. 517
Cc, art.art. 157, 158 din Codul Contravenţional al RM
etc.).
A se vedea: Tatiana Tabuncic, Statutul legal al animalelor de
companie // Culegere de comunicări la Conferinţa ştiinţifică naţională
cu participare internaţională „Integrare prin cercetare şi inovare” 28-29
septembrie 2016, Chişinău, CEP USM, 2017, pp.82-91.
EXTRAS DIN CODUL CONTRAVENŢIONAL AL REPUBLICII
MOLDOVA NR. 218 DIN 24.10.2008, ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 3-6
DIN 16.01.2009.DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE: 31.05.2009

Articolul 158. Încălcarea regulilor de întreţinere a câinilor,


pisicilor şi altor animale

(1) Încălcarea interdicţiilor sau a regulilor de întreţinere a


cîinilor, pisicilor şi altor animale, aprobate prin decizie a
autorităţii administraţiei publice locale,
se sancţionează cu avertisment sau cu amendă de la 5 la 10
unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de
la 20 la 40 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu
funcţie de răspundere.

(2) Plimbarea cîinilor sau altor animale în locuri publice contrar


regulilor aprobate prin decizie a autorităţii administraţiei
publice locale
se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi
convenţionale.
DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA
TERENURILOR

Propagarea dreptului de proprietate asupra


terenurilor
Delimitarea suprafeţei terenului:
a) Subsolul – prelungirea naturală a solului, cu
care face corp comun, aparţine proprietarului
solului. Nu se întinde până în centrul
pământului, ci este limitat de:
1. limitele stabilite în interes public - bogăţiile de
orice natură a subsolului (alin. 4 art. 127 Constit.)
2. dreptul asupra lucrărilor şi instalaţiilor
subterane ce pot fi efectuate de autorităţile publice
în subsolul oricărei proprietăţi (limită materială a
dreptului proprietarului solului asupra subsolului).
B) SPAŢIUL DE DEASUPRA TERENULUI
(PROIECŢIA VERTICALĂ A DREPTULUI DE
PROPRIETATE)

– nu se confundă cu spaţiul aerian (alin. 4 art. 127


Constituţie) al Republicii Moldova - spaţiul aerian de
deasupra teritoriului Republicii Moldova, art. 3 din Legea
nr.1237 din 09.07.1997 aviaţiei civile, în Monitorul Oficial
nr. 69-70 din 23.10.1997;
Dreptul de proprietate asupra spaţului aerian de deasupra
terenului cuprinde volumul delimitat de suprafaţa solului
şi de limita inferioară a spaţiului aerian.
Art. 2. din Legea nr.143 din 21.06.2012 privind controlul
spaţiului aerian în Monitorul Oficial nr. 155-159 din
27.07.2012
Spaţiul aerian al Republicii Moldova reprezintă coloana de aer situată
deasupra teritoriului său, pînă la limita inferioară a spaţiului
extraatmosferic, asupra căreia Republica Moldova îşi exercită
drepturile sale suverane conform normelor dreptului internaţional.
V. REGIMUL JURIDIC AL BUNURILOR
DOMENIUL PRIVAT

Bunurile domeniului privat aparţin


persoanelor fizice, juridice, statului sau al
unităţilor administrativ-teritoriale asupra cărora
titularul exercită atributele dreptului de
proprietate (posesiunea, folosinţa şi dispoziţia)
în mod exclusiv şi perpetuu, prin putere şi
interes propriu, în condiţiile legii.
Concluzia: art. 471 Cc instituie prezumţia că
bunurile fac parte din domeniul privat, dacă prin
lege sau în modul stabilit de lege nu sunt trecute
în domeniul public.
TITULARII DREPTULUI DE PROPRIETATE
ASUPRA BUNURILOR DOMENIULUI PRIVAT

1.Persoanele:
- fizice şi
- juridice;
2. Statul şi
3. Unităţile administrativ-
teritoriale.
REGIMUL JURIDIC AL BUNURILOR
DOMENIULUI PRIVAT

Bunurile domeniului privat:


a) se află în circuitul civil;
b) sunt prescriptibile;
c) sunt sesizabile.
A) BUNURILE DOMENIULUI PRIVAT
SE AFLĂ ÎN CIRCUITUL CIVIL

Acestea fac obiectul oricărui


act juridic civil.
Regula generală:
- toate bunurile pot circula
liber (art. 457 Cc).
EXCEPŢIE:
- bunurile circulaţia cărora este limitată sau interzisă
prin lege (art. 457 Cc).
Bunurile limitate în circuit – pot fi dobândite,
deţinute, folosite sau înstrăinate în condiţiile legii.
Restricţiile de circuit se pot referi la:
a) subiectele ce pot dobândi şi înstrăina aceste bunuri:
art. 7 din Legea nr. 130 din 08.06.2012 privind regimul
armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă (în continuare
– Legea nr. 130/2012);
b) condiţiile de încheiere a actelor juridice: art. 9 din
Legea nr. 1530 din 22.06.1993 privind ocrotirea
monumentelor (în continuare – Legea
nr.1530/1993).
Bunurile circuitul cărora este interzis prin lege:
-art. 127 alin. 4 Constituţie şi art. 471 alin. 3 Cc.
EXTRAS DIN LEGEA NR. 130/2012
Articolul 7. Condiţiile de acordare a permisului de procurare a armelor letale şi neletale supuse autorizării şi, după caz, a
permisului de armă
(1) Permisul de procurare a armelor letale şi neletale supuse autorizării şi, după caz, permisul de armă se acordă persoanelor prevăzute la art. 8
alin. (1) dacă nu se află în una din situaţiile specificate la alin. (2) din prezentul articol şi întrunesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au împlinit vîrsta de 21 de ani;
b) au absolvit un curs de instruire teoretică şi practică de mînuire a armei de foc, organizat de o persoană juridică acreditată în domeniu, în
condiţiile legii, cu excepţia personalului atestat din cadrul autorităţilor administraţiei publice care au competenţe în domeniul apărării
naţionale, securităţii statului şi al ordinii publice;
c) dispun de condiţii pentru asigurarea securităţii şi integrităţii armelor şi a muniţiilor;
d) sînt apte din punct de vedere psihologic şi medical pentru a deţine şi a folosi arme şi muniţii;
e) au calitatea impusă de lege, atestată prin documente prevăzute în normele de aplicare a prezentei legi, în funcţie de destinaţia armelor.
(2) Permisele prevăzute la alin. (1) nu se acordă persoanelor care se află în una din următoarele situaţii:
a) sînt învinuite sau inculpate în cauze penale pentru fapte săvîrşite cu intenţie, potrivit legislaţiei în vigoare;
b) au antecedente penale;
c) le-a fost anulat, în ultimii 5 ani, dreptul de procurare, deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armelor letale ori a armelor neletale
supuse autorizării, cu excepţia situaţiilor în care măsura de anulare s-a dispus ca urmare a pierderii calităţii prevăzute la art. 8 alin. (2);
d) au pierdut sau li s-au sustras, în împrejurări imputabile lor, armele letale sau neletale supuse autorizării;
e) au fost condamnate prin hotărîre judecătorească irevocabilă pentru infracţiuni comise cu intenţie, cu folosirea armelor sau a muniţiilor, a
substanţelor şi materialelor explozive sau toxice, precum şi a substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor;
f) au fost condamnate prin hotărîre judecătorească irevocabilă la pedeapsă de privaţiune de libertate pentru infracţiuni grave, deosebit de
grave şi excepţional de grave comise cu intenţie;
g) prezintă pericol pentru ordinea publică, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor şi se află la evidenţă specială în organele de poliţie.
EXTRAS DIN LEGEA NR. 1530/1993

Art.9.
(1) Monumentele ce sînt în proprietate privată pot fi
vîndute, donate sau înstrăinate cu notificarea
obligatorie a organelor de stat pentru ocrotirea
monumentelor. La cumpărarea-vînzarea monumentelor,
statul are dreptul de preemţiune.
(2) Tranzacţiile în privinţa monumentelor încheiate cu
încălcarea prevederilor stabilite la alineatul (1) se
consideră nule şi atrag după sine răspunderea prevăzută
de Codul civil.
BUNURILE DOMENIULUI PRIVAT SUNT:
Prescriptibile: Sesizabile – pot fi
– titularul îşi poate urmărite de către
apăra dreptul încălcat creditori.
prin intentarea unei Excepţie:
acţiuni în instanţa de - art. 89 din Codul de
judecată în decursul executare al
termenului de Republicii Moldova,
prescripție; stabileşte care bunuri
- pot fi dobândite în ale persoanelor fizice
proprietate prin nu pot fi urmărite.
uzucapiune
(prescripţia
achizitivă).
ART. 89 DIN CODUL DE EXECUTARE NR. 443
DIN 24.12.2004, ÎN MONITORUL OFICIAL, NR. 214-
220 DIN 05.11.2010.
Bunurile debitorului care nu pot fi urmărite
Nu pot fi urmărite:
1) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului persoană fizică şi al membrilor lui de
familie:
a) îmbrăcămintea, pentru fiecare persoană: un palton de iarnă şi unul de toamnă, un costum de iarnă şi unul de
vară (pentru bărbaţi), două rochii sau două costume de vară şi două de iarnă (pentru femei), o pălărie şi o căciulă
de iarnă, două broboade de vară şi două de iarnă (pentru femei), altă îmbrăcăminte întrebuinţată timp îndelungat şi
care nu are valoare;
b) încălţămintea, lenjeria de corp şi de pat, cu excepţia obiectelor confecţionate din materiale preţioase, precum
şi a obiectelor care au valoare artistică;
c) toate bunurile copiilor;
d) mobila: cîte un pat şi un scaun pentru fiecare persoană, o masă, un dulap pentru familie;
e) icoanele şi portretele de familie, verighetele;
f) ordinele, medaliile, alte semne distinctive cu care a fost decorat debitorul sau membrii lui de familie;
g) obiectele (inclusiv manualele şi cărţile) necesare debitorului pentru a-şi continua exercitarea profesiei;
h) mijloacele de transport speciale pentru persoanele cu dizabilităţi, obiectele necesare persoanelor cu
dizabilităţi şi bolnavilor, destinate îngrijirii lor;
i) produsele alimentare în cantităţi necesare pentru hrana debitorului şi a membrilor lui de familie pe 3 luni;
j) combustibilul necesar în prepararea bucatelor şi încălzirea locuinţei familiei în perioada rece a anului;
2) seminţele de culturi agricole pentru însămînţare şi sădire, în limitele necesare uzului personal al debitorului
şi familiei sale, cînd acestea aparţin unui debitor persoană fizică, a cărui activitate nu ţine de producerea sau
comercializarea acestora;
3) nutreţul pentru vitele care nu au fost urmărite, necesar pînă la strînsul nutreţurilor noi sau pînă la scoaterea
vitelor la păşunat, după caz;
5) bunurile din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;
6) alte bunuri care, conform legii, nu pot fi urmărite.
VI. REGIMUL JURIDIC AL BUNURILOR
DOMENIULUI PUBLIC

Art.471 Cc:
- sunt de domeniul public
bunurile:
1. incluse prin lege la această
categorie;
2. care prin natura lor sunt de uz
sau de interes public.
SUNT INCLUSE DE LEGE LA DOMENIUL
PUBLIC BUNURILE ENUMERATE LA:
- Art. 127 alin. 4 din Constituţia Republicii Moldova;
- Art. 471 alin. 3 din Codul Civil;
- Art. 55, 56 din Codul Funciar nr. 828 din 25.12.1991, în
Monitorul Oficial nr.107 din 04.09.2001;
- Art. 6 din Codul Subsolului nr. 3 din 02.02.2009, în Monitorul
Oficial nr. 75-77 din 17.04.2009, data intrării în vigoare:
17.07.2009 ;
- Art. 4 alin. 3 din Legea apelor nr. 272 din 23.12.2011, în
Monitorul Oficial nr. 81 din 26.04.2012, data intrării în
vigoare: 26.10.2013;
- Art. 6 din Codul Silvic nr. 887 din 21.06.1996, în Monitorul
Oficial nr. 4-5 din 16.01.1997, data intrării în vigoare:
16.01.1997;
- Legea nr. 322 din 18.07.2003 cu privire la declararea
complexului "Combinatul de Vinuri "Cricova" - S.A.“
drept obiect al patrimoniului cultural- naţional al Republicii
Moldova, în Monitorul Oficial nr. 191 din 05.09.2003.
FAC PARTE DIN DOMENIUL PUBLIC
BUNURILE:
de uz public: de interes public (alin. 2 art.
471 Cc) – bunurile care prin
– bunurile care prin natura lor au destinaţia de
natura lor au o folosinţă a fi folosite sau exploatate
generală şi sunt în cazul unui serviciu
accesibile tuturor public, în activităţi ce
membrilor societăţii. interesează întreaga
societate, fără a exista acces
Exemplu: la folosirea lor concretă şi
pieţele, podurile, nemijlocită de o persoană
fântânile, parcurile sau mai multe persoane.
publice, cimitirele etc. Exemplu: căile ferate, clădirile
şcolilor, spitalelor, cu
excepţia celor private,
teatrele, muzeele de stat,
bibliotecile de stat,
cazărmile etc.
CARACTERELE JURIDICE ALE BUNURILOR
DOMENIULUI PUBLIC (ALIN. 4 ART. 471 CC):

1. Inalienabile;
2. Imprescriptibile;
3. Insesizabile.
CARACTERELE JURIDICE ALE BUNURILOR
DOMENIULUI PUBLIC
(ALIN. 4 ART. 471 CC)

• Acţiunea în revendicarea
• Sunt excluse din bunului domeniului •Bunurile domeniului
circuitul civil. public poate fi exercitată public nu pot fi
Actele juridice oricând, nu se stinge prin urmărite în baza
civile care are ca ne intentarea ei într-un pretenţiilor
termen stabilit de lege; creditorilor, creanţele
obiect aceste • Acţiunea în revendicare
bunuri sunt lovite care vor putea fi
nu poate fi respinsă de
de nulitate pârât prin invocarea satisfăcuţe din contul
absolută. Ele nu dobândirii dreptului de bunurilor domeniului
proprietate prin privat ale statului
pot fi obiect al altor uzucapiune. sau UAT.
drepturi reale.

Imprescriptibile
Inalienabile extinctiv şi Insesizabile
achizitiv