METODE ŞI STRATEGII DE

ÎNVĂŢARE CENTRATE PE
ELEV

-Ce presupune învăţarea centrată pe elev?

-Care este rolul metodelor de învăţare
centrată pe elev?
-Ce metode folosim?

1
 CE PRESUPUNE ÎNVĂŢAREA
CENTRATĂ PE ELEV?
 Învăţarea centrată pe elev reprezintă o abordare care
presupune un stil de învăţare activ şi integrarea programelor de învăţare
în funcţie de ritmul propriu de învăţare al elevului. Elevul trebuie să fie
implicat şi responsabil pentru progresele pe care le face în ceea ce
priveşte propria lui educaţie.

 AVANTAJELE ÎNVĂŢĂRII CENTRATE PE ELEV:

 Creşterea motivaţiei elevilor, deoarece aceştia sunt conştienţi că pot
influenţa procesul de învăţare;
 Eficacitate mai mare a învăţării şi a aplicării celor învăţate, deoarece
aceste abordari folosesc învăţarea activă;
 Învăţarea capătă sens, deoarece a stăpâni materia înseamnă a o înţelege;
 Posibilitate mai mare de includere - poate fi adaptată în funcţie de
potenţialul fiecarui elev, de capacităţile diferite de învăţare, de contextele
de învăţare specifice.

2
CARE ESTE ROLUL METODELOR DE
ÎNVAŢARE CENTRATĂ PE ELEV?
 Metodele de învăţare centrată pe elev fac lecţiile
interesante, ajută elevii să realizeze judecăţi de substanţă şi
fundamente, sprijină elevii în înţelegerea conţinuturilor pe
care sa fie capabili sa le aplice în viaţa reală.
 Printre metodele care activează predarea-învăţarea sunt şi
cele prin care elevii lucrează productiv unii cu alţii, îşi
dezvoltă abilităţi de colaborare şi ajutor reciproc. Ele pot
avea un impact extraordinar asupra elevilor datorită
denumirilor, caracterului ludic şi oferă alternative de
învăţare cu ,,priză” la copii.
 În vederea dezvoltării gândirii critice la elevi, trebuie să
utilizăm, cu precădere unele strategii activ-participative,
creative. Acestea nu trebuie rupte de cele tradiţionale, ele
marcând un nivel superior în spirala modernizării
strategiilor didactice.
3
 CE METODE FOLOSIM?
METODE CU VALENŢE CREATOARE:
‫٭‬Brainstormingul;
‫٭‬Metoda ,,ciorchinelui”;
‫٭‬Turul galeriei;
‫٭‬Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6;
‫٭‬Dezbaterea panel;
‫٭‬,,Debate”;
‫٭‬Jocul de rol.

METODE CU VALENŢE ACTIVIZATOARE:

‫٭‬Metoda cadranelor;
‫٭‬Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat;
‫٭‬Mozaicul;
‫٭‬Discuţia;
‫٭‬Reţeaua de discuţie;
‫٭‬Cubul;
‫٭‬Organizatorii grafici;
‫٭‬Problematizarea;
‫٭‬Studiul de caz.
4
 METODA CUBULUI
 Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte
explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe
perspective.

ETAPE:
√ 1.Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează: descrie,
compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.
√ 2.Se anunţă tema/subiectul pus în discuţie;
√ 3.Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup
rezolvând una dintre cerinţele înscrise pe feţele cubului;
√ 4.Se comunică forma finală a scrierii, îitregului grup (se pot
afişa/nota pe caiet).

5
 EXEMPLU
Limba şi literatura română
Clasa a IV-a
Lecţia: Substantivul (consolidare)

1. Descrie partea de vorbire: substantiv.

Partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene
ale naturii, stări sufleteşti, acţiuni se numeşte substantiv.
2. Compară în exemplele următoare felul substantivelor.
Toţi copiii s-au aşezat pe pământ să iarba. (substantiv comun)
Planeta Pământ are mulţi locuitori. (substantiv propriu)
Copiii scriu frumos. (acţiune-verb)
Scrisul este o necesitate. (denumirea acţiunii-substantiv)
Pisica toarce pe sobă. (denumeşte o fiinţă)
Cartea este interesantă. (denumeşte un lucru)
3. Analizează substantivele subliniate din propoziţia: Maria merge la
cumpărături. (fel, gen, număr).
Maria – substantiv propriu, genul feminin, numărul singular.
cumpărături – substantiv comun, genul feminin, numărul plural.
6
 4. Asociază substantivelor urmatoare adjective:
fata.....(frumoasă) fetele....(ascultătoare)
cântece...(interesante) cântecul...(nou)
băieţi..(harnici) băiatul...(scund)

 5. Aplică utilizând într-un scurt text (dialog) 5/10 substantive

pe care să le subliniaţi.
Maria a plecat în excursie. Ea vede multe lucruri interesante.
Şi-a cumpărat suveniruri pentru cei de acasă. Ce bucuroasă
este fata că a mers in excursie !

 6. Argumentează de ce cuvintele subliniate în propoziţia

următoare sunt substantive: Elevii merg la şcoală.
- denumesc * fiinţe:elevii;
* lucruri:şcoală;
- se numara: un elev-doi elevi;
o şcoală-două şcoli;
-li se poate adăuga un adjectiv: elevii harnici; frumoasa şcoală.
7
 METODA ,,ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM
ÎNVĂŢAT
Metoda se bazează pe cunoaştere şi experienţele anterioare ale elevilor, pe care le
vor lega de noile informaţii ce trebuie învăţate.

ETAPE:
•Listarea cunoştinţelor anterioare
despre tema propusă;
•Construirea tabelului (învăţător);
•Completarea primei coloane;
•Elaborarea întrebărilor şi completarea coloanei a doua;
•Citirea textului;
•Completarea ultimei coloane cu răspunsuri la întrebările din a doua coloană, la
care se adaugă noile informaţii;
•Compararea informaţiilor noi cu cele anterioare;
•Reflecţii în perechi/cu întreaga clasă.
Ceea ce ştim/credem că ştim Ceea ce vrem să ştim Ceea ce am învăţat

8
Matematică
EXEMPLU
Clasa a IV-a
Lecţia: Ordinea efectuării operaţiilor
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT
-operaţii matematice: adunare, 1. Cum se rezolvă Rezolvăm exerciţiile din paranteza
scădere, inmulţire, imparţire. exerciţiile cu paranteze (), [ ] rotundă şi apoi pe cele din cea pătrată.
-termeni, sumă, descăzut, scăzător, ?
rest, factori produs, deîmpărţit,
împărţitor, cât, rest.

-proba operaţiilor: 2. Care este ordinea Se rezolvă exerciţiile din paranteza

T1=S–T2 D=R+S; S=D–R rezolvării acestor exerciţii? rotundă, apoi cea pătrată se transformă în
F1=P:F2 D=CxÎ+r; Î=(D-r):C rotundă şi apoi se rezolvă exerciţiul din
paranteză.
-operaţii de ordinul I (adunare, 3.Cum rezolvăm exerciţiile Se rezolvă întâi exerciţiile de înmulţire şi
scădere) şi de ordinul II (înmulţire, fără paranteze, dar care împărţire, în ordinea în care sunt scrise,
împărţire) conţin toate operaţiile? apoi cele de adunare şi scădere.

-parantezele (), [ ]. 4.Cum rezolvăm Realizăm planul problemei, observăm

problemele printr-un exerciţiile fiecărei aflări şi le grupăm într-
exerciţiu? un exerciţiu folosind şi parantezele dacă
este cazul.

-rezolvarea de probleme. 5.Cum compunem Ne gândim la operaţiile exerciţiului, ce

probleme după un exerciţiu? sintagme folosim, în ce ordine alcătuim
enunţul problemei.
9
 METODA CIORCHINELUI
Este o metodă didactică, utilizată individual sau în
grup, care constă în evidenţierea de către elevi a
legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale
acestora şi a relevării unor noi asociaţii.

ETAPE:
√ 1. Scrierea unui cuvânt/ a unei propoziţii – nucleu;
√ 2. Găsirea unor cuvinte/ sintagme în legătură cu
termenul pus în discuţie (noţiuni generale);
√ 3. Trasarea unor linii de la cuvânt/ propoziţie –
nucleu către cuvintele/ sintagmele noi;
√ 4. Completarea schemei până la exprimarea
timpului.
10
EXEMPLU
Limba şi literatura română
Clasa a III-a
Lecţia: ,,Cartea"
,,Cărţile au suflet"

format
conţinut mesaje informaţii

texte imagini învăţături

coperţi foi
utile
simboluri
emoţii
pagini literare interesante
anexe
desene

nonliterare în proză lirice

mari frumoase

reclama articolul
11
 Metodele active acordă valoare activismului subiectului:
 Valorifică gândirea critică/ creativitatea;
 Presupun complementaritate – relaţii;
 Sistematizează experienţe subiective;
 Presupun colaborare – cercetare comună;
Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele
promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre
personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate
evidente.
Acest tip de interactivitate determină ,,identificarea
subiectului cu
situaţia de învăţare în care acesta este antrenat“ ceea ce duce la
transformarea elevului în stăpânul propriei formări.
12