Avortul

Aici nu ne vom referi la avorturile

spontane, produse fara voia mamei, din
motive medicale, ci doar la cele efectuate
in deplina cunostinta de cauza.
 Majoritatea oamenilor nu ştiu ce se
întâmplă în timpul unui avort. Nici
femeile care au avortat nu ştiu că de
fapt au omorât un copil. Ele "au
auzit" că de fapt până în luna a treia
este doar un ghem de celule şi nu un
om adevărat. Nimic mai fals! Viaţa
începe în momentul concepţiei.
 După 8 săptămâni când se efectueză
avortul, copilul are deja toate organele
formate. Simţurile sunt prezente: ei simt
durerea şi avortul devine un măcel. Le
bate inima dar apoi se opreşte când va fi
rupt în bucăţi .
Un cercetator britanic a reusit sa obtina, cu ajutorul
unui nou tip de scanare prin ultrasunete, imaginea
inedita a unui fetus de 12 saptamani
Studiul arata ca:

-- de la 12 saptamani bebelusul nenascut se intinde,

da din picioare si face pasi prin uter, nefiind inca simtit
de mama in aceasta faza;
-- de la 18 saptamani isi poate deschide ochii, desi
majoritatea medicilor considera ca pleoapele sunt lipite
pana la 26 de saptamani;
-- de la 26 de saptamani poate realiza o gama larga
de gesturi si manifestari specifice copilului - sa se
scarpine, sa zambeasca, sa planga, sa sughita si sa-si
suga degetele.
 Dupa o gestatie de
22 de saptamani,
bebelusii sunt capabili
de miscari fine ale
mainilor si degetelor.
Intr-un timp foarte
scurt acest bebelus
se scarpina, isi freaca
si mangaie obrazul
 Fetusii de 11
saptamani au fost
vazuti cu degetele
in gura. Acest
bebelus a inceput
sa-si suga degetul
mic de la picior
 Bebelusii produc o
miscare
asemanatoare
cascatului
Metodele chirurgicale prin care se
realizeaza un avort provocat

-- aspiratia menstruala;
-- vacuum aspiratia;
-- dilatarea si chiuretajul;
-- dilatarea si evacuarea;
-- histerotomia (operatia cezariana);
--avortul medical RU 486
(Mifepristone).
 Aspiratia menstruala
Este o variantă de vacuum-aspiraţie şi
reprezintă o metodă chirurgicală la
începutul anilor 1970 .Procedeul se
practică în primele 2 săptămâni de
amenoree şi în general decurge fără
anestezie .Pentru că procedeul are loc
înainte ca testul de sarcină să fie pozitiv, un
număr mare de aspiraţii menstruale s-au
făcut la paciente care nu erau insarcinate
 Vacuum aspiratia

Această metodă chirurgicală a fost

descrisă prima dată în anul 1860.
Această metodă este cea mai des
folosită în Occident;
Se efectuează între săptămânile 6-12
(trim. I de sarcină), când copilul este deja
destul de bine dezvoltat: mâinile, picioarele,
faţa şi toate organele sunt prezente, ele
doar trebuie să mai crească;
 Tehnica: prin colul uterin dilatat, medicul
introduce în uter o canulă flexibilă din
plastic; cu ajutorul unei pompe electrice sub
presiune, este aspirată placenta şi copilul,
care, astfel, va fi rupt în bucăţi. Deoarece
capul este mai mare, el se detaşează de
trunchi şi va fi sfărâmat cu un instrument
special pentru a fi apoi aspirat. Deseori, nu
se poate distinge în această grămadă de
sânge, resturi de placentă şi copil, dacă au
mai rămas resturi în uter.
 Dilatarea si chiuretajul
Metoda este folosită în trim. I de
sarcină. Procedeu folosit înainte de
introducerea vacuum-aspiraţiei, se
asociază cu un risc crescut de complicaţii.
A fost metoda cea mai frecvent folosită la
noi în ţară în cazul avortului „la cerere”.
 Este metoda cea mai des utilizatǎ la noi în ţarǎ. Ea
tinde să fie înlocuită cu cea prin aspirare, dar încă sunt
multe centre în ţară care folosesc exclusiv această metodă.
La început se dilatǎ colul uterin pentru ca medicul sǎ
poatǎ pǎtrunde cu instrumentele necesare în cavitatea
uterinǎ. Cu ajutorul unui instrument care seamǎnǎ cu un
cleşte, se extrage copilul care astfel este rupt în bucǎţi.
Dupǎ ce se extrag toate fragmentele copilului, cu ajutorul
unei chiurete se scoate placenta. Pacienta pierde mult
sânge. Se controleazǎ dacǎ copilul a fost scos în totalitate
prin ,reconstituirea" lui cu ajutorul fragmentelor extrase. Cu
toate acestea se ajunge frecvent la infecţii, perforǎri
uterine, soldate uneori cu extragerea uterului sau chiar cu
moartea femeii.
 Dilatarea si evacuare
• Metoda este folosită în trim. II de sarcină. După
16 săptămâni de gestaţie, se practică dilatarea
şi evacuarea Tehnica constă în dilatarea largă a
orificiului cervical, urmată de distrucţia mecanică
şi evacuarea părţilor fetale. După eliminarea
completă a fătului, se foloseşte o vacuum-
chiuretă cu lumen larg pentru îndepărtarea
placentei şi a resturilor rămase. Riscurile de
perforaţie uterină sunt crescute din cauza fătului
mare şi a pereţilor uterini mai subţiri.
 Histerectomia
Histerotomia (incizia uterului sau operaţie cezariană), se
preferă uneori atât avortului prin dilatare şi chiuretaj, cât
şi celui indus medical. Acestea devin uneori necesare din
cauza unei inducţii medicale eşuate în al doilea trimestru
de sarcină. Tehnicile folosite sunt similare cu cele de la
naşterea prin operaţie cezariană, cu excepţia inciziilor
abdominale şi uterine, care sunt mai mici
Prin „histerotomie” se deschide uterul printr-o intervenţie
chirurgicală, asemănătoare cu cea din operaţia
cezariană, iar copilul este aruncat. Aproape toţi copiii
sunt vii, ulterior ei sunt omorâţi fie printr-o injecţie letală
care le induce un stop respirator, fie fiind lăsaţi să moară
singuri (după ore de suferinţă).
 Avortul medical RU 486
(Mifepristone)
Inhibitorii receptorilor de progesteron:
mifepriston (RU 486)

În timpul sarcinii, progesteronul păstrează

uterul într-o stare de pasivitate (necontractil) care
este esenţială pentru dezvoltarea normală a fătului.
Privarea (lipsa) de progesteron previne astfel
implantaţia. RU 486 transformă uterul inactiv într-
unul activ prin declanşarea contracţiilor uterine într-
un interval de timp de 24 până la 36 de ore.
 Administrarea de RU 486 duce la o
sângerare continuă pentru aproximativ 10
zile după avort, iar cantitatea de sânge
pierdut este similară cu cea din timpul
avortului chirurgical prin aspiraţie
Efectul lui nu este îndreptat direct
împotriva embrionului şi a fătului, ci
împotriva placentei pe care o distruge,
copilul murind practic din lipsă de oxigen şi
substanţe nutritive (pe care le primea prin
intermediul placentei).
 Complicatii dupa avort
Complicatii imediate: Complicatii tardive:
-hemoragia uterina; -anomalii menstruale;
-perforatia uterina; -infertilitate;
-avortul spontan;
Complicatii precoce: -efecte
-infectia. psihice(depresie etc);
-tulburari afective
-cresterea frecventei
sarcinilor extrauterine
-mortalitate
 Date statistice
-Mortalitate prin avort. Numarul de avorturi
efectuate in tara noastra in diferite perioade:
-Numarul de avorturi din Romania efectuate in
perioada 1989-2000, deci dupa legalizarea
avortului sunt in numar 11.000.000. Numai in
anul 1990 s-au efectuat un milion de avorturi in
Romania. La nivelul judetului Cluj, dupa
statisticile din 1997 s-au efectuat 3221 de
avorturi.
 -In cadrul consilierilor facute in Clinica de Obstetrica-
Ginecologie I Cluj (1 octombrie 2001 - 1 martie 2002),
am constatat ca se efectueaza in medie 8 avorturi pe zi,
ceea ce inseamna aproximativ 2000 pe an. De aici
rezulta ca numarul avorturilor a crescut vertiginos iar din
statistica facuta, un procent de 15% sunt eleve si
studente!!!
-Pe plan mondial, Romania continua sa fie in frunte in
ceea ce priveste avorturile, inregistrandu-se o rata de 3
avorturi la fiecare nastere vie.
 “Doamne, Tu m-ai alcătuit în
pântecele maicii mele.
Te voi lăuda, că sunt o făptura aşa
de minunată”

(Psalmul 138)