CERINȚELE IGIENICE CĂTRE

ILUMINATUL,
ÎNCĂLZIREA ȘI AERISIREA
ÎNCĂPERILOR
INSTITUȚIILOR PENTRU COPII
ȘI
ADOLESCENȚI.
AMENAJAREA SANITARO-TEHNICĂ
 SUBIECTE PENTRU PREZENTARE
1. Natura, componența și importanța radiației solare.
2. Iluminatul natural al diferitor încăperi.
3. Noțiuni și definiții atribuite iluminatului.
4. Cerințe igienice și indicii de evaloare privind
iluminatului natural al încăperilor.
5. Iluminarea artificială.
6. Microclima încăperilor
7. Viteza curenților de aer și ventilarea încăperilor.
8. Asigurarea sanitaro – tehnică a instituțiilor pentr
copii.
9. Legislația privind iluminatul, încălzitul, ventilarea și
asigurarea sanitaro – tehnică a instituțiilor pentru
copii
si tineri.
 1. Natura,
componența și
importanța radiației
solare.
 Iluminatulnatural al incăperilor
este asigurat de razele vizibile al
spectrului solar, care prezintă un
flux de unde electromagnetice cu
viteza de deplasare de 300 000
km/sec.

 Razele cu lungime de 280-265nm

transformă provitamina D
(ergostirina) în vitamina D
(calciferol) ce serveşte pentru
profilaxia rahitismului.
 Spectrul solar e alcătuit de trei feluri
de radiaţie:
a) Radiaţia vizibilă, 59% din volumul total.
lungimea de undă este de la 400 până la 760 nm,
crează condiţii optime pentru activitatea organului
optic;
b) Radiaţia infraroşie, 40% din volumul total.
lungimea undei de la 420 până la 0,76 nm. 75% din
aceste raze au lungimea undelor mici de la 0,76
până
la 1,4 nm., penetrează adânc ţesuturile corpului şi au
efect termic (factor analgetic şi absorbţia a diferitor
inflamaţii);
 c) Radiaţia ultravioletă – 1%,
lungimea
de undă de la 400 până la 5 nm,
are trei
regiuni de acţiuni:
- Fluoriscentă
- Eritemă
- Bactericidă
3. ILUMINATUL
NATURAL
AL DIFERITOR
INCĂPERI
 Există 2 moduri de iluminare a
încăperilor:
- naturală
- artificială
La rândul său iluminarea naturală poate
fi:
 laterală - golurile (ferestrelor) pereţilor
exteriori,
unilaterală şi bilaterală
 de plafon - ( de cupolă, de sus), sau
suprapusă din
contul dischizăturilor tavanului la ultimul etaj
 mixtă ( combinată )
 3. Noțiuni și
definiții atribuite
iluminatului
( conform NCM
C.04.02:2017 ILUMINATUL
NATURAL ȘI ARTIFICIAL )
 1. Climatul de lumină: Totalitatea de condiţii a
iluminatului natural într-una sau altă localitate
(iluminarea şi cantitatea iluminatului pe planul orizontal
şi suprafeţele verticale, orientate divers pe părţiile
orizontului, creat de lumina dispersă a cerului lumina
directă a soarelui, durata sclipirii solare şi albedo
suprafeţei de bază) pe perioada mai mult de zece ani.
2. Coeficientul climei de lumină т: Coeficientul,
care caracterizează particularităţiile climei de lumină.
3. Iluminare naturală: Luminarea încăperilor cu
lumina cerului (directă sau reflectată), care pătrunde
prin golurile de lumină în construcţii de închidere
exterioară.
4. Iluminatul lateral natural: Iluminatul natural al
încăperii prin golurile de lumină în pereţii exteriori.
5. Iluminatul natural bilateral: Iluminatul natural
al încăperii din contul golurilor de lumină, amplasate
în planul a două geamuri.
6. Iluminatul natural de sus: Iluminatul natural al
încăperii prin supralumini, golurile de lumină în
pereţii în locurile de deviere a înălţimilor clădirii
7. Iluminatul natural combinat:
Combinarea iluminării naturale zenitare şi
laterale.
 8. Iluminare localizată: Iluminarea suplimentară la
cea totală, creată de corpuri de luminare care
concentrează fluxul de lumină nemijlocit pe locuri de
muncă.
9. Iluminarea totală: Iluminarea la care corpurile
de iluminare se amplasează în zona superioară a
încăperii uniform (iluminarea totală uniformă) sau în
funcţie de amplasarea utilajului (iluminarea uniformă
localizată).
10. Iluminarea spaţiilor mari (iluminarea antipanica):
Forma iluminării de evacuare pentru preântâmpinarea
panicii şi a accesului sigur spre căile de evacuare.
11. Iluminarea combinată: Iluminarea în care
iluminarea naturală insuficientă conform normelor se
completează cu cea artificială.
 12. Coeficientul iluminării naturale (CIN):
Raportul iluminatului natural, creiat în oarecare
punct al planului determinat în interiorul încăperii
de lumina cerului (nemijlocit sau după reflectări),
către idicele simultan a iluminării orizontale
exterioare, create de lumina boltei cereşti complect
deschise, se exprimă în procente.
13. Coeficientul geometric al iluminării naturale:
Raportul iluminării naturale, formate în punctul de
vizionare a planului determinat în interiorul
încăperii de lumina trecută prin golul de lumină
neâmplut, şi a celui nemijlocit din cercul uniform
luminos la indice instant a iluminării orizontale
exterioare sub bolta cerească complet descoperită,
precum activitatea luminii solare directe la crearea unei
sau altei iluminări se exclude. Se exprimă în procente
 14. Aria relativă a golurilor de lumină Sl/Sp; Sf/Sp:
Raportul ariei supraluminătoarelor sau a ferestrelor
la aria pardoselei luminate a încăperii; se exprimă în
procente.
15. Aria ferestrelor Sf: Aria sumară a golurilor
de lumină (în lumină), aflate în pereţii exteriori ai
încăperii luminate; m2.
16. Cer înnourat CII (la definiţia Comisiei
internaţionale de iluminare - CII): cerul acoperit în
întregime de nouri care satisface condiţiei la care
raportul sclipirii lui la nivelul orizontului la
sclipirea zenitară este egal cu (1 +2sin9)/3.
17. Iluminatul de serviciu:
Iluminarea în timp nelucrător.
18. Iluminatul de avarie: Iluminatul, prevăzut
pentru cazul ieşirii din funcţie a aprovizionării
iluminatului de lucru.
19. Iluminatul artificial suplimentar:
Iluminarea, care se utilizează în timpul zilei de
lucru în zone cu iluminare naturală insuficientă.
20. Coeficient de luminozitate:
Ariea golurilor în lumină (jeamurilor)
raportată la aria pardoselei.
 21. Obiectul de distincţie : obiectul
examinat, o parte din el sau defectul,
care trebuie de distins în procesul de
lucru.
22. Suprafaţa de lucru: Suprafaţa pe care se
execută lucrul şi se normează sau se măsoară
iluminatul
23. Suprafaţa de lucru condiţionată:
suprafaţa orizontală stabilită condiţionat,
amplasată la înălţimea de 0,8 m de la pardosea.
24. Coeficientui de reflecție:
 25. Coeficientul de rezervă Kr (pentru
iluminatul natural): Coeficientul de calcul, care ţine cont
de decăderea CIN în procesul de exploatare, în rezultatul
poluării şi învechirii a elementelor transparente de închidere în
golurile de lumină, deasemenea deminuării calităţilor de
reflecţie a suprafeţelor încăperii.
26. Coeficientul de rezervă Kr (pentru
iluminatul artificial): Coeficientul de calcul, care ţine
cont de decăderea iluminării şi strălucirii în procesul de
exploatare, în rezultatul poluării schimbării nerecuperabile a
calităţilor de reflecţie şi transfer a elementelor optice a
corpurilor de iluminare, decăderea fluxului de lumină şi ieşirea
din funcţiune a surselor de lumină, de asemenea de poluare а
suprafeţelor încăperii, pereţilor exteriori a clădirii sau a
construcţiei, părţii rulante a drumului sau a străzii.
 4.Cerințe igienice și
indicii de evaloare
privind iluminatului
natural al încăperilor.
 ILUMINAREA NATURALĂ. INDICII
DE EVALOARE.
Există 5 indici de evaloare:
1. CIN – coeficientul de iluminare naturală –
norma nu mai mic de 1,25% sau 75 lucşi.
2. CL – coeficientul de luminiozitate – norma
pentru incăperile principale - 1:4 – 1:5
3. CP – coeficientul de profunzime – norma 1:2
4. CU – coeficientul de umbrire
5. CR – coeficientul de reflecţie
6. CT – coeficientul de trecere sau de reţinere
a razelor de lumină
 La iluminatul bilateral a încăperilor de orice
destinaţie, valoarea normată a CIN trebuie să fie asigurată
în punctul de calcul în centrul încăperii la intersecţia
planului vertical a secţiunii caracteristice şi a suprafeţei de
lucru. În clădiri de locuit şi publice, în cazul iluminării
unilaterale, indiceele normat CIN trebuie asigurat:
a) în încăperile locative ale clădirilor de locuit – în
punctul de calcul, amplasat la intersecţia planului vertical al
secţiunii caracteristice a încăperii cu planul pardoselei la
distanţa de 1 m de la peretele maxim distanţat de la
golurile de lumină: într-o singură cameră pentru apartamente
cu 1, 2 şi 3 camere şi în două camere pentru aparamente cu 4
şi mai multe camere. În celelalte încăperi de locuit ale
apartamentelor cu multe camere indiceele normat CIN în
cazul iluminatului lateral trebuie asigurat în punctul de
calcul, amplasat în centrul încăperii pe planul pardoselei.
 b) în încăperile locative ale căminelor, saloanelor şi a
camerelor hoteliere - în punctul de calcul, amplasat la intersecţia
planului vertical al secţiunii caracteristice a încăperii cu planul
pardoselei în centrul încăperii.
c) în încăperile de grupe şi de joacă a instituţiilor preşcolare
pentru copii, în izolatorii şi în încăperile pentru copii înbolnăviţi -
în punctul de calcul, amplasat la intersecţia planului vertical al
secţiunii caracteristice a încăperii cu planul pardoselei la distanţa
de 1 m de la peretele maxim distanţat de la golurile de lumină;
d) în încăperile de studiu şi de studiu şi producere a şcolilor,
şcolilor-internat, instituţiilor de studiu profesional-tehnic şi
studiu mediu specializat - în punctul de calcul, amplasat la
intersecţia planului vertical al secţiunii caracteristice a încăperii
şi a suprafeţei condiţiionate de lucru la distanţa de 1,2 m de la
peretele maxim distanţat de la golurile de lumină;
 Denumirea Coeficientul
suprafeţei de reflecţie
(în%)
Tavanul 70-75

Pereţii (partea de 60
sus)
Lambriul 50

Pardoseaua 15-30

Utilajul şi 35
mobilierul
 APLICAREA PRINCIPALILOR
COEFICIENŢI DE ILUMINARE
NATURALĂ:
Supravegherea igienică
Denumirea coeficientului de
iluminare preventivă curentă

1.Coeficientul de iluminare + ++
naturală(CIN) în proiect -
2. Coeficientul de + -
luminozitate(CL) + ++
3. Coeficientul de +(în plan recomandări
profunzime(CP) situaţional) în timpul
4. Coeficientul de recomandări reparaţiei
umbrire(CU) în timpul cosmetice
5. Coeficientul de finisării +
reflecţie(CR) încăperilor
6. Coeficientul de trecere -
 CERINȚE PENTRU INSTITUȚIILE DE
EDUCAȚIE TIMPURIE
 Nivelul iluminatului natural şi artificial in
instituţiile de educaţie timpurie trebuie să
corespundă prevederilor documentaţiei de proiect
elaborată în conformitate cu normativul în construcţii
NCM C.04.02:2016 „Iluminatul natural şi
artificial”
 În încaperile destinate activităţii copiilor se asigură
un iluminat natural direct, cu un raport luminos de 1/4
- 1/5, iar in dormitoare de 1/6 - 1/8.
 Se evită reducerea iluminatului natural prin obstacole
exterioare, perdele sau prin culori inchise folosite la
zugrăvirea interioarelor.
 Mesele şi scaunele pentru copii în timpul activităţilor
sunt aranjate în aşa fel, încît lumina (naturală sau
artificială) să cadă ori din stînga, ori din dreapta
copilului, în funcţie de necesităţile acestora.
 Toate încăperile vor fi iluminate în mod natural. În sălile
pentru instruire-educare iluminarea se va asigura din
partea stîngă.
 Lumina din dreapta, din spate şi din faţă nu se admite.
 Este admisă iluminarea indirectă a coridoarelor,
lavoarelor şi vestiarelor. Numai lumină artificială poate fi
în depozite, pe coridoarele cantinei, în closetele pentru
personal, în încăperi pentru inventarul sportiv, duşuri şi
closetele de pe lîngă sala sportivă și încăperile amplasate
la subsol.
 Coeficientul iluminării naturale trebuie să fie nu mai
mic de 1,5%-2,0%.
 Coeficientul de reflectare trebuie să fie: caiet-bancă
2:1-4:1, tablă-caiet 1:3-1:10. Coeficientul de
luminozitate în încăperile de instruire a elevilor va
fi 1:4-1:5.
 Coeficientulde reflectare trebuie să fie:
caiet-bancă 2:1-4:1, tablă-caiet 1:3-1:10.
Coeficientul de luminozitate în încăperile
de instruire a elevilor va fi 1:4-1:5.
 Băncile se recomandă să fie de culoare
verde deschisă sau de culoarea naturală a
lemnului cu coeficientul de reflectare 0,1-
0,45. Pereţii, tavanul, podeaua, mobila
trebuie să aibă o suprafaţă mată. Pereţii
claselor, cabinetelor vor fi vopsiţi în culori
calde, culoarea tavanului trebuie să fie
albă. Coeficientul de reflectare a pereţilor
trebuie să fie nu mai mic de 0,6. Se
interzice de a pune pe pervazuri flori.
Dulapurile se vor instala la peretele
interior al clasei.
 În încăperile de instruire se pot folosi
mijloace de reducere a luminii solare -
perdele, jaluzele. Perdelele trebuie să
aibă o culoare deschisă.
 Curăţarea geamurilor se face o dată în
trimestru pe dinafară şi de 1-2 ori în
lună pe dinăuntru.
 Copacii se vor afla la cel puţin 10 m de
la clădirea şcolii. Vopsirea ferestrelor,
zugrăvirea tavanului şi pereţilor se va
efectua după necesitate pînă la 01.09.
5. ILUMINAREA
ARTIFICIALĂ
 Iluminat artificial
Iluminatul artificial se divizează în cel de:
- lucru, - avarie, - pază, - serviciu.
Iluminatul de avarie se divizează în
ilumunat de;
- evacuare, - rezervă.
În caz necesar, o parte a corpurilor
iluminării de lucru sau de avarie, pot fi utilizate
pentru iluminatul de serviciu.
Iluminatul artificial al încăperilor poate fi în
două sisteme:
– comun (uniform şi localizat), - combinat.
 Termeni și definiții
1. Iluminatul artificial suplimentar:
Iluminarea, care se utilizează în timpul zilei de lucru
în zone cu iluminare naturală insuficientă.
2. Iluminatul artificial combinat:
Iluminarea artificială, la care la iluminarea artificială
totală se adaugă cea locală.
3. Iluminarea combinată: Iluminarea în care
iluminarea naturală insuficientă conform normelor se
completează cu cea artificială.
4. Calea de evacuare: Marşrutul destinat
evacuării oamenilor în cazul situaţiei exepţionale.
 5. Efect stroboscopic: Fenomenul de denaturare
a percepţiei vizuale a obiectelor în rotaţie, mişcare sau
schimbare, în lumina licăritoare, aparentă la
coinciderea divizibilităţii caracteristicilor de frecvenţă
a mişcării obiectelor şi schimbarea în timp a fluxului
de lumină în instalaţii de luminare, executate de
sursele de lumină alimentate cu curent alternativ.
 PRINCIPALELE CERINŢE IGIENICE:
 să asigure un nivel necesar de
intensitate şi un spectru optim;
 iluminarea încăperii să fie uniformă şi
fără umbre;
 lumina trebuie să fie difuză;
 lumina nu trebuie să fie orbitoare
(câmpul vizual să fie iluminat cu
fluxul de lumină reflectat).
 Cele mai solicitate surse de iluminare
artificială a încăperilor principale sunt
tuburile luminiscente, care există de mai
multe tipuri:
1. de lumină de zi (LZ),
2. de lumină albă (LA),
3. de lumină albă caldă(LAC),
4. de lumină albă rece (LAR)
5. iar pentru becuri cu incandescenţă-corpurile
inelare - (CI) cu puterea becului de 300 W.
 CERINȚE IGIENICE CĂTRE ILUMINATUL
ARTIFICIAL ÎN INSTITUȚIILE
PREȘCOLARE
 Nivelul iluminatului artificial în încăperile
de grupă trebuie să fie de tip general.
Nivelul iluminatului artificial în sala
pentru jocuri, ocupaţii, muzică şi săli de
sport pentru copiii cu deficienţe severe
de vedere, trebuie să fie de cel puţin
600-800 lx, pentru copiii care suferă de
fotofobie – nu mai mult de 300 lx.
 Încăperile de grupă pentru copiii cu
deficienţe severe de vedere trebuie să
fie echipate cu un sistem combinat de
iluminat artificial.
 Pentru a crea un mediu confortabil pentru copiii
cu sensibilitate la lumină la masa lor de lucru, se
prevăd obligatoriu sistem de aprindere separată
a unor grupuri de lămpi pentru iluminat general.
 Coeficientul iluminării naturale (în continuare
CIN) în sălile de activităţi, la mesele de ocupaţii
trebuie să fie de 1,5–2,0 %.
 Se utilizează iluminatul local oriunde este
necesar, în funcţie de specificul şi dificultatea
sarcinii vizuale (tabla, loc de lucru, activităţi,
săli de desen ş.a.).
 Iluminatul artificial trebuie sa asigure o
iluminare uniformă, difuză şi suficientă a
spaţiilor in care se desfaşoară activitatea, să
evite efectele de pălpăire (stroboscopic),
fenomenele de strălucire şi de modificare a
culorilor.
 Se utilizează iluminatul local oriunde este necesar,
în funcţie de specificul şi dificultatea sarcinii
vizuale (tabla, loc de lucru, activităţi, săli de
desen ş.a.).
 Iluminatul artificial trebuie sa asigure o iluminare
uniformă, difuză şi suficientă a spaţiilor in care se
desfaşoară activitatea, să evite efectele de
pălpăire (stroboscopic), fenomenele de strălucire
şi de modificare a culorilor.
 În exploatarea sistemelor de iluminat se ia în
vedere prevederile actelor normative sanitare în
vigoare aprobate de Ministerul Sănătăţii,
referitoare la verificarea instalaţiilor electrice şi la
înlocuirea lămpilor uzate, curaţarea periodică a
echipamentului de iluminat şi a suprafeţelor
reflectorizante din încăpere (geamuri, pereţi,
tavan).
 Toate sursele de iluminat artificial
trebuie să fie menţinute în stare bună.
Teritoriul grădiniței de copii trebuie
să dispună de un sistem de
iluminare artificială nocturnă. Pe
perioada de aflare a copiilor la
nivelul solului trebuie să fie de
minimum 10 lx.
NORMELE DE ILUMINARE ARTIFICIALĂ
PENTRU DIFERITE ÎNCĂPERI DIN
INSTITUȚIILE PREȘCOLARE:

Iluminarea
Denumirea încăperii suprafețelor de
lucru (lucşi)
1. Camera de joacă, sala de
muzică și gimnastică 400

2. Dormitoare 150
3. Vestiar
200
4. Izolator
200
 CERINȚE IGIENICE CĂTRE
ILUMINATUL ARTIFICIAL ÎN
INSTITUȚIILE ȘCOLARE
 Iluminarea artificială se va efectua cu lămpi
luminescente. Pentru iluminarea tablei
trebuie să fie folosite sursele de iluminare,
care se montează paralel cu tabla, la o
distanță de 0,3 m mai sus de marginea ei
superioară şi 0,6 m de la suprafaţa tablei.
Iluminarea tablei trebuie să fie nu mai mică
de 500 lx.
     La iluminarea cu lămpi cu incandescenţă,
ca excepţie, în încăperile de studii se
recomandă folosirea surselor cu globurile
mate. Sursele de iluminare se vor curăţi
trimestrial (se interzice ca elevii să spele
sursele sus numite).
 NORMELE DE ILUMINARE ARTIFICIALĂ
PENTRU DIFERITE ÎNCĂPERI DIN
INSTITUȚIILE ȘCOLARE:

Iluminarea
Denumirea încăperii suprafețelor de
lucru (lucşi)
1. Auditorii, cabinete, clase,
laboratoarte 400

2. Cabinetul de informatică pe
ecran/suprafața de lucru 200/400

3. Cabinetul de desen 500

4. Sala sportiva 75
5. Atelirele pentru băieți/fete
300/400
6. MICROCLIMA DIN
DIFERITE
ÎNCĂPERI
 În noţiune de microclimă sunt incluşi
5 indicatori:

 temperatura aerului (0C);

 umiditatea relativă (%);
 viteza curenţilor de aer (m/sec);
 temperatura radiantă sau actinică de
la corpurile încălzite (cal/cm2/min);
 temperatura diferitor suprafeţe –
pereţilor (interiori şi exteriori) ,
pardoselei, tavanului (0C);
 Termoreglarea include două
procese:

 termogeneză –producerea căldurii care

se realizează în timpul diferitor
activităţi;
 termoliză – cedarea ei, se realizează pe
trei căi:
1.conductibilitate – 30%;
2.termoradiere – 40%;
3.vaporizare – (termoliză volatilă) –
30%.
 CERINŢE IGIENICE FAŢĂ DE
TEMPERATURA AERULUI DIN DIFERITE
ÎNCĂPERI
 temperatura aerului din încăperi
trebuie să fie agreabilă (plăcută)
pentru dispoziţia copiilor ce se află
în ele. Această stare se obţine prin
asigurarea încăperilor cu valori
optimale şi uniforme de
temperatură pe parcursul zilei;
 oscilaţiile nictemerale ale
temperaturii aerului din încăperi
trebuie să nu depăşească 20C pe
tot cursul zilei;
 în încăperi trebuie de menţinut
valori uniforme şi constante de
temperatură a acrului. Diferenţa
temperaturii aerului din diferite
puncte ale încăperii cât pe orizontal
(de la preţul extern spre cel intern),
atât şi vertical (de la tavan spre
pardoseală) nu trebuie să
depăşească 20C;
 respectarea regimului termic
prevede o încălzire nu numai a
aerului din încăperi, dar şi a
suprafeţelor pereţilor pardoselei, şi
tavanului;
în timpul încălzirii încăperilor
nu trebuie să se agraveze
calitatea aerului, mai ales
compoziţia chimică şi
umiditatea lui;
dispozitivele de încălzire
trebuie să dispună de instalaţii
de reglare (robinete) a
temperaturii;
sistemele de încălzire trebuie
să asigure securitatea
antiincendiară.
 Normele igienice ale
temperaturii aerului din diferite
încăperi: Temperatura
Denumirea încăperii
aerului (0C)
I. Încăperile din instituţiile preşcolare
a) vestiarul şi camera de jocuri:
- pentru grupele de creşă 22-23
20-21
- pentru grupele de grădiniţă
b) dormitoul: 19-21
- pentru grupele de creşă 19-21
- pentru grupele de grădiniţă 21-22
c) WC-ul 22
d) izolatorul
 Normele igienice ale
temperaturii aerului din diferite
încăperi:
Denumirea încăperii T(0C) aerului
II. Din instituţiile preuniversitare:
• săli de studii, cabinete 18-20
• laboratoare 18-20
• săli sportive 15-17
• ateliere 15-17
• sală pentru festivități 18-20
• bazin de înot 27
• spații pentru recreere 16
• bibliotecă, cancelarie 18
• încăperi medicale, vestiare 22
• Wc 18
 EXISTĂ 4 FELURI DE UMIDITATE A
AERULUI:
 umiditatea absolută – cantitatea de vapori
de apă (g) ce se află într-un 1m³ de aer în
timpul determinării;
 umiditatea maximală – cantitatea maximală
a vaporilor de apă ce pot satura 1m³ de
aer;
 umiditatea relativă – raportul dintre
umiditate absolută la cea maximală
exprimată la 100 (%);
 umiditateafiziologică relativă – raportul
dintre umiditate absolută şi cea maximală
la temperatura de 370C exprimată la 100
(%).
 7. VITEZA
CURENŢILOR DE
AER ȘI VENTILAREA
ÎNCĂPERILOR
 Se determină prin două valori:
a) Viteza;
b) Direcţia.

Valoarea optimală a vitezei

curenţilor
de aer în încăperi închise se
consideră
0,1 - 0,2 m/sec.
1. În calculul ventilării încăperilor din
instituțiile școlare vor fi utilizați
indicatorii
specifici pentru un singur elev, care
constituie:
- înălțimea încăperii - minimum 3
m
- viteza de mișcare a aerului -
- arie normativă pentru un elev -
în
funcți încăpere
 Indicatorii specifici ai ariilor încăperilor
pentru studii
1. Săli de clasă p/u elevi de clasa I - 2 m²
2. Săli de clasă p/u elevi de clasa II-IV - 1,7 m²
3. Săli de clasă p/u elevi de clasa V-XII - m²
4. Cabinete p/u studierea l. și lit. materne.,istorie
geografie, matematici - 2,5 m²
5. Cabinete p/u studierea l. Moderne - 2,5 m²
6. Cabinete p/u studierea informaticii și
tehnicii de calcul - 6 m p/u un loc de lucru
7. Cabinete p/u desenul liniar și arte plastice -
2,4 m²
8. Laboratoare p/u fizicii, astronomiei, chimiei, și
biologiei - 2,4 m²
 9. Aria încăperii polivalente p/u grupele de
elevi cu
regim de zi prelungită - 2,5 m²
10.Aria sălii de conferințe (cu excepția scenei) - 0, 65m²
11. Aria sălii p/u alimentație (cu excepția ariei de
distribuție a hranei)
- sală pînă la 80 locuri - 0, 75m² p/u un loc
- sală peste 80 locuri - 0, 65m² p/u un loc
 Toate încăperile destinate copiilor sunt
ventilate natural. Mijloacele de ventilaţie
trebuie sa asigure cel puţin 1,5 schimburi de
aer pe oră în încăperile de grupă, 3 schimburi
pe oră în încăperile comune pentru instruire
şi 5 schimburi pe oră în grupurile sanitare.
 Ventilarea încăperilor cu destinație medicală
trebuie prevăzută în canale independente.
Trasarea conductei de ventilare din blocul
alimentar nu se admite prin spațiile încăperilor
de grup.
 La proiectarea instituţiilor de educaţie
timpurie înălţimea încăperilor şi mijloacele
de ventilaţie trebuie să asigure schimbul
adecvat al aerului. Sistemul de ventilaţie
trebuie să asigure normele sanitare pentru
multitudinea schimbului de aer.
 Ventilaţiaprin deschiderea ferestrei se
realizează în aşa fel, încît să se evite
disconfortul termic şi să se asigure
înlăturarea continuă a aerului folosit.
 Pentru asigurarea unei ventilaţii naturale
permanente, oberlihturile şi ferestrele
trebuie să aibă o suprafaţă totala de cel
puţin 1/50 din suprafaţa încăperii.
 Încăperile destinate copiilor sunt ventilate
în pauzele din timpul programelor de
activitate prin deschiderea ferestrelor. În
aceste perioade copiii părăsesc
obligatoriu încăperea.
 Amplasarea sălilor de clasă trebuie să
asigure
executarea ventilării străbătute sau
unghiulare.
 Rata schimbului de aer din diferite
încăperi a instituțiilor preuniversitare:
Denumirea încăperii Rata schimbului m³ /oră
• săli de studii, cabinete 16 m³ /persoană
• laboratoare 16 m³ /persoană
• săli sportive Conform calculelor, însă min.
80 m³ /persoană
• ateliere 20 m³ /persoană
• sală pentru festivități 20 m³ /persoană
• bazin de înot Conform calculelor, însă min.
50 m³ /persoană
• spații pentru recreere
• bibliotecă
• încăperi medicale, vestiare Extracție – 1,5
• Wc 50 m³ pentru un vas de closet,
25 m³ pentru un pisoar
 8. ASIGURAREA
SANITARO-
TEHNICĂ A
INSTITUȚIILOR PENTRU
COPII
 GRUPUL SANITAR
 În componența spațiului propriu al
fiecprei grupe de grădiniță se include
obligatoriu încăperea pentru grup
sanitar. Intrarea în încăperile acestui
grup se face din sala de grupă.
 Dimensiunile, amplasarea şi adaptarea
instalaţiilor sanitare (lavoare/chiuvete,
closet) în grupurile sanitare se realizează
în raport cu vîrsta copiilor, reieşind din
nevoile speciale şi oportunităţile pentru
copii.
 Încăperile grupului sanitar din grupa de
copii sunt separate în zona pentru chiuvete
şi cadă de duş, şi zona pentru veceuri.
Pentru copiii sub 3 ani sunt prevăzute oliţe
individuale numerotate, care sunt spălate
sub jet de apă, iar în situaţii epidemiologice
se prelucrează după fiecare utilizare cu
substanţe biodistrucrive.
Pentru copii de vîrsta 3-7 ani grupurile
sanitar sunt dotate cu WC-ee adecvate
vîrstei şi accesibile persoanelor cu
dezabilităţi utilizatori cu scaune cu rotile,
separate pentru băieţi şi fete.
La proiectarea instituţiilor de educaţie
timpurie grupurile sanitare pentru grupe
trebuie să fie amplasate (unde e posibil)
de-a lungul pereţelor externi pentru a
facilita ventilaţia şi fluxul natural al
aerului.
 Grupurile sanitare trebuie să fie uşor
accesibile tuturor copiilor şi amplasate
în aproprierea încăperei destinate
pentru jocuri şi activităţi.
 Grupurile sanitare trebuie să fie dotate
cu un număr suficient de chiuvete
conectate la apă rece şi caldă controlat
termostatic, săpun, mijloace adecvate
pentru uscarea mîinilor, la necesitate
cu mobilier adecvat pentru schimbarea
scutecelor şi instalaţii pentru
depozitarea scutecelor murdare.
 Cabinele veceurilor trebuie să fie destul
de spaţioase pentru a permite unui angajat
să ajute copilul la necesitate şi de o înălţime
suficientă pentru a asigura intimitatea
copilului, permiţînd totodată supravegherea
din partea personalului.
În grupele preșcolare ( 3-7 ani), vasele
de closet se vor amplasa în cabine
deschise cu dimensiunile 0,8 x0,75 m.
Cabinele se separă cu ecrane cu
înălțimea de 1,2 m de la cota pardoselei,
instalate la cota de 0,15 de la
pardoseală. Spațiul între frontul cabinelor
și peretele opus trebuie să aibă lățimea
minimală de 1m.
 Necesarul minim pentru dotarea şi
amenajarea veceelor pentru grupe se
prezintă în NCM C. 01.02:2016. și va
cuprinde pentru o grupă în raport de
sex 4 vase de closet, 4 chiuvete și un
duș colectiv, aria utilă pentru un grup
sanitar se va încadra în 12 - 16m².
 Utilajul sanitar se montează la înălţimea
de 0,4 m de la duşumea pentru grupele
antepreşcolare, iar pentru grupele
preşcolare – 0,5 m, cada adîncă de duş –
0,6 m şi cuvă–duș – 0,3 m amplasate de
la cota pardoselii, cu furtun flexibil,
fiind asigurată distanţa de 1,5m între
fundul (cadei, cuvei) și pîlnia de duș.
 Lîngă vasele de closet se instalează
bare de suport. Grupurile sanitare
pentru copii sunt separate de cele
pentru personal.
 Veceele din grupe trebuie să fie
asigurate cu ventilaţie naturală şi
încălzire adecvată pentru a preveni
răcirea copiilor.
Aria blocurilor sanitare p/u elevi - minimum
0,2 m² /

persoană
În clădirile școlilor cu două nivele (parter +
etaj), blocurile sanitare se amplasează
numai la parter
Dotarea cu echipament tehnico-sanitar a clădirilor școlilor
Denumirea încăperii Indicator Cantitatea
• Săli de clasă p/u cl. I-IV,
cabinete p/u geografie,
desen liniar 1 sală lavoar – 1

• Laborator de chimie, fizică, 1 masă

biologie chiuvetă – 1

• Ateliere pentru instruire,

cancelarie, salonul medical conform sarcinii de
1 încăpere proiect
• Cameră p/u personal
1 încăpere chiuvetă - 1
Dotarea cu echipament tehnico-sanitar a clădirilor școlilor
Denumirea încăperii Indicator Cantitatea
• Bloc sanitar pentru elevi Scaun de WC – 1/ 20p.
- fetițe 1 elev Lavoar – 1 p/u 40 pers.
1 elev Scaun de WC- 1/20 p.
- băeți
Pisoar – 1/20 pers.
Lavoar – 1/40 pers.
• Bloc sanitar p/u pers. didactic 1 bl. Sanitar Lavoar – 1
Scaun de WC – 1
• Cabină p/u ig. pers. a femeii 1 cabină Duș igienic – 1
Lavoar – 1
Scaun de WC - 1
• Bloc sanitar pe lîngă sala de festivități Lavoar – 1
2 bl. san. p/u
bărbați și Scaun de WC-1 p/u
femei fiecare bloc sanitar
 9. Legislația privind
iluminatul, încălzitul,
ventilarea și
asigurarea sanitaro –
tehnică a instituțiilor
pentru copii
si tineri.
 1. NCM C.04.02:2017 Iluminatul natural și
artificial.
2. NCM C.01.02:2016 Proiectarea
construcțiilor
pentru grădinițe de copii.
3. NCM C.01.03:2016 Proiectarea
construcțiilor
pentru școli de învățămînt general.
4. NCM 2.04.05 – 91 Încălzitul, ventilarea și
condiționarea aerului.
5. NCM G. O3.03– 2015, “Instalații interioare
de
alimentare cu apă și canalizare”.