s.l.dr.ing.

Culda Lavinia
 Compunerea generala a Mașinilor
Unelte
MU sunt construcții complexe specifice procedeelor de prelucrare care se
execută. Cu toate acestea MU sunt compuse dîn urmatoarele părți, având
funcții specifice, deosebite, după cum urmează:

 Acționările, grupează mecanismele și componentele ce așigură realizarea

mișcării executate și transmiterea puterii.
 Părțile portante, care cuprînd piesele de bază și șistemele de preluare a
forțelor și momentelor necesare efectuării procesului de prelucrare (batiuri,
sănii, mese, verigi executante).
 Părți de comandă prin care se stabilesc parametrii de funcționare și se
conduce total sau parțial ciclul de lucru.
 Șisteme auxiliare care așigură realizarea și mențînerea condițiilor de
funcționare optime ale MU. Acestea cuprînd șistemul de ungere-răcire a sculei
și eventual de spălare a acesteia, de termostatare a zonei de lucru sau a MU, de
îndepărtare a așchiilor și rezidurilor sau de spălare a MU.
 Șistemul de alimentare și evacuare cu ajutorul căruia se așigură
întroducerea pieselor în pozițiile de prelucrare și apoi eliberarea lor de pe MU
la sfârșitul ciclului de lucru.
 Acționarile
 Acestea grupează componentele optice, electrice, hidrostatice și
șistemele de transformare a mișcărilor utilizate în construcția
mașinilor unelte (MU).
 Transmiterea și transformarea mișcărilor de la sursele respective
la verigile executante (VE) se fac printr-o serie de componente,
subansamble specifice care se numesc în general “verigi”. Șirul
“verigilor” care servesc la transmiterea, transformarea, reglarea
mișcărilor între sursele de mișcare și VE sau numai între VE se
numesc lanțuri cinematice.
 Construcțiile VE pot fi: mecanice, hidraulice, pneumatice sau
combinate.
 Constructia VE se bazează pe mișcările relative dintre sculă și
piesă și caracteristicile procesului de prelucrare necesare pentru
generarea suprafetelor.
La MU aceste mișcări sunt:
 mișcarea principală în timpul căreia are loc așchierea
 mișcarea de avans în timpul căreia scula așchietoare
pătrunde în straturi noi de material.
Mișcarea principală funcție de tipul mașinii poate fi de
rotație sau de translație.
MU se face, în general, cu motoare electrice, care asigură
la intrarea schemei cinematice o mișcare de rotație, a
cărei mărime va fi variată în limite foarte restrânse.
Schemele unor lanțuri cinematice de acționare sunt
prezentate în figura 16:
 CPO = cuplaj de pornire-oprire
 CSI = cuplaj de siguranță
 VR = veriga reglabilă a mișcării finale R sau L
 Linia întreruptă = transmisii constante
Mișcarea se poate transmite prin angrenaje sau prin
unele conuri în trepte.
În construcția părții de reglare la MU care prelucrează
suprafețe complexe prin compunerea avansurilor (Mu
cu NC și CNC sau la sisteme prin copiere), acționarea
lanțurilor cinematice se poate realiza cu:
 partea de reglare și electromotor trifazat (EMT)
 EMCC cu magneți permanenți de cuplu mare cu rotor
disc și întrefier axial și a tiristoarelor (convertizor
static de tensiune)
La MU moderne, tip MU cu CNC și CP, se utilizează lanțuri cinematice care au în
structură elemente cu un înalt grad de precizie cinematică și o fiabilitate
ridicată, sunt lanțuri cinematice scurte (cu putine elemente) și astfel
dimensionate încât să nu constituie surse de căldură sau surse de vibrații.
Analiza diferitelor soluții constructive și cinematice a MU moderne conduce la
următoarele concluzii:
 Acționarea lanțului cinematic principal se realizează cu motor electric
asincron, cu motor de curent continuu sau cu motor hidraulic
 Mecanismele de reglare a lanțului cinematic principal, în afara reglării prin
motor (de curent continuu sau hidraulic), este o cutie de viteză relativ simplă
cu un număr mic de trepte.
 Comutarea turațiilor, pentru a putea fi automatizată, se face cu mecanisme tip
baladori hidraulici, cuplaje hidraulice sau electromagnetice.
 Lanțurile cinematice sunt scurte, conțin puține elemente, iar arborele
principal, este separat , pe cât posibil de motorul de acționare și de celelalte
mecanisme ale lanțului cinematic, pentru ca mișcarea de așchiere să nu fie
influențată de vibrațiile și căldura pe care le produc.
Pentru lanțuri cinematice de avans, la MU moderne se utilizează următoarele acționarii:
 electrice
 electrohidraulice
 hidraulice

Pentru MU moderne, lanțul cinematic(LC) de avans trebuie să fie un LC independent, acționat separat.
 LC de avans cuprind în general urmatoarele:
motorul de acționare
 MCC - clasic cu rotor
 cu rotor disc și întrefier axial (AXEM)
 cu magneți permanenți cu mecanică redusă
MPP
 pentru cupluri mici
 pentru cupluri mari (amplificatoare hidraulice de cuplu), elimină utilizarea traductoarelor de poziție,
dar pentru MU de precizie se folosesc traductoare de deplasare care micșorează avantajele soluției.
Reductor
o transmisie cu RD sau mai rar curele dințate,
șurubul- piuliță cu bile.
 Piesele corpolente sau portante
În aceasta grupă sunt cuprinse piesele mari ale MU care îndeplinesc următoarele
funcții:
 susține alte subansambluri ale MU
 preiau și transmit forțe rezultate din procesul de așchiere și din greutăți proprii
 asigură precizia deplasărilor

Condițiile pe care trebuie să le îndeplineasca sunt:
 să aibă rigiditate cât mai mare
 să aibă rezistență la vibrații
 să aibă greutate minimă


În funcție de mobilitatea lor se deosebesc:
 piese corpolente – fixe
 mobile
1.Piese corpolente fixe
Din această grupă fac parte:
 batiurile,
 coloanele,
 traversele fixe,
 carcasele,
 plăcile de bază,
 picioarele, etc.
Dintre acestea cea mai importantă piesă este BATIUL. În batiu se închid
toate solicitările mașinii și determină în cea mai mare măsură forma
MU. Batiurile pot fi realizate: monobloc sau din părți montate rigid.
Forma constructivă a batiului este determinată de mărimea, configurația
și greutatea pieselor de prelucrat, de solicitările produse de F de
așchiere, de greutățile pieselor și subansamblurile pe care le susțin, de
structura cinematică a MU, de cerințele de ordin funcțional, constructiv
și estetic, de tehnologia de fabricație, de gradul de tipizare, etc.
Batiurile au forme constructive foarte variate astfel încât
clasificarea lor este făcută pe următoarele criterii:
după forma constructivă:
 orizontale
 verticale
 înclinate
 de tip grindă
 cadru.
după soluția constructivă:
 turnat
 sudat.
după profilul secțiunii transversale:
 dreptunghi (sau forma de cadru)
 cu pereți înteriori de rigidizare
 cu secțiune trapezoidală
 cu rigidizare circulară
Necesitatea eliminării așchiilor impune ca batiul să fie
prevăzut cu spații care să asigure conducerea acestora
în colectorul sau în transportorul cu banda sau cu rolă.
Batiul trebuie prevăzut cu jgheaburi și caneluri care
asigură colectarea lichidului de răcire și ungere.
În unele MU în înteriorul batiului sunt prevăzute spații
pentru: sistemele de ungere-răcire, motoare electrice de
antrenare, amplasare de aparataj electric și hidraulic.
Batiul se dimensionează prin calcul și încercări pe model.
Etapele proiectării:
 stabilirea schemei încărcării cu F
 calculată la vibrații
 calcularea deformărilor termice
 calculul eforturilor unitare
 calculele de rigiditate.
2. Piese corpolente mobile
 mese
 console
 suporți
 berbeci
 traverse mobile
 papuși mobile
3.Ghidaje și sisteme de ghidare
Sunt alcătuite din forțele care sunt suprafețe de contact
între partea fixă (batiu) a MU și partea mobilă (sanie,
unitate avans).
Rolul sistemului de ghidare e de a materializa
traiectoriile generatoarelor rectilinii sau circulare
necesare generării suprafețelor pieselor de prelucrat.
Se clasifică:
 după forma traiectoriei: rectilinii sau circulare
 după forma constructivă
 după profilul perpendicular pe direcția de mișcare:
 în A:

 în V:

 coada de randunică:
 în profil dreptunghic:

 în profil cilindric:
Între fațetele ghidajelor, acestea se pot împărți în grupe
și subgrupe:
 grupa A = ghidaje cu frecare de alunecare
 grupa B = ghidaje de rostogolire
 grupa C = ghidaje mixte

Grupa A frecare lichidă

 frecare gazoasă
 frecare mixtă
În general, sistemele de ghidare pot prelua sarcini verticale,
orizontale, înclinate

Ghidarea trebuie:
 să asigure precizia descrisă inițial,
 să fie rigidă,
 să aibă rezistența la uzură
 să permită deplasarea subansamblelor mobile cu viteză mare
 La MU cu comandă numerică, sistemele de ghidare sunt sisteme hidrostatice și
de rostogolire.
 Sistemele de ghidare cu rostogolire se caracterizează prin faptul că între fațetele
de ghidare există corpuri intermediare: role, bile, ace; care pot fi închise sau
deschise.
 În funcție de tipul corpurilor de rostogolire avem diferite constructii.
 Acest tip de ghidaje pot fi cu prestrângere sau fără prestrângere (înălțimea
jocului existent între elemente).
 Dacă MU utilizează elemente de tipul săniilor, se vor folosi construcții cu
recircularea corpurilor rostogolitoare de tipul: tanchete cu role, patine, seturi
de role și patine.
 Ghidajele hidrostatice folosesc drept lichid uleiul, apa, lichidul de răcire.
 Acest tip de ghidaje pot fi cu curgere liberă sau cu cădere de lichid.
 Sunt utilizate pentru preluarea forțelor ce conduc la perturbații ale preciziei de
prelucrare prin compensarea deplasărilor ce apar datorită forțelor de încărcare
cu lichid.
Construcția lagărelor arborelui
principal al Mașinilor Unelte
De regulă are o suprafață de revoluție și suportă toate
forțele ce intervin. Lagărele pot fi:
 ovalizate cu elementele de rostogolire
 cu rulmenți sau
 cu elementele hidrostatice.
Rulmenții sunt lagăre cu corpuri de rostogolire ce
se montează pe arborele principal în punctele de
rezemare ale acestora și au rolul de a prelua
forțele ce apar în timpul procesului de prelucrare
sau în repaus.
 Rulmenții trebuie suspendați și să aibe o mare rigiditate,
asigurând o precizie ridicată la arborele principal.
 La mașinile moderne, lagărele trebuie să asigure o mișcare
de rotație a arborelui principal de precizie ridicată, o bună
stabilitate la vibrații și o bună stabilitate termică.
 Lagărele hidrostatice se folosesc la mesele rotative și la cele
care execută deplasări liniare ce intră în componența
centrelor de prelucrare.
 Lagărele hidrostatice pot fi cu cădere liberă (Fig. 23) de
presiune sau cu curgere liberă de presiune.
 Părțile de comandă
Stabilesc parametrii de funcționare în ciclu parțial sau total de lucru.
În cadrul acestor părți de acționare, cu ajutorul manetelor/ butoanelor se
realizează instalarea parametrilor de așchiere ce determină regimul de
așchiere.
Regimul de așchiere e caracterizat din punct de vedere al calcului
parametrilor de așchiere specifici fiecărei așchieri.

Parametrii de așchiere:
 t – adâncimea de așchiere: mărimea stratului de material îndepărtat la
o singură trecere a sculei pe suprafața de prelucrare.
 S – avansul de așchiere
 V – viteza de aschiere

Regimul de așchiere: alegerea și calculul parametrilor în funcție de

procedeul de prelucrare folosit.
 Mecanisme de transformare a
mișcărilor.
Pentru realizarea de către verigile executante astfel ca
parametrii cinematici să corespundă procesului de lucru
sunt necesare variații ale vitezei, însumarea vitezelor a
două mișcări, transformarea unei mișcări din R în T, din
continuă în periodică.
Sunt utilizate îndeosebi la obținerea mișcării rectilînii
alternative, având mișcare R reversibilă.
Pot fi :
 pinion-cremalieră P-C
 melc-cremalieră M-C
 șurub-piuliță
 bielă-manivelă – mai puțin utilizat
Mecanismul Pinion-Cremalieră P-C
Este folosit pentru transformarea
 directă R-L
 inversă L-R

Transformarea directă R-L este corespunzătoare la mișcări fără condiții

deosebite de precizie și uniformitate, cu forțe mici și viteze mari (M.E
ajutatoare) fără cerințe de autofrânare și cu un randament bun.
Solicitarea preponderentă a danturii este la încovoiere și strivire: forța de
tragere.
Schema constructivă a mecanismului P-C cuprinde în mod obișnuit și
transmisii prealabile reducătoare iar la MU moderne și elemente
pentru scoaterea jocului și chiar de pretensionare pentru a putea
executa deplasările VE cu precizie corespunzătoare. Se utilizează două
pinioane Pi1 și Pi2 antrenate prin roțile melcate RM1 și RM
 Mecanismul Melc-Cremalieră cu
alunecare M-C
 Este utilizat pentru un mers liniștit și uniform la curse lungi și
forte mari, permițând reducții puternice și precizie a deplasărilor
dar are însă un raționament redus.
 Melcul-oțel, cremalieră-material antifricțiune: bronz, fontă.
 Au execuție pretențioasă.
 Având alunecare și forțe mari necesită ungere abundentă.
 Cremaliera se fixează pe o piesa rigidă, deci mărimea cursei nu
afectează deformațiile în cazul S-P.
 Necesitatea de creștere a randamentului a impus construirea
unor mecanisme M-C cu rostogolire care pot fi acționate cu
pierderi minime.
 Prestrângerea se realizează prin deplasarea radială a melcului
către cremalieră în planul radial al acesteia.
 Mecanismul șurub-piuliță
Avantaje:
 raport mare de reducție deci moment de rotație mic
 posibilitatea sau nu de autofrânare
 poate servi ca mecanism de însumare
 se obțin mișcări precise, liniștite, sigure, măsurabile cu exactitate
 în anumite condiții au randament destul de ridicat
De regulă, servește transformării directe R-L în care se poate roti fie
șurubul fie piulița. Varianta cu piuliță rotitoare reduce torsiunea
șurubului și permite încastrarea rigidă cu pretensionare a acestuia, deci
rigiditate mai mare, o precizie și uniformitate a mișcării.
Pentru transformarea inversă L-R sunt foarte rar utilizate și numai
modelele fără autofrânare și cu rostogolire.
După felul frecărilor deosebim S-P:
 cu frecare de alunecare mixtă sau lichidă
 cu rostogolire
 S-P cu alunecare și frecare mixtă
 costuri scăzute
 sunt practic toate cu autofrânare
 au randament scăzut (0,2…0,45%)
 au uzură care le schimbă precizia în timp – piulițe din
materiale antifricțiune-bronz

Pentru limitarea vitezei de uzură pe flancuri presiunea

p<padm=3÷12MPa.

Existența alunecării presupune totuși un joc funcțional

minim care se instalează mai ușor prin reglaj, el crescând
oricum în timp datorită frecărilor.
 Apare deci în timp necesitatea reinstalării jocului minim funcțional așa numita “scoatere
a jocului”. Se asigură astfel o funcționare mai liniștită, precizie cinematică și rapiditate la
instalarea la cotă.
 Dar scoaterea jocului este însoțită de mărimea intensității uzurii 120x și a frecărilor.
 Pentru a reduce uzura și frecările se recurge la scoaterea jocului numai la cursele sau
fazele la care este necesar pentru precizie eliberând șurubul în restul fazelor, la mers în
gol când viteza trebuie să fie mare. Aceasta înseamnă o scoatere automatizată a jocului,
deci construcție complexă și costuri suplimentare.
 Scoaterea jocului manuală și periodică sau automată impune construcția piuliței din
două părți: partea de bază și cea reglabilă.
 Partea reglabilă este acționată în diverse moduri astfel încât la scoaterea jocului să
execute deplasări mici axiale, asigurând contactul pe flancuri opuse ale spirei filetului.
 Este foarte important ca prin aceasta să nu se ajungă la blocarea piuliței pe șurub ceea ce
poate întâmpla la forțe de scoatere a jocurilor prea mari. La reglarea manuală aceasta
impune calificare ridicată. Partea de reglare se deblochează întâi din corp cu ajutorul
știftului, apoi se deplasează axial (0,05÷0,08mm) acționându-se piulița de reglaj după
care se reblochează cu știftul. Rotirea părții de bază este împiedicată de pană.
S-P cu alunecare și frecare lichidă
Se realizează cu sustentație hidrostatică, deci un strat de ulei
sub presiune, între flancuri, care elimină contactul dintre
materialul șurubului și cel al piuliței.
Fiînd numai frecare lichidă nu mai există uzură, deci nu
trebuiesc scoase jocuri, nu sunt necesare materiale
deosebite nici tratamente termice pretențioase dar are
precizie geometrică ridicată.
Apare însa instalația de alimentare hidrostatică care complică
construcția.
Randamentul numai la S-P este ridicat, pe ansamblu însă
puterea necesară instalației hidrostatice (0,1-0,2 W) scade
randamentul total, de aceea S-P cu sustentație are utilizare
la mașini mari.
 S-P cu frecare de rostogolire
 Permit realizarea de precizii mari, cu viteze foarte mici
fără pericol de sacadare, au un randament ridicat și pot
fi cu sau fără autofrânare însă necesită materiale,
tratamente termice, prelucrări și condiții de precizie
analoage rulmenților, fiind deci scumpe.
 Ele permit nu numai o scoatere a jocului ci și o
anumită pretensionare ceea ce constituie un avantaj.
 Sunt utilizate în special la MU cu comenzi numerice și
precizii ridicate.
 Pretensionarea se obține prin microdeplasări axiale 1-4
microni.
 Șuruburi conducătoare cu
elemente întermediare.
 Șuruburile conducătoare cu elemente intermediare pot fi
cu bile sau cu role.
 Șuruburile conducătoare cu bilă înlocuiesc frecarea de
alunecare, din șurubul clasic, prin frecare de rostogolire,
ceea ce micșorează uzura și îmbunătățește randamentul
mecanismului. Între șurubul 1 și piulița sa 2 din figura 28,
există un număr de bile 3, grupate pe unu sau mai multe
circuite separate pe o lungime axială de 5 pași. Recircularea
bilelor se realizează printr-o țeavă încorporată în piulița
prin care bila revine la poziția inițială după ce după ce au
străbătut lungimea piuliței.
 Frecvent utilizate în construcția mașinilor unelte cu
comandă numerică sunt șuruburile conducătoare cu
bile (figura 31) la care reducerea bilelor se face printr-
un canal de secțiune circulară, paralel axei șurubului,
practicat la periferia piuliței și prin pana paralelă cu
care piulița se fixează pe batiu.
 Rigiditatea și randamentul acestora sunt deosebit de bune, ceea
ce permite adaptrarea lor la motoare pas cu pas, motoare de
curent continuu ca și la motoare hidraulice roative.
 Turația șurubului poate atinge valoarea de 1200 rot/min, ceea ce
este mai mult decât necesar în acționarea lanțurilor cinematice
de avans.
 Șuruburi cu role (figura 32), mai recente decât șuruburile
conducătoare cu bile, au ca principal avantaj contactul liniar
dintre șurub, piuliță și elementele intermediare față de contactul
punctiform dintre șurub, piuliță și bile. Din această cauză
capacitatea de încărcare și durabilitatea sunt mult mai mari și, de
asemenea, turația până la care ele pot fi folosite, atinge 3 000
rot/min. Toate aceste avantaje le recomandă pentru a fi folosite
în special la mașinile-unelte grele
Constructiv se deosebesc șuruburi conducătoare :
 cu role filetate
 cu role prevazute cu canale circulare