CE ESTE UN ANALIZATOR?

• ANALIZATORII SAU ORGANELE DE SIMȚ SUNT SISTEME CE CONTRIBUIE LA

REALIZAREA UNITĂȚII FUNCȚIONALE A ORGANISMULUI ȘI LA INTEGRAREA
ACESTUIA ÎN MEDIU. FUNCȚIA ANALIZATORILOR ESTE DE A RECEPȚIONA,
CONDUCE ȘI TRANSFORMA ÎN SENZAȚII SPECIFICE EXCITAȚIILE DIN MEDIUL
EXTERN SAU INTERN.
• FIECARE ORGAN DE SIMȚ ESTE SENSIBIL LA UN ANUMIT TIP DE STIMUL.
ACESTA CONȚINE UN RECEPTOR- PARTEA SENSIBILĂ, SPECIALIZATĂ, ȘI
NIȘTE COMPONENTE AJUTĂTOARE. RECEPTORUL „TRADUCE” SEMNALUL
SONOR, TERMIC, LUMINOS ETC. ÎN IMPUSLS NERVOS CARE VA AJUNGE LA
CENTRII NERVOȘI. ACEȘTIA NU PRELUCREAZĂ SUNETE, CĂLDURĂ SAU
LUMINĂ, CI IMPULSURI NERVOASE.
 TIPURI DE ORGANE DE SIMȚ
1. OCHIUL
• OCHIUL ESTE UN ORGAN A CĂRUI PRINCIPALĂ FUNCȚIE ESTE CEA DE A DETECTA LUMINA.
• RETINA FUNCȚIONEAZĂ CU MARE PRECIZIE ÎNTR-O ZONĂ SITUATĂ ÎN AXUL OPTIC AL GLOBULUI OCULAR
NUMITĂ PATA GALBENĂ ȘI MAI ALES ÎNTR-O MICĂ DEPRESIUNE NUMITĂ FOVEEA CENTRALIS.

• PUPILA ARE DIAMETRUL REGLABIL DATORITA ANUMITOR FIBRE

MUSCULARE- CIRCULARE ȘI RADIARE DIN IRIS.
• CRISTALINUL-LENTILĂ CONVERGENTA ELASTICA, ARE O GEOMETRIE
REGLABILĂ DATORITĂ MUȘCHIILOR CILIARI, SITUAȚI ÎN JURUL SĂU.
• PROTECȚIA ESTE ASIGURATĂ DE SCLEROTICĂ, ÎNVELIȘ TARE EXTERN.
PARTEA ANTERIOARĂ A SCLEROTICII ESTE TRANSPARENTĂ ȘI SE NUMEȘTE
CORNEE.
• GLOBUL OCULAR CONȚINE DOUĂ LICHIDE- UMOAREA APOASĂ(ÎN FAȚA
CRISTALINULUI) ȘI UMOAREA STICLOASĂ ÎN SPATELE ACESTUIA.
 1. MIOPIA- AFECȚIUNEA CELOR CARE NU VĂD BINE CÂND PRIVESC DEPARTE.
ATUNCI, IMAGINEA TINDE SĂ SE FORMEZE ÎN FAȚA RETINEI. FIE DIN CAUZA
• EXISTĂ DEFECTE STRUCTURALE, FORMEI PREA ALUNGITE A GLOBULUI OCULAR, FIE DIN CAUZA PUTERII
ÎN MARE PARTE MOȘTENITE, CARE PREA MARI DE REFRACȚIE A CRISTALINULUI. SE POATE ACCENTUA LA COPII
AFECTEAZĂ VEDEREA: CARE CITESC SAU SCRIU LA LUMINĂ PREA SLABĂ SAU CARE APROPIE PREA
MULT OCHII DE CAIET, CARTE SAU CALCULATOR, STÂND PREA MULT ÎN
ACESTE POZIȚII INCORECTE. ACEASTA SE CORECTEAZĂ CU LENTILE
DIVERGENTE.
2. HIPERMETROPIA- AFECȚIUNEA OPUSĂ MIOPIEI. CÂND OCHIUL PRIVEȘTE
APROAPE, IMAGINEA TINDE SĂ SE FORMEZE ÎN SPATELE RETINEI. CORECȚIA
SE FACE CU LENTILE CONVERGENTE.
3. ASTIGMATISMUL- AFECȚIUNEA CELOR LA CARE CRISTALINUL NU ARE
SUPRAFAȚA PERFECT SFERICĂ ȘI DE ACEEA NU FOCALIZEAZĂ CORECT
RAZELE DE LUMINĂ. ACESTA SE CORECTEAZĂ CU LENTILE CILINDRICE.
4. STRABISMUL- AFECȚIUNE CARE NU ȚINE DE SISTEMUL OPTIC, CI DE CEI 6
MUȘCHI EXTERMI CARE ROTESC GLOBUL OCULAR. UNUL DINTRE EI POATE
FI MAI PUTERNIC ȘI DIN ACEASTĂ CAUZĂ AXELE OPTICE ALE CELOR 2 OCHI
NU SUNT PARALELE. AFECȚIUNEA SE CORECTEAZĂ CHIRURGICAL SAU CU
OCHELARI CARE ORIENTEAZĂ OCHIUL AFECTAT ÎN DIRECȚIA CORECTĂ.
 2.URECHEA
• O URECHE ESTE UN ORGAN FOLOSIT DE UN ANIMAL SAU OM PENTRU A DETECTA SUNETE . TERMENUL SE POATE REFERI
LA ÎNTREG SISTEMUL RESPONSABIL PENTRU COLECTAREA ȘI PROCESAREA PRIMITIVĂ A SUNETULUI SAU DOAR LA
PARTEA VIZIBILĂ A ACESTUIA.
• RECEPTORUL AUZULUI ESTE SITUAT ÎN URECHIA INTERNĂ, ÎN PROFUNZIMEA
OSULUI TEMPORAL, ÎN MELCUL MEMBRANOS( DE TIP SPIRALĂ).CAVITATEA
FOARTE COMPLICATĂ A URECHII ESTE PLINĂ CU LICHID. CELULELE SENZORIALE
AUDITIVE AU CILI. SUNETELE DETERMINĂ OSCILAȚIA MEMBRANEI BAZIALE. DIN
CAUZA CONTRACTULUI CILILOR CU MEMBRANA TECTORIA, CILII SE DEFORMEAZA.
ASTEFEL IAU NASTERE IMOULSURI NERVOASE CARE SE TRANSMIT LA CREIER PRIN
NERVUL ACUSTICO-VESTIBULAR.
• TOATE CELELALTE COMPONENTE ALE URECHII AU ROLUL DE A CONDUCE SI DE A
AMPLIFICA SUNTETUL. PAVILIONUL SI CONDUCTUL AUDITIV FORMEAZĂ URECHEA
EXTERNĂ CARE CAPTEAZĂ SUNTETUL ȘI ÎL CONDUCE PÂNĂ LA MEMBRANA
NUMITĂ TIMPAN. CELE 3 OSCIOARE DIN URECHEA MEDIE-CIOCANUL, NICOVALA
SI SCĂRIȚA, TRANSMIT SUNETUL SPRE ALTĂ MEMBRANĂ MAI MICĂ, LA NIVELUL
FERESTREI OVALE.
• URECHEA MEDIE ESTE O CAMERĂ PLINĂ CU AER. EA COMUNICĂ CU FARINGELE PRINTR-UN TUB NUMIT TROMPA LUI
EUSTACHIO. VIBRATIILE DIN FEREASTRA OVALĂ SE TRANSMIT PÂNĂ LA MELC PRIN LICHIDUL DIN URECHEA INTERNĂ.
• URECHEA INTERNĂ MAI CONȚINE RECEPTORI VESTIBULARI CARE DAU INFORMAȚII DESPRE POZIȚIA CAPULUI ÎN RAPORT CU
VERTICALA SI DESPRE MIȘCĂRILE DE ROTAȚIE, CONTRIBUIND LA MENȚINEREA ECHILIBRULUI.
• PROBLEMELE CU URECHEA SAU SISTEMUL DE PROCESARE AL UNDELOR
SONORE ÎN CREIER POT CONDUCE LA ASURZIRE. DE MULTE ORI ESTE
VORBA DE UN DEFECT DIN NAȘTERE, O CONSECINȚĂ A UNEI BOLI SAU DE
UN ACCIDENT.
• OTITA ESTE O INFLAMAȚIE A
URECHII, ÎNSOȚITĂ DE DURERI
PUTERNICE LA NIVELUL URECHII ȘI
UNEORI LA NIVELUL CAPULUI SAU
FRUNȚII. UN SINDROM ESTE
INFLAMAREA URECHII MEDII CARE
ARE LOC ÎN URMA EFECTĂRII CU
MICROORGANISME PATOGENE.. DE
ASEMENEA, ÎN ZIUA DE AZI SUNT
FOARTE DIVERSIFICATE INFECȚIILE
URECHII.
 3. PIELEA
• PIELEA CONSTITUIE UN ÎNVELIȘ NEÎNTRERUPT CARE SE CONTINUĂ LA NIVELUL MARILOR ORIFICII CU O
SEMIMUCOASĂ ȘI CARE, ÎN INTERIORUL CAVITĂȚILOR RESPECTIVE, DEVINE O MUCOASĂ PROPRIU-ZISĂ.
PIELEA REPREZINTĂ SUPRAFAȚA RECEPTORIE EXTREM DE VASTĂ CARE CONFERĂ PROTECȚIE MECANICĂ,
PROTECȚIE BIOLOGICĂ, IZOLARE TERMICĂ, REGLAREA TEMPERATURII, EXCREȚIE ETC.
• PIELEA CONȚINE NUMEROȘI RECEPTORI TACTILI,
TERMORECEPTORI SI RECEPTORI PENTRU DURERE. NUMEROASE
FIBRE NERVOASE CONDUC IMPULSURILE NERVOASE DE LA
RECEPTORI SPRE MĂDUVA SPINĂRII ȘI CREIER.
• PIELEA CONȚINE 3 ÎNVELIȘURI: EPIDERMUL, DERMUL SI
HIPODERMUL. EPIDERMUL ESTE ALCĂTUIT DINTR-UN EPITELIU
STRATIFICAT ȘI PAVIMENTOS, CELULELE SALE FIIND ÎN
PERMANENȚĂ REGENERARE. EL ESTE LIPSIT DE VASE SANGVINE,
NUTRIȚIA CELULELOR AVÂND LOC PRIN DIFUZAREA LIMFEI
INTERSTIȚIALE DIN DERM. DERMUL CONSTITUIE SCHELETUL
NEREZISTENT CONJUNCTIVO-NERVOS AL PIELII. EL ESTE SEPARAT
DE EPIDERM PRIN MEMBRANA BAZALĂ.
• HIPODERMUL ESTE STRATUL CARE SEPARA PIELEA DE STRATURILE SUBIACENTE. EL ESTE ALCATUIT
DIN LOBULI DE CELLULE GRASE NUMITE LIPOCITE, CONTINAND TRIGLICERIDE CU ROL DE REZERVA
NUTRITIVA SI DE IZOLATOR TERMIC-MECANIC.
• BOLI CUTANATE: ECZEMA, CANCER DE PIELE, LUPUS, CELULITA, ZONA ZOSTER, BOALA BOWEN,
AFTE BUCALE SAU GENITALE.
 4.NASUL
• NASUL REPREZINTĂ UN ORGAN AL VERTEBRATELOR CARE ESTE COMPUS DIN ORIFICIUL NĂRILOR ȘI
CAVITATEA NAZALĂ.

• ACESTA ESTE CAPTUȘIT CU MUCOASA RESPIRATORIE CU

ROL ÎN CONDIȚIONAREA AERULUI SI CU MUCAOSA
OLFACTIVĂ CARE ESTE RECEPTORUL MIROSULUI.
MUCOASA OFLACTIVĂ ESTE SITUATĂ ÎN PARTEA
SUPERIOARĂ A CAVITĂȚILOR NAZALE.

• NEURONII OLFACTIVI AU CATE O SINGURĂ DENDRITĂ SCURTĂ, CHEMOSENSIBILĂ CARE PROEMINĂ ÎN MUCUSUL
CE ACOPERĂ MUCOASA OLFACTIVĂ. AXONII STRĂBAT CUTIA CRANIANĂ SI FAC SINAPSA ÎN BULBUL OLFACTIV AL
CREIERULUI. MIROSUL PERMITE DETECTAREA DIFERITELOR SUBSTANȚE A CĂROR PREZENȚĂ ARE O SEMNIFICAȚIE:
HRANĂ, PERICOL ETC. POT AVEA MIROS NUMAI SUBSTANȚELE CARE SUNT VOLATILE SI SOLUBILE ÎN APĂ (MUCUS).
GUSTUL ȘI MIROSUL SUNT ,, SIMȚURI CHIMICE”.
 AFECTIUNI ALE NASULUI
POLIPI NAZALI - SUNT O
BOALĂ FOARTE COMUNĂ A
NASULUI ȘI REPREZINTĂ NIȘTE
MICI EXCRESCENȚE ÎN FORMĂ
DE LACRIMĂ, NECANCEROASE,
CARE SE FORMEAZĂ ÎN NAS ȘI
LA NIVELUL SINUSURILOR.
DEVIAȚIA DE SEPT - ESTE O
AFECȚIUNE ÎN CARE SEPTUL NAZAL
SINUZITA - INFLAMAREA
(OSULSI CARTILAJUL CARE IMPARTE
MUCOASEI SINUSURILOR
CAVITATEA NAZALĂ
PARANAZALE SI APARIȚIA ÎN JUMĂTATE) ESTE DEPLASAT SPRE
UNEI SECREȚII PURULENTE STÂNGA SAU SPRE DREAPTA,
ÎN INTERIORUL ÎNGREUNÂND RESPIRAȚIA.
SINUSURILOR.
 5. LIMBA
• LIMBA ESTE UN ORGAN MUSCULOS ACOPERIT DE MUCOASĂ, FOARTE MOBIL, CU SENSIBILITATE
TACTILĂ MARE, AFLAT ÎN CAVITATEA BUCALĂ.

• CHEMORECEPTORII DIN MUCOASA LIMBII, DAR ȘI AI RESTULUI CAVITĂȚII

BUCALE ȘI CHIAR FARINGELUI, SE NUMESC MUGURI GUSTATIVI. EI CONȚIN
CELULE CHEMOSENSIBILE ÎN FORMĂ DE FUS, ASOCITAE CU CELULE DE
SUSȚINERE. LA POLUL APICAL, ELE AU UN CIL SENSIBIL LA SUBSTANȚELE
DIZOLVATE ÎN SALIVĂ, IAR LA POLUL BAZAL SUNT INCONJURATE DE
DENDRITELE UNOR NEURONI. IMPULSURILE NEVROASE AJUNG LA CRIERER.
CEI MAI MULȚI MUGURI GUSTATIVI SUNT PLASAȚI PE NIȘTE DENIVELĂRI ALE
MUCOASEI LIMBII, NUMITE PAPILE GUSTATIVE.

• GUSTUL PERMITE ALEGEREA HRANERI, EVITAREA UNOR SUBSTANȚE DĂUNĂTOARE DIN HRANĂ ȘI DECLANȘAREA
UNOR REFLEXE DIGESTIVE.
• MUCOASA LIMBII MAI CONȚINE RECEPTORI TACTILI, TERMICI SI PENTRU DURERE.
 O VARIETATE MARE DE CAUZE POATE CONDUCE LA APARIȚIA AFECȚIUNILOR LINGUALE. ÎN FUNCȚIE DE TIPUL
AFECȚIUNII, FACTORII DE RISC INCLUD FUMATUL, ALCOOLUL ÎN EXCES, IGIENA ORALĂ DEFICITARĂ, ANUMITE
INFECȚII VIRALE PRECUM ȘI TULBURĂRI LA NIVELUL SISTEMULUI IMUNITAR (DE APĂRARE AL ORGANISMULUI).

MAI MULTE AFECȚIUNI POT CAUZA APARIȚIA UNOR DEPUNERI DE CULOARE ALBĂ PE SUPRAFAȚA
LIMBII.
IATĂ CARE SUNT CELE MAI ÎNTÂLNITE:

Candidoza bucala Leucoplazia Lichenul plan

CA ȘI ÎN CAZUL LIMBII DE CULOARE ALBĂ, MAI MULȚI FACTORI POT CONTRIBUI LA SCHIMBAREA CULORII
LIMBII DIN ROZ IN ROȘU. CEL MAI EVIDENT ESTE, BINEÎNTELES, CONSUMUL UNOR ALIMENTE DE CULOARE
ROȘIE PRECUM CAPȘUNILE SAU ZMEURA.
 FUNCTIILE ANALIZATORILOR
• OCHIUL PROIECTEAZA IMAGINI PE RETINĂ, TRANSMITE SEMNALE SPRE ENCEFAL PRIN
INTERMEDIUL NERVULUI OPTIC ȘI CEL MAI IMPORTANT, DETECTEAZĂ LUMINA.
• URECHEA ARE ROLUL DE A DETECTA SUNETE SI CONȚINE RECEPTORI PENTRU ECHILIBRU ( IN
URECHEA INTERNĂ).
• PIELEA CONTRIBUIE LA PROTECȚIA MECANICĂ, BIOLOGICĂ, DE IZOLARE TERMICĂ, DE REGLARE A
TEMPERATURII ȘI DE EXCREȚIE.
• LIMBA ARE ROL ÎN PREHENSIUNEA ALIMENTELOR, ÎN MASTICAȚIE ȘI DEGLUTIȚIE. PRIN FAPTUL CĂ
ESTE DOTATĂ CU MUGURI GUSTATIVI, ESTE CONSIDERATĂ ȘI ORGANUL SIMȚULUI GUSTATIV, DAR
ARE UN ROL IMPORTANT ȘI ÎN OLFACȚIE, DE ASEMENEA ARE SI ROL ȘI IN FONAȚIE.
• NASUL ARE ROLUL ÎN RECEPTAREA MIROSURILOR, ÎN CONDIȚIONAREA AERULUI, ARE ROL
FILTRATOR (MUCOASA NAZALĂ ESTE UN STRAT CALD ŞI UMED CARE ÎNCĂLZEŞTE ŞI UMIDIFICĂ
AERUL) ȘI ROL ÎN COMUNICARE, FIIND O CUTIE DE REZONANTĂ CARE MODIFICĂ SUNETELE PE
CARE LE EMITEM ATUNCI CÂND VORBIM.
 IMPORTANTA STUDIULUI ORGANELOR DE
SIMT

• ÎN OPINIA NOASTRĂ, ESTE IMPORTANT SĂ STUDIEM ORGANELE DE SIMȚ DEOARECE ACESTEA

FAC PARTE DIN CORPUL NOSTRU ȘI TREBUIE SĂ CUNOAȘTEM CÂT MAI MULTE LUCRURI DESPRE
ACESTEA CA SĂ REUȘIM SĂ AVEM O VIAȚĂ SĂNĂTOASĂ ȘI ECHILIBRATĂ. EXISTĂ NUMEROASE
MOTIVE PENTRU CARE ANALIZATORII SUNT IMPORTANȚI, PRECUM:
1. O IGIENĂ PERSONALĂ PRECARĂ POATE DUCE, AȘA CUM AM PREZENTAT ANTERIOR, LA O
VARIETATE DE AFECȚIUNI CE TREBUIE EVITATE PE CÂT DE MULT POSIBIL;
2. ODATĂ CU PRIMELE SIMPTOME APĂRUTE TREBUIE SĂ ȘTIM CÂND SĂ CEREM SFATUL
MEDICULUI ȘI SĂ ACȚIONĂM PROMPT, DEOARECE AFECȚIUNILE POT DETERIORA CORPUL PE
TERMEN LUNG;
3. TREBUIE SĂ AVEM GRIJĂ LA PRODUSELE PE CARE LE FOLOSIM DEOARECE ELE POT AFECTA
ORGANELE DE SIMȚ ȘI LE DETERMINĂ SĂ NU MAI FUNCȚIONEZE LA CAPACITATE MAXIMĂ;
 BIBLIOGRAFIE…
• MANUAL DE BIOLOGIE, EDITURA CREPUSCUL, AUTORI STELICA ENE, GHEORGHITA SANDU,
GHEORGHE GAMANECI, PAGINILE 72-77
• WWW.MIKOF.MD/RO/ANATOMY-OF-EYE
• HTTPS://WWW.WIKIPEDIA.ORG/
• HTTPS://WWW.SCRIBD.COM/
VA MULTUMIM!!!